829 matches
-
temeinic. Cercetare de mare adâncime, cartea descrie datina colindatului și ramificațiile tipului răsăritean de colinde (tipologie, motive) și se ocupă de originea datinii și de constituirea colindelor-dedicații. Autorul stăruie asupra multiplelor laturi ale datinii, pe care nu o reduce la plăsmuirile muzical-literare, fără îndoială cele mai importante și de aceea analizate cu precădere, ci o înfățișează în întregul ei complex etnografic, fiindcă datina, în formele ei plenare, reprezenta o adevărată instituție. Sunt puse în lumină, cu consecvență, trăsăturile comune ale datinii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
cam obișnuit să acceptăm declinul persoanelor, însă nu prea vrem să acceptăm declinul structurilor pe care noi înșine le-am creat ori de care ne-am atașat. Declinul este ceva normal și firesc pentru toate realitățile create. Istoria ne atestă plăsmuirea, creșterea și declinul unor realități de la care au rămas urme, însă care nu mai sunt actuale în istorie decât ca amintire a unui dar primit, acceptat și din nou oferit. Este îndeajuns să ne gândim la înfloritoarele schituri din deșertul
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
Acest cuvînt îl găsiți identic fonetic și semantic în eme-gi și este cuvînt românesc vechi scris de 7500 de ani, dar în acele vremuri nu trăiau atîțea nebuni pe meleagurile mioritice. Tovarăși, ați rămas cei mai tari în minciuni și plăsmuiri iar demența voastră nu are limite. Chiar dacă spuneți că aceste falsuri sînt scrise într-o limbă necunoscută, totuși susțineți ,,că textele de acolo nu cuprind decît perioada Bure- bista - Decebal”. Huoo! Spuneți parcă pătrunși de fiorul morții, că dacă aceste
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
noastră foarte veche, concluzii ce au la bază probe arheologice de necontestat, cu o simbolistică atît de variată și de complexă care și astăzi uimește prin profunzimea ei. Dar majoritatea istoricilor români ascund acest adevăr și ne duc pe calea plăsmuirilor susținînd că teritoriul carpato-dunărean devine vatră de cultură și civilizație odată cu migrarea indo-europenilor în perioada 2000 - 1200 î.e.n. Peste această găselniță tîmpită au aranjat cu răbdare și tenacitate drăcească, pălăria latinității neamului român, bolborosită de unii în amestecul unor informații
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
nostru. Făcătura odioasă a indoeuropenismului a fost demascată de către istoricii englezi coordonați de către Rapson E. J. prin lucrarea Cambridge history of India, At the University Press, Cambridge, apărută în anul 1922, în 8 volume, însă istoricii noștri sînt neclintiți în plăsmuirile lor nebune și criminale. Probele arheologice descoperite la Strachina - Dorohoi și Cuina Turcului, Criș, Gura Baciului, Valea Lupului, Leț, Hîrșova, Căscioarele, Crușova, Cu-cuteni, Cîrcea, Icoanele, Boian, Drăgușeni, Gorban, Gumelnița, Hamangia, Hăbă- șești, Hotărani, Ostrovu Corbului, Parța, Petrești, Rastu, Ruseștii Noi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ar fi urmele unor negustori sumerieni, rătăciți pe meleagurile noastre pline de chemări, dar care și-au păstrat obiceiurile lor din Ki-en-gi. Un altul, arătîn- du-și caracterul de canalie imbecilă și criminală spune că tăblițele descoperite ar fi chiar plăsmuirea descoperitorului N. Vlassa! Să te crucești nu alta. Poc și-n traistă la vînătoarea liftelor! Situată pe malul Prutului, pe teritoriul localității Gorban din județul Iași s-au descoperit în anul 2001 probe arheologice de o importanță uimitoare pentru cultu-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ziua de azi” se referă deci la a doua jumătate a secolului ll î.e.n sau poate chiar mai tîrziu cînd lor li s-a aprins mintea de o stăpînire universală prin Iahwe cel întunecat și au trăsnit cu plăsmuirile lor în dreapta și în stînga, iar din motive politice aceste sminteli chiar au fost consi- derate bune la ceva de către eleni și romani către sfîrșitul secolului lV al erei noastre cînd au interzis religia geților/mitraismul care era religie oficială
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
spune că sciții stăpîneau pînă la lacul Maiotis care știe orice om cu min-tea acasă că este Marea de Azov, acea parte din Marea Neagră despărțită spre est de strîmtoarea Kerci. Iar neamul celților amintit de Diodor ce și-a ticluit plăsmuire prin anii 40 î.e.n. este confirmat de tăblița 46 care spune că mato Orilieo l-a penit rău pe galul Monsiro Dimpo după ce i-a cucerit cetatea făcută din trunchiuri de co-pac. Deci galii erau undeva prin sudul Moldovei între
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de realizat, ele apar fără portret). Nu mai prezintă importanță dacă s-au făcut mai târziu și alte copii. Cert este că medalia vizitei și a concertului susținut de Liszt la Iași este o realizare de epocă și nu o plăsmuire târzie. Medalia ni se pare interesantă și prin faptul că este un document în metal care amintește și de edificiul cultural ieșean, mistuit de flăcări, din nefericire, patruzeci de ani mai târziu, în 1888. Cât privește medalia de la Socola (fig
