4,022 matches
-
Arțagul care îl împinge la căutarea expresiei vîrtoase îi împrumută avocatului un aer brutal, cu accente tari și nedelicate, stilul său fiind contondent în expresie și caustic în tentă psihică. Un înveninat al cărui ștaif spiritual se revarsă într-un pitoresc argou oltenesc. Iată cum sună, în varianta lui Pandrea, o meditație asupra sensului vieții: „Materialistul vulgar spune: să-ți umpli și să-ți deșerți zilnic mațul gros, să-ți storci lichidul seminal regulat și cît te țin curelele. Idealistul vaporos
La grande peur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4624_a_5949]
-
e destul să vă uitați în ziarele americane, pentru a detecta, în paginile lor, o ierarhie a evenimentelor alta decît aceea din Europa. Faptele care sar în ochi, care se răsfață mai complezent, sînt acelea de ordin local, al cronicii pitorești. Nu operează acolo consensul care, de bine, de rău, în alte părți ale lumii, impune un fel de implacabil al evidenței. Să ne ferim de simplismul păgubitor al suficienței. Cu atît mai mult cu cît această civilizație, a noastră, a
O flacără, dincolo de proza reușitei pragmatice by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4545_a_5870]
-
acestea, realizăm mai lesne motivul pentru care Traian Ștef și-a îndreptat acum atenția asupra Țiganiadei, propunîndu-și a-i da o identitate prozastică. Adică a o „tălmăci” pentru a o repune într-o mai susținută circulație. Dincolo de aparențele jovialității, rîsului, pitorescului, Traian Ștef intuiește, atît de în consonanță cu climatul modernismului fezandat în care ne aflăm, cîteva concepte inaparente, esențiale totuși, precum abisalul, transgresarea proiectului constructiv în delir: „În Țiganiada avem ceea ce s-a postulat a reprezenta valoarea supremă la marii
Țiganiada renovata by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5770_a_7095]
-
încărcat de necesități și ambiții oarecari. Azi, după atâția ani și mii de pagini publicate, sunt... mai liber, mai fericit. Și altul. Deoarece necesitățile și ambițiile mele de azi sunt ale... eroilor mei de hârtie, numeroși și, se pare, destul de pitorești, uneori. Iar dacă ei vor supraviețui, mă voi strecura și eu pe lângă ei, fericit parazit al propriei mele fantezii. Stranii și, cred eu, indubitabil epice. I. S.: Vă mulțumesc, stimate domnule Nicolae Breban, pentru amabilitatea de a purta acest dialog
Nicolae Breban by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5782_a_7107]
-
s-a stins uietul din urmă în curtea chinoviei, și când limba s-a oprit inertă din legănatul ei, încă tot se mai aud răspunsuri jalnice stingându-se unul după altul încet-încet în depărtatele adâncuri păduroase” (O reparație). Sau: „...Acest pitoresc orășel [...] e așezat în voie pe o largă pajiște, la poalele munților, străbătut drept prin mijloc de o gârlă limpede, care, repezită dintr-un izvor înalt din coastele vecine, alunecă, fără să-i poți prinde mișcarea cu ochii, pe patul
Caragiale cenzurat. O ipoteză by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/5854_a_7179]
-
triumfale, și retragerea cu torțe; apoi e seara plimbarea în Cișmigiu, lumina electrică, plină de artificii policrome...”. Natura nu se reduce la rustic și agrest, la tablouri vivante cu țărăncuțe în catrință și foaie verde la ureche și nici la pitorești ciobănași cu trei sute de oi. De altfel, într-o scrisoare către Mihail Dragomirescu, I.L. Caragiale pune la punct chestiunea dozajului ingredientelor naturiste menite să coloreze și să fortifice narațiunea: „...În scrierile mele [...] n-oi fi având din toate astea (peisaje
Caragiale cenzurat. O ipoteză by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/5854_a_7179]
-
smirnă; în dreapta sa, generalul-colonel Stumpf, locțiitorul lui Goering, mititel, mohorît, absent; în stînga sa, generalul-amiral von Friedeburg, ramolit, adus de spate, de asemenea nepăsător.” Totul se face (și se scrie) cu ochii pe ceas, ritmul sacadat, punctat însă de amănunte pitorești, surprinse minimalist, amintind extraordinarul „145 de minute la Mizil” al lui Geo Bogza. Ritmul impune de altfel și o inovație formală, Cosașu organizînd două pasaje din acest text în formă poetică: „necondiționat, necondiționat/ neștiind ce să facă cu mîinile, cu
