1,404 matches
-
fulgerarea unei clipe, să se preschimbe în semne și sensuri". Un asemenea exemplu este comentat în capitolul Doină, Doiniță..., un "răsunet" juvenil perenizat prin Doina. Aici se discută despre căutările pentru lămurirea unei lecțiuni din manuscrisul poeziei, unde apărea cuvântul Pisa, fără nici o legătură cu întregul context. Ce va fi însemnat, pentru editor, acest Pisa?", consemnează Aurelia Rusu. După cercetări insistente se descoperă într-un loc versul: "Piso, rivă înspumată"; de aici încep colaționările și în final se descoperă că era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
comentat în capitolul Doină, Doiniță..., un "răsunet" juvenil perenizat prin Doina. Aici se discută despre căutările pentru lămurirea unei lecțiuni din manuscrisul poeziei, unde apărea cuvântul Pisa, fără nici o legătură cu întregul context. Ce va fi însemnat, pentru editor, acest Pisa?", consemnează Aurelia Rusu. După cercetări insistente se descoperă într-un loc versul: "Piso, rivă înspumată"; de aici încep colaționările și în final se descoperă că era vorba, de fapt, despre Tisa. Pentru cititorul de-acum, chestiunea pare de o flagrantă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
editor care are datoria de a respecta în transcriere textul original, lucrurile n-au fost deloc simple. Aurelia Rusu dă acum lămurirea: "Pe tot parcursul poeziei, Tisa, atât în M, 25, cât și în retipărirea din O.XV, 935, citită: Pisa. Caligrafia fină, ornamental-arcuită a majusculelor, comportă două detalii decorative specifice, unul încolăcit frumos, la bază, și altul în rotunjirea terminală, a buclei de sus a lui P ceea ce o distinge de scrierea lui T.". Dar editorul depășește de obicei acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
sau La Steag, cârciuma din Dealul Filaretului, sau pe Calea Dudești, unde ți așteptai rân dul la grătarul din ușa cârciumii, cu coltucul de pâine caldă la subțioară și mușcând din mititeii luați de pe grătar și tăvăliți prin ardeiul roșu pisat din farfuria comună tuturor mușteriilor. Ce să mai spun de cârnăciorii În pielea lor ca foaia de țigară și de cotletele mici de berbec, cât de-o Înghițitură, de la grătarul lui nea Niță din Giurgiu, În ghereta proastă de scânduri
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și s-a stabilit la Stroești. Acel copil este moș Ghiță Beldie de mai târziu. Dumitru Gh. Georgescu din București Îi trimitea tatălui său, lui moș Ghiță N. Beldie din Stroești, cafea boabe și alte deli catese. Bătrânul stroeștean o pisa și-și făcea cafea Într-o oală de pământ. El bea cafea cu oala. Tot despre el se spune că pisa ardei Într-o strachină, punea oțet - și mâncarea era gata. Sâmburii de măsline Îi spărgea În dinți și spre
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
trimitea tatălui său, lui moș Ghiță N. Beldie din Stroești, cafea boabe și alte deli catese. Bătrânul stroeștean o pisa și-și făcea cafea Într-o oală de pământ. El bea cafea cu oala. Tot despre el se spune că pisa ardei Într-o strachină, punea oțet - și mâncarea era gata. Sâmburii de măsline Îi spărgea În dinți și spre bătrânețe. Un neam de originali. Ion, fratele lui Dumitru, se pare că a luptat În 1877 la Plevna În compania lui
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
așezat o vană largă, în care se bălăceau în voie. Eu aveam grijă ca totdeauna vana să fie plină cu apă, să nu sece niciodată. Când toamna era pe sfârșite, mama se pregătea pentru "îndoparea" lor. Fierbea cartofi și-i pisa bine de tot, apoi îi frământa cu mălai, făcând niște "găluști" în palmă. În antreul de la bucătăria de vară avea loc toată operațiunea. Eu aduceam din acel ocol câte o gâscă, mama o lua în brațe (pe un scăunel acoperit
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ca o coroană de argint, i-a înnobilat figura. Mă desfătam mai ales când o însoțeam la modistă, iar dacă în plimbările sau drumurile mele prin oraș remarcam pălării ce socoteam că i-ar fi venit bine, îi atrăgeam atenția, pisând-o până când mergea cu mine să vadă ea însăși și să încerce. Mai târziu, în Germania, deprins cu vitrinele și pălăriile din tablourile expresioniștilor de la Der blaue Reiter și Die Brücke, mi-a revenit adeseori în minte această preocupare. Cum
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
felicitările „nenga jo” trimise prietenilor, colegilor și colaboratorilor, pe care le procură din timp, și pe care poșta le colectează și le livrează în ziua de Anul Nou cu ajutorul voluntarilor, studenți. În noaptea de 31 decembrie se mănâncă „mochi” (orez pisat în piuă, pregătit într-un fel anume) și „soba”( supă făcută cu tăiței din hrișcă la care se adaugă planta cu aceeași denumire, „soba” și ceapă verde tăiată mărunt) pe care japonezii o servesc după miezul nopții. Această supă este