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
patruzeci de ani mai târziu, în 1888. Cât privește medalia de la Socola (fig. 70av și 70rv din Partea a II-a, Capitolul C), cum numește Corneliu Secășanu medalia fuzionării armatelor moldovene și muntene din 14 aprilie 1859, pe care o consideră plăsmuire târzie, în paginile 65-66 reluăm punctul nostru de vedere prezentat în lucrarea dedicată reflectării medalistice a istoriei Iașului, apărută în anul 2005 și nu mai detaliem aici. Faptul că cineva din Iași a comandat, în anul 1896, la firma „Mayer
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
epocă, mai ales că prezența medaliei sub forma unei litogravuri de epocă, aparținând lui Gheorghe Asachi, este o realitate care nu poate fi negată. Admitem așadar că medalia de la Socola este o realizare de epocă și nici într-un caz plăsmuire târzie. În 1896 s-au realizat doar copii după o litogravură de epocă. Marile evenimente cu înaltă rezonanță patriotică (Unirea și Independența) din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, precum și inaugurarea sau jubileul unor prestigioase instituții culturale, inaugurarea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Cihac, Eftimie Murgu, maiorul Singurov, Simion Bărnuțiu, Al. Papiu Ilarian ș.a. . După cum am arătat într-un capitol din lucrarea O istorie a Iașului în imagini medalistice, prima instituție de învățământ ieșean prezentă pe o medalie este Academia Mihăileană. Autentică, sau plăsmuire târzie după unele păreri nesusținute cu argumente credibile, această medalie (aramă, 40 mm), concepută doar din inscripții, este cea dintâi realizare românească în domeniu, un prim document de acest tip care consemnează un eveniment cultural din viața Moldovei, aniversarea inaugurării
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de realizat, ele apar fără portret). Nu mai prezintă importantă dacă s-au făcut mai târziu și alte copii. Cert este că medalia vizitei și a concertului susținut de Liszt la Iași este o realizare de epocă și nu o plăsmuire târzie. Medalia ni se pare interesantă și prin faptul că este un document în metal care amintește și de edificiul cultural ieșean, mistuit de flăcări, din nefericire, patruzeci de ani mai tarziu, în 1888. Cât privește medalia de la Socola (fig
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ani mai tarziu, în 1888. Cât privește medalia de la Socola (fig. 70av și 70rv din Partea a II-a, Capitolul C), cum numește Corneliu Secăsanu {\cîte 13} medalia fuzionării armatelor moldovene și muntene din 14 aprilie 1859, pe care o consideră plăsmuire târzie, în paginile 65-66 reluăm punctul nostru de vedere prezentat în lucrarea dedicată reflectării medalistice a istoriei Iașului, apărută în anul 2005 și nu mai detaliem aici. Faptul că cineva din Iași a comandat, în anul 1896, la firma „Mayer
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
epocă, mai ales că prezența medaliei sub forma unei litogravuri de epocă, aparținând lui Gheorghe Asachi, este o realitate care nu poate fi negata. Admitem așadar că medalia de la Socola este o realizare de epocă și nici într-un caz plăsmuire târzie. În 1896 s-au realizat doar copii după o litogravură de epocă. Marile evenimente cu înaltă rezonanță patriotică (Unirea și Independentă) din a două jumătate a secolului al XIX-lea, precum și inaugurarea sau jubileul unor prestigioase instituții culturale, inaugurarea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Murgu, maiorul Singurov, Simion Bărnuțiu, Al. Papiu Ilarian ș.a.{\cîte 47}. După cum am arătat într-un capitol din lucrarea O istorie a Iașului în imagini medalistice, prima instituție de învățământ ieșean prezența pe o medalie este Academia Mihăileană. Autentică, sau plăsmuire târzie după unele păreri nesusținute cu argumente credibile{\cîte 48}, aceasta medalie (arama, 40 mm), concepută doar din inscripții, este cea dintâi realizare românească în domeniu, un prim document de acest tip care consemnează un eveniment cultural din viața Moldovei
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ingenioase ale unui manierist (în sensul dat conceptului de G. R. Hocke), care, deconcertând prin asociațiile insolite și dezinvoltura (auto)producerii textului, provoacă realul să ia chipul anamorfozelor memoriei. Compozițiile sunt muzicale, contrapunctice, folosind laitmotivul. Decupajul în contingent alternează cu plăsmuirile imaginației deformante, normalitatea / anodinul cu fantasticul, suavitatea arcadică cu violența expresionistă, utopia cu demistificarea ei amară sau ironică - adevărat „bâlci cosmic”, observă Radu G. Țeposu, constatând „incoerența ontologică” a lumii acestor texte. O tensiune între poli opuși, între materie și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286914_a_288243]
