3,039 matches
-
mă mai ajută uneori în descifrare o divă mânuind un flute de Pann. Acum, când postu-mi pune iar restricții și lumânări pentru concert nu ai, eu zic să te ferești de interdicții și-aruncă din dureri pe mioriticul picior de plai Nu mă mai doare acum că nu-s o stea și nici nu țin deloc să fiu vioară, o să cântăm, de vrei, un duo - contrabas și în balans eu te invit în asta seară să-mi fii un partener de
NU MĂ MAI DOARE de LEONID IACOB în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351228_a_352557]
-
fi apropiat de așteptata dezlegare a „enigmei”. Cum se zice însă, nu vezi pădurea din cauza uscăturilor! Vestea mult așteptată a venit din partea celui în care n-ar fi crezut în veci: de la văru' Niță, vecin în sat, ca și pe plaiul Măgurii, cu ”rizidențile”, cum le ziceau ăia de la Sfat, când venea cu „recenzământul”, în răspăr luați de de săteni și pe șest cu cădere de rimă, cu „mânca-i-ar pământul” și trecuți cu toate bunurile în registrul agricol pe
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
nu ai fi apărut tu în această primăvară cred că și acum aș fi robotit lacom după cei câțiva gologani care niciodată nu mi-au ajuns să achit biletul de intrare la bordelul cu vise și nici măcar o revistă cu plai cu boy nu mi-am permis să o cumpăr să-mi clătesc ochii cu toate păsăricile dezbârnate pe care puștanii le încercuiau cu pixul roșu ca și cum acolo ar fi fost centrul pământului cu toate că eu cred că de acolo a început
DE DRAGUL TĂU MĂ LAS ŞI DE FUMAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345584_a_346913]
-
scurtă, eseuri, 2000-2007: Colecția „Tainele mării nu se cunosc de pe mal”: ”Vis împlinit”, „O clipă de rătăcire”, „Unde ești”, „De ce oare?”, Problema de familie”, „Viviana”, „Campionul”. Carte de călătorie 2001-2004: „Vacante, vacante, Drumuri printre amintiri” vol. I și ÎI, Românie, plai de dor”. Hoby 2002-2005: „Prăjituri și sfaturi de la mama și bunica”, „Ieftin și gustos”, „Sfaturi și prăjituri de la mama și bunica”, „Prăjituri și sfaturi de la mama și bunica” ediția a doua, „Sănătate și frumusețe, trei ediții; „Ieftin și gustos” două
TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 841 din 20 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345676_a_347005]
-
prăjituri de la mama și bunica”, „Prăjituri și sfaturi de la mama și bunica” ediția a doua, „Sănătate și frumusețe, trei ediții; „Ieftin și gustos” două ediții,. Cărți pentru copii 2006-2010: „Poezii pentru copii”, „Alfabetul poveștilor”, „Numărăm și poezii învățăm”, „Alfabetul poeziilor”, „Plai de dor”, „Prietenia”. Poezie, 2006-2012: „Clipă”, „Voi trăi...Clipă”, „Dar”, „Cu în-ce-ti-ni-to-rul”, „Cât mai e vreme”, „Autoportret”, „Haos” „Între anotimpuri”; „Regasire”, „Autoportret - Selbstportrat”, „Clipă - The moment”, “Autoportret - Autoportrait” „Cât mai e vreme - ¿Cuanto tiempo queda?”, „Clipă - Îl momento”. Volume colective
TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 841 din 20 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345676_a_347005]
-
până în 1989, când, imnul României a devenit Deșteaptă-te române. Din imnul, Trei culori, voi extrage două stofe: Roșu, galben și albastru/ Este-al nostru tricolor/ Se înalță că un astru/ Gloriosul meu popor./ (...) Azi partidul ne unește/ Și pe plaiul românesc/ Socialismul se clădește/ Prin elan muncitoresc. Pentru a închia capitolul scriitorilor realismului socialist de extremă stânga, îl voi cita pe Aurel Baranga. În ziarul România liberă, din 21 mai 1944, acesta a scris un text de condamnare a celor
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]
-
tezaur sufletesc la care ne întoarcem ori de câte ori ne apucă dorul și atunci când a plecat dintre noi, în plină primăvară mirifică, a lăsat un gol imens... Era o fiică îndrăgită și prețuită de toți românii, personalitate de prestigiu internațional, iubitoare a plaiului, portului și tradițiilor noastre, culegătoare neobosită de folclor, cea care ne-a îmbogățit cu inestimabile valori biblioteca sufletului. O venerez și rog Divinitatea să-i dea loc de veșnică pomenire lângă truditorii neamului care au slujit cu demnitate și credință
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
în care valorile să circule nestingherit, cu obligația păstrării tradițiilor și obiceiurilor - adevăratul tezaur al sufletului românesc. Misiunea noastră este de a le păstra și de a le duce mai departe fiindcă doar așa vom fi demni să viețuim pe plaiurile unde s-a zămislit neasemuita alcătuire de cuvinte românești, să supraviețuim uniformizării culturale, efectelor globalizării și a noilor tendințe de minimalizare a valorilor spirituale, a identității naționale. Ceea ce ne dorim noi, ca post de radio este să intrăm în casele
„ACASĂ ÎN VALEA JIULUI” – 6 ANI DE RADIO DIASPORA de ECATERINA CÎMPEAN în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352117_a_353446]
-
și al frunzelor este iubire pură, albastrul strălucitor al cerului este speranța, freamătul frunzelor este visul, mîngîierea razelor soarelui este eternitatea, iar picăturile de rouă sînt lacrimile de bucurie din ochii pruncului cînd se agață de țîța mamei. Pe aceste plaiuri mioritice s-a plimbat cu decenii în urmă și Eugen Ionescu, rinocerizîndu-și încă de pe atunci personajele care îl vor fi fost făcut celebru, un tun cu roți de căruță stă mărturie despre vitejia localnicilor în primul răzbel mondial, despre care