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
de franci. 2) Telefonat Mariei pentru Cântărețul Tristeții Sale. Mâine-dimineață o să-l vadă pe Negreanu și are să-mi dea răspunsul. 3) Telefonat lui Camil; se duseseră la cinema; el, mai ales, e cel mai caraghios și înduioșător tătic. Îl tot pisează pe mititel - o minune - cântându-i ceva de genul „Măi Ca zace, Căzăcele“, încă și mai comun. Îi strigă „Mă, puștiule“ și micuțul își subțiază comic buzele și-i răspunde: „Gu, gu, me, me“. 4) Am să-l văd mâine
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
putuseră s-o clintească. Și cum se tot răcăduia și nu voia să mă asculte, am umflat parul de la cazan, l-am pleznit la cap și l-am culcat la pământ. Și nu m-am mulțămit cu atât: l-am pisat pân-ce m-am hrănit. După aceia l-am învălit tot în pâne muiată în rachiu." Avea Giurăscu un scutariu căruia îi venise nevasta și el voia s-o petreacă o bucată de loc. Și lasă oile în sama ciobanilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fi lovit mai în plin. "Moșneagul huia și făcea propagandă" zice Fuior. Sava cere despăgubiri, nu vra să se împace. I-a și tras o bataie cu prilejul acela moșneagului de l-a făcut să zacă o lună. L-a pisat și i-a rupt oasele. Moșul pe care l-aducea cuminte iapa acasă când era cu chef e achitat. 28 Fevruarie 926. Zavod campament pescăresc în Dobrogea. Bordei în pământ, cârlige care stau întinse la soare, ca să li se usuce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un grajd pentru caii administratorului, construit mai recent pe cheltuiala acestuia. - opt case mici țărănești, separate una de alta, cu acoperiș de paie, cu pereții din bârne, destinate ca locuințe de servici pentru lucrătorii angajați ai glăjăriei. - o moară de pisat piatra cu o roată, acoperită cu paie, având pereții din bârne. Afară de toate acestea mai există câteva construcții care după cum declară arendașul, au fost realizate integral pe cheltuiala sa: - o moară pentru tăierea sticlei, cu pereți din bârne și acoperiș
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
loc În luna martie a anului 1965 așa că, În anul 1969 cetățenii României urmau să se bucure iarăși de prezența pe la baștinile lor a unor tipi și tipese cu gura mare și spor mic la muncă ce aveau să-i piseze cu toate porcărelele despre socialism, comunism, culmile Înalte, progres și civilizație și multe alte baliverne bune de spus surzilor și morților. Prin urmare, Încă de la Începutul anului, tipografiile Își măriseră capacitățile de producție pentru a onora comenzile uriașe de maculatură
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
corectării devierii cuvintelor și la lecturarea altor articole „la temă”: „Multe materiale prezintă omul nou, etica socialistă, militează pentru orientarea opiniei publice În sensul respingerii misticismului (subl.ns.), prejudecăților (Educația ateistă și literatura, nr.1885/22 martie 1974)”. e.e. Pisați În popime ca-n sacu’ cu cartofi, fir-ar! Exponenții principali ai așa-zisei prostiri a enoriașilor comuniști erau, În concepția profund vindicativă chiar și a celor mai mărunți activiști PCR, preoții și, În general, fețele bisericești de toate gradele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
asupra mediului devenea difuză. Ca și atunci când, construind ceva, așternem o fundație largă; pământul o va suporta. Micșorând acea suprafață, nu vom vedea clădirea Înfundându-se În pământ decât de la o reducere anume, prag, Încolo (cam ceea ce face turnul din Pisa). Similar, natura poate suporta și neutraliza o anumită poluare. Mai Încolo, lucrurile se schimbă și devin catastrofale: turnul din Pisa se răstoarnă, iar natura se schimbă radical, răsturnând pur și simplu Întreaga ierarhie a speciilor. Abia sedentarizarea, adică biotehnologia desfășurată
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
tot în zona "malarică": imediat ce ajungeai pe dealurile Sermoneta și Piperno spre Terracino, apa stătută a mlaștinilor Pontice luceau în stufărișul cîmpiei; iar cazurile de paludism se întindeau, prin mlaștinile de la Maccarese populate cu turme de bivoli negri, pînă dincolo de Pisa; vestitele "castelli romani" Frascati, Albano, Castelgandolfo nu erau, nici ele, scutite. Se poate măsura progresul înregistrat de atunci. Cînd m-am reîntors în 1913, ca ministru, am putut să constat că, învinsă, malaria dispăruse complet din regiune. Capitala încă mai
