KorAP: Find »[drukola/base=plagă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...31 32 33 ...159 >

3,974 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420

risorgimentală mai înainte de toate un "punct de plecare al unei adresări politice", după cum se exprimă De Sanctis care s-a dovedit mare cunoscător și critic al acestei opere rosminiene 21. În realitate, în vreme ce cunoscuta condamnare la Index a Celor cinci plăgi, petrecută în martie 1849, a lovit în adevăratele intenții ale operei, întrebuințarea largă a anumitor formulări rosminiene de către clasa politică liberală, prin susținerea propriei politici ecleziastice postunitare 22 a justificat tocmai considerația politică puternică a scrierii rosminiene, simbol al reformei

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
22 a justificat tocmai considerația politică puternică a scrierii rosminiene, simbol al reformei bisericești a unei părți a Dreptei, "lipsită adesea de suficient nerv religios și de reală greutate politică"23. O evaluare precisă a reformelor propuse prin Cele cinci plăgi nu poate porni totuși numai de la o considerare atentă a momentului istoric căreia îi aparține opera și a cărei întindere este cuprinsă între 18 noiembrie 1832 și 11 martie 183324 sau de la plasarea acesteia în complexul gîndirii religioase și ecleziastice

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
aplicat mediilor nedogmatice, ca produs al unei excesive schematizări a culturii și a mentalității ecleziastice (critici dezvoltate în mod special de Lambruschini); toate aceste elemente disparate, întru totul reelaborate și prezentate prin propria sa viziune, sînt transferate în Cele cinci plăgi și puse în serviciul ideii centrale a operei: aceea a libertății Bisericii legată în mod necesar de propria sa reînnoire interioară, care să-i permită să fie ea însăși sufletul libertății. Meritul fundamental al lui Rosmini constă în definirea cadrului

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
interes pentru determinarea filiației ideatice a reformismului lui Rosmini este faptul că el extrăsese informații din Consilium de emendenda Ecclesia și poate că se și inspirase în opera sa dintr-o pagină din Annali muratoriani, în care se vorbea despre plăgile Bisericii pe care Paul al III-lea își propunea să le vindece: Își dorea din inimă să reformeze Biserica, fără a aștepta conciliul, începînd el însuși să trateze plăgile"35. Citatul complet din Muratori se găsește într-un manuscris inserat

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
dintr-o pagină din Annali muratoriani, în care se vorbea despre plăgile Bisericii pe care Paul al III-lea își propunea să le vindece: Își dorea din inimă să reformeze Biserica, fără a aștepta conciliul, începînd el însuși să trateze plăgile"35. Citatul complet din Muratori se găsește într-un manuscris inserat într-un exemplar al celor Cinci Plăgi din Biblioteca rosminiană, nu în operă, și se pare că din cauza unor împrejurări ale vremurilor, Rosmini a renunțat să numească un autor

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-lea își propunea să le vindece: Își dorea din inimă să reformeze Biserica, fără a aștepta conciliul, începînd el însuși să trateze plăgile"35. Citatul complet din Muratori se găsește într-un manuscris inserat într-un exemplar al celor Cinci Plăgi din Biblioteca rosminiană, nu în operă, și se pare că din cauza unor împrejurări ale vremurilor, Rosmini a renunțat să numească un autor suspectat de simpatii cu tendințe janseniste. Expresia de entuziasm prin care Muratori se referea la inițiativa lui Paul

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
o menține în ignoranță și a considera că nu este aptă să primească cele mai înalte adevăruri ale credinței creștine) este prima rațiune a acelui zid de separare care se ridică între ea și preoții Bisericii". (A. Rosmini, Cele cinci plăgi, pp. 14-15). Misiunea Bisericii în privința societății, îndeplinită prin directa asumare a sarcinilor politico-civile, tipică organizării feudale, pare să se fi încheiat în secolul al XVI-lea; dar, deja de pe vremea lui Grigore, începînd de la Conciliul din Trento, ea "lucrează pentru

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
eliberarea societății ecleziastice de persistentele reziduuri ale amestecului feudal de lucruri trecătoare dar și spirituale; prin acest discurs prevalent critic se schițează contururile viziunii rosminiene asupra unei noi configurații a misiunii bisericești. Mai înainte de orice, Rosmini tratează în Cele cinci plăgi cu o deosebită limpezime, poate mai mult decît în oricare altă operă a sa, cele mai adînci antinomii cuprinse în însăși definiția de civilizație sau de societate creștină 37, noțiuni de mult vehiculate în epoca sa. Aceste antinomii se reflectă