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5552_a_6877]
-
de ce un excurs de aparență centrifugală, pe orbite apte să producă alienare, nu scapă nicicînd, la Pietro Citati, din strînsoarea fertilă a determinărilor care îl adîncesc pe contemplator în sine, în condiția lui irefragabilă. Apetența exotică se rezolvă nu în pitoresc, ci în stimul către o autenticitate responsabilă, lucid asumată. Cînd, bunăoară, traiectoria lui modernă se rotește în vîrtejul unei opere de prolifică amintire, pletoasă precum o cometă, - cele 120 de volume din Analele Profetilor si Regilor, redactate în secolul al
În simbolismul corpului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5666_a_6991]
-
să vadă vreodată adevărul relației cu fiul său. Vocal au fost foarte bine coordonați în textura muzicală a lucrării. Rămân antologice duetul Lunardo- Simon, sau scena pescuitului, în care cei trei bădărani își strigă oful împotriva soțiilor. Contele Riccardo, personaj pitoresc, adiacent dramaturgic în conflict, a fost interpretat la premieră de tenorul Mihai Lazăr și apoi de Liviu Indricău, fiecare aducând o notă personală partiturii. Echipa feminină nu a fost mai prejos: Adriana Alexandru a interpretat-o pe jupâneasa Margarita la
I Quatro Rusteghi by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/5605_a_6930]
-
fel, cu acest personaj Blaier devine un explorator al mediilor de margine, dar și al unei epoci. Subiectul este un amestec de terifiant și burlesc, însă îi servește regizorului pentru a scoate din penumbra liniștită a anonimatului personaje de un pitoresc viu, o anumită plăcere a vieții, un parfum al ei care vine de departe. Terente devine o legendă urbană, terorizând orașul Brăila și ca un respectabil gangster local având banda lui ascunsă în bălțile din preajma Dunării. Acest bandit care avea
Memento Andrei Blaier by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5063_a_6388]
-
Își face jobul de cadru superior în prag de pensionare. Pe seară, își scrie memoriile. Memorii despre un timp recent, sau memorii despre orice timp anterior la care recentul s-a adăpat: gaullismul la Stat, noul roman la Port-Royal, literatura pitorească la folclor, cartierul latin la dedalul parizian medieval; și, mai ales, deconstrucția la Revoluție. Pe măsură ce prestigiile mărcii se veștejesc, etichetele, altădată făcute și lipite la repezeală din urgența de a pune în practică o mașinărie discursivă demult proiectată, se blurează
Fântâna barthesiană by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5608_a_6933]
-
expresivă a acestora, construcția echilibrată a ansamblului lucrării și nu în ultimul rând spectaculozitatea uimitoare a jocului pianistic. În compania Orchestrei Naționale Radio, a dirijorului Jin Wang, Dan Grigore transferă acestei lucrări forță expresivă și culoare, un aspect al cărui pitoresc devine structural, îmbogățindu-i sensul muzical poetic. Este o lucrare pe care, în urmă cu mai puțin de un an, Dan Grigore a prezentat- o cu enorm succes în Franța, alături de Orchestra Națională din Montpellier, de bunul său prieten, dirijorul
Lumea solistului muzician... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5640_a_6965]
-
ai analizei corozive, absoarbe tema și o digeră repede, lepădînd-o apoi ca pe o pieliță chircită și uscată, din care memoria cititorului nu mai reține decît verdictele scurte, dar în nici un caz fondul chestiunii. De aceea, în comparație cu carnavalul de trufe pitorești pe care Pandrea le înșiră cu o poftă ce pare interminabilă, lumea reală pare nespus de săracă. După ce ai citit Călugărul alb, epopeea procesului intentat maicilor de la Vladimirești în anii ‘50, e de prisos să te duci să vezi chinovia
Cititorul de dicționare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5649_a_6974]
-
Cu bunul simț care îl caracterizează, poporul nostru nu a subscris listele trimise, le-a botezat în derâdere «pantahuza» lui Carp, iar totul s-a sfârșit, spre cinstea țării, în apatie și ridicol” (Amintiri politice, III). Pantahuză rămâne un cuvânt pitoresc, care a avut momentul său de succes în conversația curentă și în stilul politic și jurnalistic.
