1,034 matches
-
că soția marelui ceașnic Gheorghe Coci, răposată în 1649, a fost înmormântată în această biserică. Conform pisaniei zugrăvite la mijlocul secolului al XIX-lea deasupra ușii de intrare în pronaos, domnitorul Vasile Lupu este considerat a fi ctitor al bisericii. Textul pisaniei este parțial șters, putându-se descifra următoarele: "„Această sfântă biserică sa zidit din temelie de fericitul întru pomenire Vasilie V(oie)vo(d) și după vremi fiind [...] stricăciune și răsipire, acum cu ajutorul lui Dumnezeu sa prefăcut precum se vede de
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
și patron al motelului Condor din satul Dulcești. Biserica a fost resfințită la 29 octombrie 2000, de sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, de către episcopul Eftimie Luca al Romanului și arhiereul-vicar Ioachim Băcăoanul. Cu acest prilej a fost amplasată o pisanie pe o placă de marmură deasupra portalului de intrare în lăcașul de cult. Textul acestei inscripții este următorul: "„Într-u slava Sfintei Treimi ridicatu-sa acest sfînt lăcaș cu hramul „Înălțarea Domnului” de domnitorul Vasile Lupu între 1640-1650. Datorită cutremurelor în
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
modificări s-au făcut în anii 1926-1927, în timpul păstoriei preotului paroh Gheorghe Nandiu. Atunci a fost demolat peretele despărțitor dintre naos și altar și s-a amplasat o catapeteasmă, sculptată în stejar. Deasupra intrării în pronaos a fost amplasată o pisanie cu următorul cuprins: ""Ziditu-sa această biserică inaintea anului 1481 de tatăl hatmanului Șandru. Turnul s'a adăugat la 1854 contribuind sătenii; s'a acoperit cu tablă și reparat pe dinafară in anul 1912 cu cheltueala dascălului V. Irimescu. Acum
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
să din Rotopănești, la îndemnul soției sale, Sevastia născută Ciudin, si a fiului lor, Titus Istrati. Construirea lăcașului de cult s-a făcut cu binecuvântarea episcopului Meletie Istrati al Hușilor (1851-1857), fratele ctitorului. Deasupra intrării în biserică se află o pisanie cu următorul text în limba română cu caractere latine: ""Aquestu templu, dedicatŭ Santei Treimi, cu bine-cuvîntarea Prӗ-santieĭ sale episcopului de Hussi, domnul domnŭ Meletie Istrati, s'au fundatŭ de fratele seu, mare postelnicŭ și cavaleriŭ Nicolaŭ Istrati, cu îndemnul soçieĭ
Biserica Sfânta Treime din Rotopănești () [Corola-website/Science/321662_a_322991]
-
începutul secolului al XVII-lea, în timpul domniei voievodului Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606). Acest edificiu a fost construit în perioada 26 aprilie - 20 august 1605 , pe temelia unei biserici mai vechi ai cărei "ctitori cei de la început" nu sunt pomeniți în pisanie. Pisania aflată deasupra intrării în biserică are următorul text: ""În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Treimei cele sfinte și nedespărțite; iată eu, robul stăpânului Hristosului meu, Io Caraiman mare paharnic și Kneaghina mea Anastasia, am zidit această
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Dulcești () [Corola-website/Science/321733_a_323062]
-
secolului al XVII-lea, în timpul domniei voievodului Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606). Acest edificiu a fost construit în perioada 26 aprilie - 20 august 1605 , pe temelia unei biserici mai vechi ai cărei "ctitori cei de la început" nu sunt pomeniți în pisanie. Pisania aflată deasupra intrării în biserică are următorul text: ""În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Treimei cele sfinte și nedespărțite; iată eu, robul stăpânului Hristosului meu, Io Caraiman mare paharnic și Kneaghina mea Anastasia, am zidit această biserică