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
a bogăției și a puterii, autorității temporare, cea care, absorbind puterea ecleziastică, a rămas la rîndul său "monstruos de denaturată, cu două fețe, una crudă și cealaltă înșelătoare, și două forme, una militară și cealaltă clericală". (A. Rosmini, Cele cinci plăgi, p. 70) Prin această schemă interpretativă, centrată pe constatarea progresivei asimilări a puterii ecleziastice în cea politică și a pro-ducerii unor plăgi provocate de o astfel de denaturare, Rosmini tra-sează etapele unei istorii a creștinismului care prinde elan în era

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
fețe, una crudă și cealaltă înșelătoare, și două forme, una militară și cealaltă clericală". (A. Rosmini, Cele cinci plăgi, p. 70) Prin această schemă interpretativă, centrată pe constatarea progresivei asimilări a puterii ecleziastice în cea politică și a pro-ducerii unor plăgi provocate de o astfel de denaturare, Rosmini tra-sează etapele unei istorii a creștinismului care prinde elan în era feudală, parcurge era reformei gregoriene a luptei pentru învestituri, a absolutismului, a Reformei și Contrareformei, și culminează într-o interpretare eminamente religioasă

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
rînduiala providenței divine se pregătește o reamestecare a națiunilor cu un cu totul alt scop decît scăderea dărilor (...), ci, cine ar crede, de eliberare a Bisericii de acel Crist în mîna căruia se găsesc toate lucrurile". (A. Rosmini, Cele cinci plăgi, p. 79) Unghiul vizual critic și istoriografic al lui Rosmini este cu totul aparte; interesul său politic este limitat și redus, iar simțul său ecleziastic este plin de vigoare și vibrant; interesele sale reformatoare privesc în primul rînd Biserica, datorită

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
secularizare, a încălcat spiritul păstorilor săi și principiul unității Creștine, care pe vremuri strălucea "în toate gîndurile și cuvintele credincioșilor și ale clerului, în dispozițiile ecleziastice, în lucrările mutuale, în administrarea bunurilor pe care le posedau". (A. Rosmini, Cele cinci plăgi, p.188) Ideea de individualitate și de separare pornește de la aceea de seniorialitate și de domnie și este cu totul opusă principiului organicității și serviciului care aparține societății ecleziastice, iar de la aceasta din urmă trebuie să se reflecte asupra societății

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
să se reflecte asupra societății civile. Lupta între principii, care s-a petrecut în societatea politică și în cea religioasă, explică particularitatea erei medievale, așadar "contradicția lucrării atît în rînduielile trecătoare, cît și în cele ecleziastice". (A. Rosmini, Cele cinci plăgi, p. 189) Spiritul de separare introdus de feudalism nu a fost numai enunțătorul despărțirii dintre cler și popor, dar a produs o diferență, necunoscută în cadrul Bisericii primitive, între clerul superior și cel inferior, plină de consecințe pentru educarea și formarea

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
nu fie scrise de episcopi, excepție care se face în favoarea vreunei minți extraordinare, cum este cea a lui Origen, Tertullian sau alții ca aceștia, cărora le revine un mare merit, se creau astfel premisele învățăturii creștine". (A. Rosmini, Cele cinci plăgi, p. 37) Din momentul în care această comunitate de viață și de doctrină a fost sfărîmată în bucăți, prin feudalizarea clerului 40, a prevalat, în domeniul instruirii ecleziastice, întrebuințarea unor compendii și Summae, care au inaugurat era scolasticii; învățătura vechilor

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
întotdeauna foarte bine doctrinele speciale ale sufragiilor, ale binecuvîntărilor, ale preceptelor Bisericii, ale indulgențelor, care au sporit numărul slujitorilor altarului; "și a mai știut în această privință mai multe lucruri decît cele conținute de doctrina creștină". (A. Rosmini, Cele cinci plăgi, p. 32) În reformismul lui Rosmini, pentru accentuarea naturii originare religioase și mistice a comunității ecleziastice este introdusă o amplă regîndire a tipului de formare prevalentă de-a lungul veacurilor în rîndul clerului și a poporului creștin. O astfel de

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
amplă regîndire a tipului de formare prevalentă de-a lungul veacurilor în rîndul clerului și a poporului creștin. O astfel de regîndire se înrudește explicit cu considerațiile asupra crizei culturii filosofice și religioase de inspirație catolică; în contextul Celor cinci plăgi aceste considerații, tocmai pentru că sînt puternic înrădăcinate într-un complex ideal ecleziologic, capătă dimensiuni și tonuri suficient de diversificate, tinzînd, prin multe aspecte să depășească limitele proprii excesivei sistematizări și elaborări filosofice și teologice scolastice ale preotului roveretan, printr-o

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
44. Lucrarea comentată de noi mai sus a atras suspiciunile înalților prelați catolici și datorită unei conjuncturi politice nefavorabile în acel moment. Poate mai mult, ideile sale din Constituția potrivit justiției sociale s-au răsfrînt și asupra cărții Cele cinci plăgi ale sfintei biserici. În orice caz, un rosminian de prestigiu din zilele noastre cum este Luciano Malusa, amintește despre "un boicot al raportului lui Rosmini cu papa" pus la cale de importante personaje ale clerului împotriva pozițiilor politice și eclesiologie