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
sportiv un grup de scafandri 46. Teatrele și sălile de concert aproape că nu i-au mai văzut pe suverani în loja regală și, abandonînd Qurinalul pentru a trăi între Vila Savoia și domeniul de la San Rossore, în apropiere de Pisa, Victor Emmanuel al III-lea se dedica pasiunii sale pentru numismatică. Faptul că prințul de Neapole avea puțin gust pentru paradă nu era decît pe jumătate ceva rău și asta numai avînd în vedere temperamentul locuitorilor Romei, dar se pare
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
buni giuvaergii din Petersburg, pe care încă se mai vedea urma coroanei țarilor. Și, ca și cum prezența acestor oaspeți ruși ar fi avut un efect contagios, călătorii care parcurgeau peninsula asistau cu jale la dezordini și atentate incredibile. Pe linia de la Pisa la Lucca mi-a fost dat să văd oprindu-se trenul local la ieșirea dintr-o stație și plecînd numai după ce controlorii au dat jos niște ofițeri care tocmai se urcaseră, a căror prezență în tren mecanicul refuza s-o
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
rarele spectacole oferite societății și lumii diplomatice de către curtea italiană. Aceasta încetase să mai dea recepții sau acele garden party, odinioară atît de frecvente în grădinile de la Quirinal. Regele trăia tot mai retras în vila Savoia sau în apropiere de Pisa, la San Rossore, și se poate spune că întîlnirile cu lumea încetaseră, în afara recepției de 1 ianuarie și de trecerea în revistă a trupelor la Statuto. Petrecerile princiare au pus capăt în mod plăcut acestei carențe a sărbătorilor și recepțiilor
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
care tocmai îl ridica în slăvi un popor în delir, sub un cer încărcat de nori ce anunțau cele mai rele furtuni, postul de Bruxelles va fi un post de ascultare și observare de un interes evident. O călătorie prin Pisa, pe Riviera, Marsilia, Paris și Ardeni mi-a dat posibilitatea să trec, pe rînd și fără grabă, de la pinii-parasol și livezile de portocali la cîmpiile din Hainaut și Brabant, străjuite de coșurile uzinelor și turnurile puțurilor pe unde se cobora
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în memoria mea afectivă și caut să mă folosesc acum la o scară oarecum redusă de cele văzute. Atunci nu mă gândeam că voi spune și altora despre ce am văzut și simțit. Pe 8 mai către seară ajungem la Pisa, cu celebrul ei turn înclinat așa cum l-am văzut în manualele școlare, ori în filme. Acum mă aflam pe acele meleaguri și-mi plimbam emoționat pașii pe străzi, admirând monumentala Catedrală și alte monumente pe care mâna măiastră a omului
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
e semi-tragicomic. Anul 2002 ne-a adus un număr record de producții românești record, evident, dacă îl comparăm cu 2001 sau 2000, adică nouă ; în ordinea intrării pe ecrane, acestea au fost : Noro, Filantropica, După-amiaza unui torționar, Occident, Turnul din Pisa, Garcea și oltenii, Binecuvântată fii, închisoare, Vlad nemuritorul, Furia. Cel de-al doilea (semnat de Nae Caranfil) și ultimele două (debutul lui Adrian Popovici, respectiv cel al lui Radu Muntean) sunt produse de studiouri private, în aceeași situație fiind și
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
în săli este încă în desfășurare) să se instaleze pe poziția a patra. Dacă le împărțim pe genuri, observăm o ușoară majoritate a dramelor față de comedii (în măsura în care considerăm Furia o dramă, la fel ca Noro, După-amiaza unui torționar, Turnul din Pisa și Binecuvântată fii, închisoare, iar Occident o comedie ). De asemenea, proporția între așa zisul film de autor în măsura în care această sintagmă mai definește ceva în cinematograful românesc și cel de public rămâne încă în favoarea primei categorii ; chiar dacă atât Filantropica, cât și
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
puntea între succesul de public și exigențele artistice, După-amiaza lui Pintilie rămâne un film de autor, succesul de public al Balanței lăsându-se așteptat ; fără succes comercial, dar oarecum tot de autor sunt Noro al lui Radu Gabrea, Turnul din Pisa al lui “erban Marinescu și Binecuvântată fii, închisoare al lui Nicolae Mărgineanu (cu precizarea că cel de-al doilea a-ncercat, printr-un scenariu tip telenovelă viol, crimă, răzbunare , să facă pasul spre un public mai puțin pretențios, rateul fiind
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]