3,087 matches
-
participa la conferință. Am avut un presentiment neplăcut. Cu toții avem așa ceva din când În când, Însă percepția noastră este diferită. Bunăoară, unii Își Închipuie o beznă adâncă, străbătută de lumini, alții se văd orbecăind Într-o cameră cufundată În Întuneric, pipăind În căutarea Întrerupătorului, și când Îl găsesc și Îl răsucesc, camera este scăldată În lumină, iar În spate li se Întinde brusc propria umbră. La mine e ceva banal, am impresia că sunt Învăluită Într-o ceață pufoasă, În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
să dispară brusc din viața ei. Și ce-mi pasă mie?, spuse el și-și mai comandă un Frank Sinatra. Chelnerița cu față asimetrică se apropie bucuroasă cu Încă un pahar, ca un câine care dă din coadă. Bărbatul Îi pipăi din nou fesele. — Eu am tras până acum cam trei sute de grame de cocaină, dar Keiko trebuie să fi tras vreo cinci sute. Cocaina ți se acumulează Încet-Încet În organism și Începe să-ți dea semnale că te apropii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
mirosuri, parfumuri și miresme în lucrări de filosofie consacrate judecății de gust, esteticii, analizei sentimentelor, emoțiilor și percepțiilor artistice. Totul pentru ochi! Și, de asemenea, o bunăvoință față de ureche, pentru că aceste două organe țin lumea la distanță, spre deosebire de gust, de pipăit și de miros, care presupun carnea și trupul în totalitatea lui. Imaginea și sunetul dispun de un statut intelectual contestat savorilor, mirosurilor și percepțiilor tactile: gura, nasul și pielea înu doar buricele degetelor, deja atât de restrictive) presupun mucoase și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
realitățile invizibile ale atomului și vidului plecând de la realitățile vizibile? Cum am putea ajunge la teoria declivității - o referință inexistentă în corpusul epicurian descoperit, dar prezentă în corpusul lui Philodemos - făcând apel doar la ceea ce se poate vedea, mirosi, gusta, pipăi? Pornind de la retorică și ajungând să-și pună problema sensului semnelor, Philodemos pune bazele unei metode empirice. -10- Comuniunea cu cetatea. Epicurismul campanian se emancipează așadar de sub tutela doctrinei lui Epicur. în privința poeziei, a retoricii, a funcției culturii, a utilității
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
oftat, trecu el însuși pe baterii. Rămasă singură, Getta 2 așteptă până când beculețul roșu din creștetul comandantului începu să pâlpâie regulat, semn că Felix S 23 adormise buștean, apoi se apropie tiptil de Stejeran 1. Îi ridică precaută husa, îl pipăi până dădu peste un buton sub care scria APĂSAȚI-MĂ AICI! și apăsă. Degeaba. Stejeran 1 era ca mort. Îl mai pipăi câteva secunde până dădu peste alt buton sub care scria MAI APĂSAȚI-MĂ O DATĂ! Getta 2 mai apăsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
că Felix S 23 adormise buștean, apoi se apropie tiptil de Stejeran 1. Îi ridică precaută husa, îl pipăi până dădu peste un buton sub care scria APĂSAȚI-MĂ AICI! și apăsă. Degeaba. Stejeran 1 era ca mort. Îl mai pipăi câteva secunde până dădu peste alt buton sub care scria MAI APĂSAȚI-MĂ O DATĂ! Getta 2 mai apăsă o dată. Același rezultat. „Bietul băiat! murmură roboata. I-au furat și piesele.” Se mai învârti câteva clipe în jurul lui și-n cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
ca și cum s-ar fi așezat cineva acolo. Unde sunteți, tovarășe inspector? zise cam speriat Felix S 23. Aici, răspunse vocea dinspre fotoliu. Nu vă speriați, exist, nu sunt duh, sunt om. Atâta doar că nu mă văd. Puteți să mă pipăiți, dacă vreți. Nu este cazul, tovarășe, răspunse ușor jignit comandantul Felix. — Dar cum s-a-ntâmplat, dacă nu vă supărați? întrebă robotul TESA Stejeran 1. — E o poveste lungă, răspunse vocea. N-aveți cumva o țigară? — N-avem voie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
meu era pădurar, mă speria cu un lemn. Adică nu numai mă speria, mă și bătea cu el. Uite, vezi semnul de-aici? își arătă comandantul țeasta, unde se deslușea un mic loc fără păr. De la bunicul îl am. Pilotul pipăi cu respect semnul cu pricina. Da’ nu-mi pare rău, spuse comandantul. A scos om din mine. — Da - aprobă pilotul -, se vede. — Mi s-a făcut din nou foame, o fi de la câmpul ăsta, zise comandantul. Oare dacă apăsăm, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
sceptrul seral De trei ori spiral: Al lumii râu static de lapte; Plecăciune joasă, La fața păroasă, Suptă, care ajună Apusă-n cărbunii din lună; Mătanie adâncă, Îndoită încă Norului violaceu, Fumat lung, de soare, La ziua-n vărsare, Când pipăie sufletul meu. ÎNFĂȚIȘARE "Lo! 'tis a gala night."1 Edgar Poe Pudrează râul tragic în oglindă, Cu de-amănuntul, cristalin, de bal; Săltate-n coc, volutele să prindă Perucii de argint - un encefal. Privește, este o noapte de gală (engl.