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
Mulțumim, de asemenea, pentru sfaturile de mare folos date de Pr. Mihai Baciu, Profesor la Institutul Teologic Romano-Catolic și doamnei Elisabeta Robu, fără ajutorul cărora această ediție nu putea să apară. Prof. Dr. Gheorghe Lencan Stoica Universitatea București CAPITOLUL I Plaga din mîna stîngă a Sfintei Biserici: despărțirea dintre popor și cler în timpul serviciului divin 45 5. Autorul Evangheliei este Autorul omului. Isus Cristos a venit ca să mîntuiască omul46, ființă alcătuită din trup și spirit. Legea harului și a iubirii trebuia

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
și obiceiuri. Pentru că acestea sînt inevitabilele consecințe ale unei cauze aparent ușoare. Acestea sînt inevitabilele rezultate ale unei preoțimi a cărei prezență materială se găsește printre oameni, dar, în fapt, este ruptă de adunarea populară a credinței. 22. Dar dacă plaga poate fi însănătoșită, care va fi leacul? Și cine i-l va administra? Oricît am fi descris dezavantajul de a fi renunțat poporul la folosirea limbii latine, totuși, departe de sufletul nostru gîndul că sfînta liturghie ar trebui tradusă în

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
prin cărțile potrivite, echivalentul celor care sînt rostite în limba latină, în Biserică. Dar, ne întrebăm, cine va aplica aceste remedii salutare? Clerul. Numai Clerul catolic este acela care va putea mai întîi să pregătească și, apoi, să obțină vindecarea plăgii descrise de noi. Clerului i-a fost încredințată exercitarea oricărei iubiri vrednice: pe buzele sale sălășluiește cuvîntul vieții, pus de Cristos pentru mîntuirea omenirii; Clerul este sarea, lumina, vindecătorul universal. Ce împiedică atunci ca acest leac să fie aplicat? Se

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
i-a fost încredințată exercitarea oricărei iubiri vrednice: pe buzele sale sălășluiește cuvîntul vieții, pus de Cristos pentru mîntuirea omenirii; Clerul este sarea, lumina, vindecătorul universal. Ce împiedică atunci ca acest leac să fie aplicat? Se naște astfel o altă plagă a Bisericii, care nu sîngerează mai puțin decît prima, și care este, așadar, insuficienta educare a Clerului însuși. CAPITOLUL II Plaga din mîna dreaptă a Sfintei Biserici: insuficienta educație a Clerului 24. Predica și liturghia au fost două mari școli

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
este sarea, lumina, vindecătorul universal. Ce împiedică atunci ca acest leac să fie aplicat? Se naște astfel o altă plagă a Bisericii, care nu sîngerează mai puțin decît prima, și care este, așadar, insuficienta educare a Clerului însuși. CAPITOLUL II Plaga din mîna dreaptă a Sfintei Biserici: insuficienta educație a Clerului 24. Predica și liturghia au fost două mari școli deschise poporului creștin în perioada cea mai bună a istoriei Bisericii. Prima îi școlea pe credincioși prin cuvinte; cea de-a

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
ceea ce vrea, pătrunderea Religiei lui Cristos în societate sau, mai degrabă, creează o societate nouă, creștină. Religia lui Cristos a pătruns în toate părțile societății în acele veacuri din Evul Mediu și prin acestea se răspîndi asemenea unui balsam peste plăgile infectate; ea a insuflat un nou curaj, o nouă viață neamului omenesc dezorientat, împovărat, obidit de veacuri de nenorociri; ea a adăpostit omul sub aripile sale materne, iar acesta, deja îmbătrînit, s-a reîntors, după un miraculos șir de lungi

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
dacă sînt asemănători micii învățători și micile cărți, din aceste două elemente se va putea forma o mare școală, va putea exista o metodă bună de învățare? Nu, iar defectuozitatea metodei este cea de a patra și ultima a acestei plăgi a Bisericii despre care vorbim, deci a insuficientei educații a Clerului în vremurile noastre. Am spus că obiceiurile Clerului au pierit din Biserică în acea vreme în care s-a separat în școală formarea inimii de aceea a minții 84

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
divină mințile însetate de dreptate 94. 46. Vai, cine va reda Bisericii o astfel de metodă, care este singura demnă de ea? Cine va reda școlilor sacerdotale marile lor cărți și marii lor învățători? Într-un cuvînt, cine va vindeca plaga atît de adîncă a insuficientei educații a Clerului, care o macină zi de zi pe frumoasa Mireasă a lui Cristos și o face să suspine? Nimeni altcineva decît Episcopatul, căruia i-a fost încredințată conducerea acesteia, lui i s-a

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]