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Dulcești () [Corola-website/Science/321733_a_323062]
-
în comuna Sagna. Abia în aprilie 2004 a fost reînființată comuna Gâdinți, în urma unui referendum. Biserica “Sf. Dumitru” din Gâdinți a fost construită între anii 1806-1812, având drept ctitori pe marele vornic Dimitrie (Emanoil) Bogdan (+1820) și soția sa, Georgeta. Pisania aflată în biserică are următorul text: "„Această Sfântă Biserică este ridicată în anul 1812 de Emanoil și Georgeta Bogdan”". La construirea edificiului a fost folosită piatra adusă din zidurile Cetății Noi a Romanului, zidită de Ștefan cel Mare (1457-1504) pe
Biserica Sfântul Dumitru din Gâdinți () [Corola-website/Science/321745_a_323074]
-
se află în satul omonim Roșioara din localitatea Berbești, județul Vâlcea și poartă hramurile „Sfinții Voievozi”, „Intrarea în Biserică” și „Cuvioasa Paraschiva”. Vechimea ei nu este cunoscută doar momentul refacerii ei în forma actuală, prin pisania de la 1867. Se distinge prin pictura interioară și din pridvor, îndeosebi prin arhanghelii veghetori de la intrare, macheta bisericii din naos și prin pomelnicele din altar. Stenapii laterali sculptați cu ulcioare și altarul în șapte fețe dau un caracter aparte acestui
Biserica de lemn din Roșioara () [Corola-website/Science/321760_a_323089]
-
lăcaș. Valoarea de document istoric și artistic o recomandă pentru includerea pe noua listă a monumentelor istorice. Nu se cunoaște vechimea lăcașului din Roșioara, însă succesiunea de trei hramuri sugerează cel puțin două momente de rectitoriri anterioare. Vre-o veche pisanie s-ar mai putea afla sub stratul de tencuială din exterior sau din interior. Trăsăturile planimetrice și sculpturale caracteristice indică ridicarea ei probabilă în secolul 18. Pe ușile împărătești apare o scurtă însemnare a zugravului: "„Iilie zugravu Dozăscu 1856”". Această
Biserica de lemn din Roșioara () [Corola-website/Science/321760_a_323089]
-
împărătești apare o scurtă însemnare a zugravului: "„Iilie zugravu Dozăscu 1856”". Această lucrare a premers lucrările ample de înoire a lăcașului între anii 1864-1867. Construcția a primit înfățișarea actuală în urma unei refaceri din temelie între anii 1864-1867, lucrări surprinse în pisania de peste intrare. Textul, în litere chirilice, destăinuie următoarele fapte și nume: "„Cu ajutoriu prea Sfintei Treime: și a D[u]h[u]lui Sf[ânt]: amin: s-au ridicat această sf[â]ntă, dumn[e]zeiască biserică unde să prăsnuește
Biserica de lemn din Roșioara () [Corola-website/Science/321760_a_323089]
-
au plătit toată zugrăveala [pre cum] se veade: mai ajutorind și alți[i] care D[u]mnezău îi va ști: cu binecuvântarea [prea sfin]ți[i] sale părintele nostru episcop d. d. Calinic al Râmnicului ... 1867 s[eptemvr]ie 22”". Pisania surprinde momentul istoric de tranziție din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza spre cel al regelui Carol I. Printre ctitori responsabili de pictarea bisericii a fost evidențiat preotul Constantin Pranda din Fometești, pe care îl întâlnim închipuit în altarul bisericii
Biserica de lemn din Roșioara () [Corola-website/Science/321760_a_323089]
-
boierul Alecu Popovici, înnobilat de statul austro-ungar cu rangul de cavaler. Biserica a ost sfințită la 27 octombrie 1889 de către IPS Silvestru Morariu-Andrievici, arhiepiscop al Cernăuților și mitropolit al Bucovinei și Dalmației. Deasupra intrării în biserică a fost amplasată o pisanie cu următorul text: ""Aceasta stă: biserică cu patronul Stl:M:M: Dimitrie s'a ḑidit la a: 1887 în ḑilele pre luminatului imparat Francisc Iosif I cu spesele patronatului, a moștenilor ferecitl Aleco cav: de Popovici și a comunei paroch
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]
-