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
sceptrul seral,/ De trei ori spiral: / Al lumii râu static de lapte; // Plecăciune joasă,/ La fața păroasă,/ Suptă, care ajună/ Apusă-n cărbunii din lună;// Mătanie adîncă,/ Îndoită încă/ Norului violaceu,// Fumat lung, de soare,/ La ziua-n revărsare,/ Când pipăi sufletul meu" (Paznicii). ă...î Poezia lui Ion Barbu este o închinare la misterul care Naște și dă drumul în univers la o Bucurie exprimată prin însuși actul de contemplare poetică în perspectiva cosmicității eului. E o rugă pentru împlinire
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de Horez. De iau în palme un bulgăre din marginea câmpului unde zarea a îngenunchiat lutul îmi seamănă. Poate-s oasele străbunilor mei ceva din înțeleptul suflet respirând în conturul măsurat. Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte și-l pipăi simțindu-i respirația în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul cu străluciri solare. Când mănânc pâinea,urcă până la mine neamurile noastre toate, seva înțelepciunii adusă până la noi de limba ce o vorbesc. Patria îmi este Limba
ÎNŢELEPCIUNEA LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364396_a_365725]
-
acum încolo casa mea. Devin o dună de nisip la fel ca celelate. Un ultim gând îmi trece prin minte că aici este mai plăcut decât în pământul umed și rece. Un tunet puternic mă trezește din vis și mă pipăi fericită că sunt vie în patul meu. Sar sprintenă din el și merg din nou la fereastră. Afară o ploaie măruntă venise să spele pământul. Am alergat în grădină doar în cămașe și în picioarele goale și am ridicat brațele
REÎNTOARCEREA HANEI de SILVIA KATZ în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364428_a_365757]
-
încolo casa mea. Devin o dună de nisip la fel ca și celelate. Un ultim gând îmi trece prin minte, că aici este mai plăcut decât în pământul umed și rece. Un tunet puternic mă trezește din vis și mă pipăi fericită că sunt vie în patul meu. Sar sprintenă din el și merg din nou la fereastră. Afară o ploaie măruntă venise să spele pământul. Am alergat în grădină doar în cămașă și în picioarele goale, ridicând brațele spre cer
REÎNTOARCEREA HANEI de SILVIA KATZ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364432_a_365761]
-
să trăim pe pământ. Volumul debutează cu poemul ,,Tot ce vă spun,,- o mărturisire a căii sale golgotice, un fel de destin inițiatic care îi perminte autoarei să pună degetul pe rana lumii-înconjurătoare, să spună că nimic din ceea ce vede, pipăie și apoi, scrie, nu este artificiu. ,,Am străbătut / întinderea de piatră goală,/ pustiul străjuit de stânci/ (...),, Emoționantă singurătatea aceasta, a Poetei care se întreabă ,, Cine sunt?,,. Creatorul care este ea, își pune întrebarea pentru a da răspunsul în public, și
CRONICĂ LA VOLUMUL DE VERSURI VRAJ(B)A CLIPEI A VIORELEI CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364580_a_365909]
-
întărit puțin, l-a introdus cu greu. S-a opintit de câteva ori, înjurând. - Desfă, în p...a mă-tii, picioarele mai mult și ridică-le! a strigat la ea, dându-și seama că nu nimerise locul. A găsit orificiul pipăind cu degetele și și-a împins acolo sexul moleșit, prinzându-i cu gura un sân pe care l-a strivit între dinți. După câteva mișcări, care i-au smuls ei exclamații de durere ori neputință în a se opune, el
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361258_a_362587]
-
se-ntorc pe vechiul loc de start!? OFERTĂ Mai am viață doar în pumn dacă-l desfac mi-o spulberă vântul îmi cere molecula de Dumnezeu lichid care îmi băltăcăie-n ea îi ofer capătul vieții mele să poată veni pe pipăite până la El. Referință Bibliografică: CARTEA CU PRIETENI III - DUMITRU ISTRATE RUSETEANU / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 250, Anul I, 07 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ioana Voicilă Dobre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
DUMITRU ISTRATE RUSETEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361496_a_362825]
-
uitat într-o bătaie de inimă incompletă, oprită din drum. drumul vieții schimonosite de un nor, sau o bătaie de vânt rece prevestind furtună mă întorc din drum, spre o răscruce a viselor și îmi iau capul în palme îl pipăi și nu-i găsesc gura aceea cu buze uscate de sete, abandonată într-un deșert al neiubirii. Și eu de ce-o mai caut? a rămas cu sărutul de sânge pe buzele tale , când pădurea urla de durerea reînvierii și
FUGĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361501_a_362830]
-
artei. Așa să știi. Împărțim patul. Asta e: una caldă, una rece. Și mai departe nu mă interesează. N-o suspectez, n-o caut în poșetă, ce eu am nevoie de cucuie... De Cucu-ie cum are chelul de tichie... (Își pipăie creștetul capului)... de mărgăritare?... hm, mai știi? (Pendula bate ora exactă. Din colivie iese un cuc strigând: "Cucule, Cucule!") CUCU: Cine mă strigă? Cucul pendulei cu ton de șagă: Cu-cu-le... Cu-cu-lee. Cucu: Care ești mă' ? Se uită în
COANA MARE SE MĂRITĂ, 1 de ION UNTARU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361480_a_362809]
-
-ntre picioare culori și umbre - asta-i tot: covor de șoapte peste boț @MESTECENI BLÎNZI joi, 23 iunie 2011 France În codrul de mesteceni eu mi-am găsit tăcerea Care imi spală mintea de gînduri și idei Mesteceni blînzi la pipăit că mierea Voi mi-ați redat iubirea și doar firea Mă mai oprește să nu pot să fiu Și eu ca voi, umbrind duioși pămîntul Și ascultînd smerit cum bate vîntul Să-ncărunțesc în visul meu tîrziu @PLUS BELLE LA
SE PREGATESC COPACII SA INFLOREASCA IARA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361513_a_362842]
-
ea la pădure, unde aveau de obicei întâlnirile sale amoroase cu diverși parteneri ocazionali, observa ce se întâmplă între cei doi și de multe ori se întreba ce simte sora ei, când băiatul o sărută pe gură sau când o pipăie pe micuțele mere aflate în plină creștere, ori când mâinile lui curioase, îi pipăiau pulpele picioarelor. Stătea rezemată cu spatele de câte un copac și-i privea atentă ce fac. La cei doisprezece ani ai săi încă nu avea nicio
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
observa ce se întâmplă între cei doi și de multe ori se întreba ce simte sora ei, când băiatul o sărută pe gură sau când o pipăie pe micuțele mere aflate în plină creștere, ori când mâinile lui curioase, îi pipăiau pulpele picioarelor. Stătea rezemată cu spatele de câte un copac și-i privea atentă ce fac. La cei doisprezece ani ai săi încă nu avea nicio tresărire sexuală. Era insensibilă parcă la aceste reacții. Chiar se întreba, ce poate fi
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
un leu cincizeci poate face ce vrea? - Nu știi ce căuta? se distra Eleonora cu naivitatea prâslei familiei. Să vadă dacă este privighetoarea în cuibar, că doar așa fac toți băieții cu fetele când se întâlnesc. Se pupă, se mai pipăie, asta este. Nu trebuia să fugi. Te-ai speriat degeaba. Mai târziu ai să vezi că o să-ți placă. Nu mai fii și tu așa de sălbatică. Ce dracu’ ești așa de fraieră? Mai dezghețată este Maria. Am văzut că
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
de distracție. Drăcoaica de Eleonora veni pe la spatele Anei și o prinse de abdomen cu o mână, iar cu cealaltă, începu să-i mângâie merișoarele micuțe. - Uite, Ana, ce-ți fac băieții când te prind la strâmtoare. Încep să te pipăie pe aici și în timp ce vorbea, îi mângâia țâțișoarele ei nedezvoltate încă, apoi pe aici - spuse mai departe Eleonora, introducând mâna la încheietura picioarelor surorii mai mici. Ana se zbătea să scape din strânsoarea agresoarei, până căzură amândouă în apă, îmbrățișate
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
agresoarei, până căzură amândouă în apă, îmbrățișate. - Nebună ce ești. Lasă-mă în pace... - Lasă, Ană, că nu te-am mâncat. Așa înveți ce se întâmplă și nu mai fugi ca o disperată de la film că vezi Doamne, te-a pipăit un băiat. O să te pipăie ei destui până te-i mărita. Valentina râdea și ea de nebunia mijlociei. Știa că este o drăcoaică și jumătate și nu s-ar feri de la altele și mai și. - Ce zici, Ano, nu vrei
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
apă, îmbrățișate. - Nebună ce ești. Lasă-mă în pace... - Lasă, Ană, că nu te-am mâncat. Așa înveți ce se întâmplă și nu mai fugi ca o disperată de la film că vezi Doamne, te-a pipăit un băiat. O să te pipăie ei destui până te-i mărita. Valentina râdea și ea de nebunia mijlociei. Știa că este o drăcoaică și jumătate și nu s-ar feri de la altele și mai și. - Ce zici, Ano, nu vrei să te învăț cum se
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]