-
seturi de norme ce funcționează într-o anumită perioadă în societate. 4. Lipsa-de-sine. Lipsa-de-adâncime. "Pierderea sinelui" pare a fi o constantă a literaturii postmoderne, pe care Hassan o vede originându-se din gândirea nietzscheană (""Subiectul" nu este ceva dat, ci o plăsmuire asociată, un artificiu de fundal. Este oare necesară în cele din urmă așezarea interpretului în spatele interpretării? Aceasta este deja fabulație, ipoteză"215). Dacă opera modernă deținea statutul unei realizări a spiritului creator, opera postmodernă nu mai este manifestarea unei asemenea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
înșela, ajungem la o înțelegere a minciunii ca mască discursivă: nu există minciună în lipsa unei secvențe discursive contra mentem. Într-o primă instanță, aceste sumare caracteristici ale minciunii o apropie teoretic de seducție și seducția, la rândul ei, conține trăsăturile plăsmuirii, iluzionării, amăgirii, metamorfozei. În viziunea lui Herman Parret, însă, seducția nu poate fi încadrată în această grilă și nu se poate identifica cu minciuna. Dacă aceasta din urmă presupune satisfacerea a trei condiții majore (existența unei convingeri; existența unei aserțiuni
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
bărbia proeminentă" ce-i degradează chipul, frigiditatea sentimentală, de femeie "cu simț de orientare în toate înțelesurile". Incompatibilitatea dintre cei doi pare totală, iar Bizu îi mărturisește într-un târziu insatisfacția de a n-o fi găsit (în realitate) pe potriva plăsmuirii lui ideale, într-o secvență de o artificialitate greu tolerabilă. Astfel, la neavenitele mărturisiri ale nefericitului amant virtual ("-Te doresc când nu te văd, și nu te doresc de îndată ce te văd", "-Nu te văd când te văd, și te văd
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
putut suporta rușinea provocată de cuvintele grele ale portăresei (Sehen Sie noch eine Dirne): "sticluța de veronal venise la timp să destrame această nouă realitate trezită de puterea unui cuvânt aruncat, orbește, în penumbra unei scări"177. Ca atare, prin plăsmuirea lui trăită "aievea", Eminescu "își precizase din primele săptămâni raporturile cu Veronica" (între ei se stabilise ca un obstacol de netrecut prezența lui Micle, "eternul soț" de unde și apariția "dorinței triunghiulare"), față de care se poartă protocolar și protector, de teamă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
primul critic care face trimitere la romanul lui Robert Musil, afirmând: "Bizu e un om fără calități" și "e de mirare cum critica vremii i-a fost estetic ostilă din cauză că a văzut în el doar un personaj tendențios, o simplă plăsmuire compensatorie a insucceselor în carieră ale autorului" (Ion Negoițescu, op. cit., p. 141). 36 "Bălan, frumușel, creț", "cu o mustecioară frizată și cu ochii mici clipind șiret", personajul va juca un rol însemnat în romanele ulterioare; naratorul ne informează că va
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fost goniți ei Înșiși; a fost decorat cu „Ordinul Muncii”, cu care ocazie «și-a ștersă o lacrimă pitită»; iar astăzi «dă fontă cu toptanul». E limpede că această bucată nu e fructul unui studiu Îndelung al vieții ci o plăsmuire după o schemă-tip. (Ă). Într-un mod asemănător procedează Cezar Drăgoi, când Încearcă să ne Înfățișeze pe „tânăra alegătoare Varvara” (Viața românească - Supliment cu ocazia alegerilor pentru Sfaturile Populare). Nereușita poeziilor analizate provine de acolo că autorii lor le-
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pe părerea 1 Scrieri politice și literare, p. 345 ă Articolul Comedia franceză și comedia ruseascăî. străinilor, pe când această părere ar fi trebuit să ne fie cumplit de indiferentă și atunci poate mergeam mai bine"1 . Aiurea se ridică împotriva "plăsmuirii meșteșugite" a limbii și cugetării "de către o anume academie", parcă "poporul în două mii de ani n-a avut nici limbă, nici cugetare..." 2 . Dar acela împotriva căruia Eminescu este mai categoric e Eliade Rădulescu: " Ruina frumoasei limbi vechi, care se
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
dacă avem în vedere că toți copiii cu NDE beneficiază de 231TRAUMA ȘI SUFERINȚA plenitudinea relaționării cu Lumina, în timp ce doar o parte din adulți au această șansă. Desigur, vorbim de cu totul altă Lumină decât cea cotidiană pentru că este o plăsmuire vie, învăluitoare și debordantă de iubire și tandrețe, care comunică telepatic. Dincolo de disprețul olimpian și coroziv, prin care știința academică mai tratează această problemă, dar și dincolo de tapajul elixirant pe care îl întreține media în jurul unui subiect atât de ușor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]