moment paroh fiind preotul D. Popescul. În anul 1890, frații Pașcovici (care contribuiseră și la construirea bisericii) au amplasat o cruce de piatră în curtea bisericii, în apropiere de intrare, iar pe trei fețe ale soclului ei au inscripționat următoarea pisanie: ""Biserica didită prin osirdia parochului S. Cobilanschi, G. Pașcoviciu și J. Danileviciu sa sfințit în 15/27 Octomvrie 1885 de mitropolitul Silvestru supt păstoria parochului D. Popescul. Temelia bisericii sa sfințit de parochul S. Cobilanschi în 29 Septemvrie 1876. la
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]
-
și Teodor Rudea (cei doi Rudii) și cu sprijinul bănesc al negustorului Donciul din Movilău (Podolia) a fost construită o biserică de piatră cu hramul Sfintei Treimi, în stil moldovenesc. Acest fapt a fost consemnat, în limba slavonă, într-o pisanie care s-a păstrat pînă în prezent : În numele hramului Prea Sfintei Treimi și al Sfîntului Nicolae, acest templu e clădit în zilele slăvitului domn Grigore Alexandru Ghica Vodă și cu binecuvîntarea preasfințitului Chir Inochentie, episcopul Hușilor, cu stăruința și îngrijirea
Mănăstirea Rudi () [Corola-website/Science/315310_a_316639]
-
Putna. În locul acestei bisericuțe de lemn, în anul 1673, domnitorul Ștefan Petriceicu zidește o biserică de piatră cu hramul Sf. Onufrie (sau Sf. Onofrei, după cum i se mai spune). Pe peretele pridvorului, deasupra ușii de acces în pronaos, se află pisania cu stema Moldovei, încadrată într-un arabesc, având următoarea inscripție în limba slavona: ""Aceasta biserică a zidit-o Io Ștefan Petriceicu Vodă cu soția sa Maria în anul 7181 (=1673)"". Biserică a fost sfințită de către mitropolitul Dosoftei Bărilă al Moldovei
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
teren pentru amenajarea unui cimitir, unde urma să se zidească și o biserică. Biserica a fost zidită din piatră de carieră între anii 1850-1851, în apropierea mormântului preotului Ioan Scriban. Ea a fost sfințită în 1851. Ctitorul bisericii este conform pisaniei arhimandritul (pe atunci) Filaret Scriban. Pisania, aflată deasupra ușii de intrare în pridvor, cuprinde următoarea inscripție în limba română cu caractere chirilice: Această biserică sau făcut de arhimandritul Filaret Scriban. 1851"". Filaret Scriban a donat Bisericii "Sf. Treime" un teren
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
urma să se zidească și o biserică. Biserica a fost zidită din piatră de carieră între anii 1850-1851, în apropierea mormântului preotului Ioan Scriban. Ea a fost sfințită în 1851. Ctitorul bisericii este conform pisaniei arhimandritul (pe atunci) Filaret Scriban. Pisania, aflată deasupra ușii de intrare în pridvor, cuprinde următoarea inscripție în limba română cu caractere chirilice: Această biserică sau făcut de arhimandritul Filaret Scriban. 1851"". Filaret Scriban a donat Bisericii "Sf. Treime" un teren de 20 de hectare de pământ
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
ipoteza că această mănăstire ar fi fost construită de domnitorul Iliaș (1432-1433, 1435-1442), fiul și succesorul domnitorului Alexandru cel Bun. a fost construită în anul 1488 de către domnitorul Ștefan cel Mare. Deasupra ușii de intrare în pronaos se află o pisanie cu următorul conținut: ""Io Ștefan Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, domn [al] Țării Moldovenești, am zidit acest hram (casă) în numele Sfântului Prooroc Ilie; și s-a început în anul 6996 (=1488), luna mai 1; și s-a sfârșit în același
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