Pantahuza by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5486_a_6811]
-
al XIX-lea și a intrat și în literatură: în adaptarea unor narațiuni de largă circulație, în care o femeie câștigă rămășagul cu bărbatul ei trezindu-i gelozia sau, dimpotrivă, își maschează trădarea sub un pariu, dramaturgii au ales ipostaza pitorească și, se pare, foarte cunoscută de publicul vremii, a iadeșului. La Alecsandri, în Iorgu de la Sadagura (1844), Zoița ațâță gelozia soțului ei - personaj eminamente balcanic, cu nume greco-turcesc, Agamemnon Kiulafoglu -, cu care joacă iadeș („De când am pus iedeș amândoi, n-
Iadeș by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5505_a_6830]
-
literară franceză îl regretă pe o singură voce pe autorul romanului Chibriturile suedeze, una din capodoperele prozei contemporane, decedat la 88 de ani. Autor, între altele, al unei monumentale Istorii a poeziei franceze în 9 volume, Sabatier era un personaj pitoresc al cafenelelor și bibliotecilor pariziene din deceniile din urmă. Era mare amator de farse, ca poetul Nicolae Tăutu, pe vremuri la noi, cărora le cădeau sistematic victimă chiar și cei care îl cunoșteau și știau de ce e în stare. Locuia
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4496_a_5821]
-
Gheorghe Grigurcu Poezia șaizecistă înfățișa fie un pitoresc lățit pe un ecran cosmic, fie o abstractizare emfatică din ce în ce mai absconsă, fie o înclinație șugubeață cu îmbelșugate și nu totdeauna suficient de exigente prestații. Optzeciștii au impus o dispoziție stradală, o familiaritate de „oraș mare” ce întrerupea tăios ruralismul încă
Un absolut al ființei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4508_a_5833]
-
27 octombrie 1999, avându-l la pupitru pe Iurie Florea, în regia lui Cornel Todea. De această dată, tânărul regizor Marco Gandini propune o versiune modernă, originală, apelând la o echipă de tineri interpreți care asigură lucrării un ritm alert, pitoresc, colorat, dar mai ales extrem de tineresc. Din această perspectivă, considerăm benefică și salutară intenția conducerii instituției de a oferi unor tineri cântăreți posibilitatea de a se etala pe scenă într-un spectacol. Unii dintre ei au mai cântat în diverse
L’ELISIR D’AMORE de Gaetano Donizetti - premieră la Opera Națională București by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/4510_a_5835]
-
dumneata; îmi ești ca și un frate mai mare., cumnatul mai mare invocă protecția supremă: Ei! să vă fie de bine, și ceasul ăl bun să-l dea Pronia. Într-o construcție textuală receptată, până acum, aproape exclusiv în perspectiva pitorescului și care furnizează din belșug argumente unei astfel de interpretări, termenul Pronia poate părea destul de puțin obișnuit; greu de crezut că ar putea face parte din vocabularul curent al unui negustor ca Titircă, cuvântul, invocat tocmai în momentul de alegere
O noapte furtunoasă prin prisma mai multor niveluri de realitate by Mircea Tomuș () [Corola-journal/Journalistic/4527_a_5852]
-
posibile alte construcții iluzorii? Destul că cel interpelat răspunde cu generozitate: Și cu două, nene Nae! Dar cine a văzut, pe cine?, fumând două țigări odată? Ori este o simplă formulă de limbaj, o întorsătură de frază, marcată de ludicul pitoresc, pentru a exprima disponibilitatea totală? Dar dacă e proba resurselor inepuizabile de construcție și împărtășire de iluzii ale celui care n-a făcut efectiv nimic altceva, în tot cuprinsul piesei? Destul că, descins, cum s-ar zice, pe pământ, în