ridicată în amintirea zilei de 4 august 1851 când domnitorul Grigore Alexandru Ghica al Moldovei a vizitat orașul Huși și a dispus alocarea a 35.000 lei pentru construirea apeductului din oraș. Pe cișmea se află o placă cu o pisanie scrisă în limba română cu caractere chirilice. Cișmeaua a fost distrusă, dar autoritățile orașului Huși au reconstruit-o la 21 mai 1995. A fost amplasată placa veche (care era deteriorată) și sub ea o placă cu transcrierea inscripției în limba
Biserica Sfântul Dumitru din Huși () [Corola-website/Science/321853_a_323182]
-
fost inclusă pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul . Biserica "Sf. Gheorghe" din Ștefan cel Mare a fost construită în perioada 28 martie - 15 noiembrie 1636, fiind ctitorită de domnitorul Vasile Lupu (1634-1654), după cum indică pisania. Ea este un monument caracteristic pentru edificiile religioase ale epocii lui Vasile Lupu și implicit pentru cele din prima jumătate a secolului al XVII-lea. Pe peretele vestic al bisericii, deasupra intrării în exonartex, se află o pisanie în limba
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
după cum indică pisania. Ea este un monument caracteristic pentru edificiile religioase ale epocii lui Vasile Lupu și implicit pentru cele din prima jumătate a secolului al XVII-lea. Pe peretele vestic al bisericii, deasupra intrării în exonartex, se află o pisanie în limba slavonă, având următorul text: ""Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh binecredinciosul și de Hristos iubitorul Io Vasile Voievod, domnul Moldovei, am început și am înălțat și am săvârșit biserica aceasta în numele Sfântului și
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
în numele Sfântului și slăvitului mucenic Gheorghe, spre rugă sieși și doamnei sale Tudosca și a iubitului lor fiu Ioan Voievod. Și s-a început în luna martie în 28 și s-a săvârșit în luna noiembrie 15, anul 7145 (=1636)"". Pisania a fost tradusă pentru prima dată de episcopul Melchisedec Ștefănescu. Anul ctitoririi este 1636 și nu 1637, ca urmare a faptului că pentru transpunerea anilor erei bizantine în anii erei noastre trebuie avută în vedere această diferență de ani, precum și
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
mici decât cele de jos), care înconjoară monumentul în întregime, inclusiv pridvorul. Acoperișul este susținut de console sculptate. Pridvorul cu turnul-clopotniță se află în colțul sud-vestic al bisericii, având intrarea pe latura vestică. Deasupra intrării în pridvor se află amplasată pisania. Intrarea în pronaos mai păstrează portalul original cu muluri în retragere succesivă îmbinate în arc frânt și baze prismatice bogat ornamentate. Între pronaos și naos exista inițial un perete cu două coloane și trei deschideri, care a fost spart pentru
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
și în exterior. Peste cele două încăperi centrale, pronaosul și naosul, au fost ridicate bolți aparent semisferice și turle înalte. Momentul de răscruce de la 1891 al acestui lăcaș și etapele de întreținere care au urmat au fost surprinse într-o pisanie recentă, care constituie în fapt o colecție, mai mult sau mai puțin fidelă, a pisaniilor anterioare. Pisania se află peste intrare și reține mai întîi faptele și ctitorii de la 1891: "„În numele Tatălui și al Fiului și Sfântului Duh s-a
Biserica de lemn din Mamu () [Corola-website/Science/321933_a_323262]
-
aparent semisferice și turle înalte. Momentul de răscruce de la 1891 al acestui lăcaș și etapele de întreținere care au urmat au fost surprinse într-o pisanie recentă, care constituie în fapt o colecție, mai mult sau mai puțin fidelă, a pisaniilor anterioare. Pisania se află peste intrare și reține mai întîi faptele și ctitorii de la 1891: "„În numele Tatălui și al Fiului și Sfântului Duh s-a rezidit din temelie această sf. biserică unde se prăznuiește ca patron sf. ier[arh] Nicolae
Biserica de lemn din Mamu () [Corola-website/Science/321933_a_323262]