O noapte furtunoasă prin prisma mai multor niveluri de realitate by Mircea Tomuș () [Corola-journal/Journalistic/4527_a_5852]
-
ale copilăriei și adolescenței, prilej pentru câteva reinterpretări ale unor teme mai vechi (tema dublului, a geamănului diabolic, a adulterului cu consecințe dramatice și a nebuniei). O serie de personaje populează ciclul de proze, traversândule într-un labirint straniu și pitoresc, colorat și dramatic în același timp - în Copilul găsit, rivalitatea dintre două gemene are consecințe teribile, când sora mai puternică, Vika, o atrage pe vulnerabila Gayaneh în jocuri psihologice periculoase, ale căror repercusiuni fetița le va resimți toată viața, în
Femei by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3302_a_4627]
-
acesta stă întreg tâlcul dramatic, toate frământările și toate emoțiile, defel convenționale, pe care le trăiesc eroii de prim plan ai piesei. Pentru că te-ai aplecat asupra sufletelor lor și ai meditat îndelung frământările conștiinței lor, și Bulz, atât de pitoresc în generozitatea lui paternă și Dalea, atât de cavaler în slăbiciunile lui omenești, și Magda, atât de castă în iubirea ei, și toți ceilalți trăiesc și emoționează. Aceste emoții, multiplicate cu fiecare spectator în parte, meritau, după a mea umilă
Întregiri la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4711_a_6036]
-
de ignorare oficială și, cu câtva timp înainte de reeditarea din 1982, cuvenita formă critică de interpretare, care n-a exclus nici, de obicei, elogiile, nici, mai rar, contestările. Trebuie să recunosc că detractorii se dovedesc, după trecerea timpului, cei mai pitorești. Am împrumutat termenul, care nu-i cuprinde neapărat pe contestatari, de la faimosul articol al lui Ș. Cioculescu despre Caragiale din 1935, nu fără oarecare ironie, dat fiind că autorul articolului se numără el însuși printre cei dintâi detractori ai lui
G.Călinescu și detractorii săi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3313_a_4638]
-
ceea ce individualizează totalitarismele de secol XX n-a fost atât dogmatismul ideologic, cât mai degrabă caracterul grotesc: complicitatea dintre cruzime și spectacol, dintre ferocitate și artificiu, reunite în metafora Dictatorului-Clovn (preluată de la Federico Fellini). Dictatura ultimelor decenii a fost „un pitoresc amestec de brutalitate și farsă, de oportunism și ideologie”. Ambiguitatea la toate nivelele este Răul fondator al totalitarismului, periculoasă tocmai din cauza caracterului său spectacular. De aceea, mai importantă decât colecționarea atrocităților sau chemarea la ordine a victimelor i se pare
Carnavalesc și totalitarism by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3320_a_4645]
-
creaționism și ultraism. În opera avangardistă a lui RAMÓN, formele irealiste sau iraționale, zborul imaginativ și fantezia fără frontiere, refuzul normalității, până la alunecarea în absurd nu exclud prezența unei realități concrete, obiectuale și cotidiene, cu lucrurile ei mărunte, kitsch sau pitorești, care este întotdeauna contemplată dintr-o perspectivă insolită. Proza de factură suprarealistă de dificilă lectură alternează cu scrierile dedicate Madridului, locurilor și monumentelor emblematice, străzilor, caselor, locuitorilor, obiceiurilor, istoriei etc. ca o continuare, la alt nivel estetic, a costumbrismului madrilenist
„Un avangardist surâzător“ – Ramón Gómez de la Serna by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3329_a_4654]