CAP 4 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356356_a_357685]
-
ce e bun și curat în inimele noastre de la cei din preajmă. Bunătatea este o stea ce răsare în sufletele proprii încă de la naștere, răspândește în jurul nostru o aură pozitivă, transmisibilă de la om la om. După ce ai fost pe acest plai natal, vocea lui te strigă să vii ca să-l revezi... România este una din cele mai prețioase „perle" ale Europei pentru că e A MEA, a neamului nostru. Arsenalul imens de valori, tradiții captivante; imagini și priveliști cutremurător de candid; oameni
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
valori ale neamului omenesc; gastronomie de o raritate excepțională. Cultura seculară își păstrează vitalitatea necesară; limba dulce, mult aduce, și factorul cel din urmă, dar cel mai important - „NATURA". Este una deosebită, transformând aceste locuri special într-un „Picior de plai... O gură de rai"... Este nu numai frumoasă, dar și bogată Patria mea... Toate, toate sunt ale tale Românie! Arhitectul acestui Univers infinit ne-a iubit pe noi: românii, de ne-a dat o țară plină de grație, care să
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
înalță Templu de tăcere, văile răsună armonios în murmurul stropilor gingași de ploaie și râurile domolite duc speranțele românului în lumea largă în neant. În zbuciumul continuu al Mării Negre unde s-au vărsat lacrimile străbunilor mei ce au trăit pe plaiurile Mioriței, așa sădindu-și în suflet admirabila sămânță a sentimentelor de dragoste pentru România... -------------------------------------- Eseu participant la concurs. Tatiana Ștefan Bârlad, mai 2011 *** George Roca: Interviu cu Tatiana Ștefan George ROCA: Dragă Tatiana, ești autoarea unuia dintre cele mai valoroase
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
cursul ca un izvor ce-și caută matca... mereu neliniștit, zbuciumat. Amintirile legate de un loc niciodată uitat... nu pot fi decât cu : „munți împăduriți și codri falnici”... aceasta fiind imaginea rămasă nealterată în sufletul românului nea Mitică. Dorul de plaiurile natale, de obiceiuri, datini, îi fac sufletul să vibreze și să lăcrimeze în același timp. „Multe am vorbit în acea zi cu Dumitru Sinu despre locurile sale natale, despre Sebeșul de Sus din Mărginime, despre oamenii lui și despre spiritul
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
au rămas la Trieste, apoi, în lagăr, la Torino; în anii ce-au urmat s-au reîntâlnit la Paris, și-n cele din urmă la Montreal, în Canada! „Da, eu semăn cu mama!” Vasile Țâra era ardelean, se născuse pe plaiurile Transilvaniei de nord, într-un sat din Bistrița Năsăud; provenea dintr-o familie de oameni harnici și mai avea încă patru surori. Tatăl său, ca de altfel majoritatea bărbaților din această parte a Ardealului, se îndeletnicea cu lemnăritul. Și astăzi
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE, de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356448_a_357777]
-
dată de sus Și voi mergeți în apus Pentru ce? Să stați în gazdă?! Stropul ăsta de țărână Pe care-l lăsați în urmă Mâine-n inimă vă scurmă Și-o să plângeți iarăși până, Vă veți revedea copilă Într-un plai bătrân un faur Îngerul cu păr de aur Și o dragoste subtilă Doamnă, sufletul rămâne Unde odihnesc strămoșii Geana aurorei roșii Unduind, leagănă grâne Și vă vor umbla prin vise Întrebându-vă de ce Ați lăsat s-alunece Stâlpii de la paraclise
NOI NU MAI SUNTEM DE MULT TINERI de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355776_a_357105]
-
a călcat, În lume un spirit înălțător, Odată cu; Hristos a Înviat! *** DE UNDE? Unde pui atâta soare? De unde ai luat culoarea? Cu nuanță de bujor, Zâmbetul deschis ca floarea. De unde le ai tu oare? De la zei din alte ere, Sau din plaiuri pământene, Cu Ilene Cosânzene. Referință Bibliografică: EL ESTE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 266, Anul I, 23 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
EL ESTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355875_a_357204]
-
a dominat niciodată gândul expansiunii teritoriale și pentru că am fost născuți la o răscruce de vînturi dificile ca sens, puternice și străine intereselor noastre statornice, vânturi care nu ne-au slăbit niciodată, ele mai abătându-și încă și azi peste plaiul nostru mioritic amenințătoarele lor tunete și trăznete. În epoca comunistă - cușca sălbatică care ne-a costrâns libertatea și ne-a înăbușit sensul dorit al existenței noastre, timp de 45 de ani −, aproape toți visam să plecăm din țară spre niște
UN FENOMEN NEDORIT, SAU NECESAR? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355839_a_357168]
-
doresc ? Ca magii, cu daruri, de pretutindeni venim La casa-n lumină... să vă împărtășim Bucuria ce Domnul vouă v-a dat, Rodul iubirii binecuvântat. Un sol de iubire Îmbrăcat în inul subțire, Un zâmbet de mai pe al vostru plai În casa voastră cu soare, zâmbet și cu alai ! ***** Că nu-s bucuriile vieții și nici orele dimineții Mai duioase ca pruncii făcuți în anii tinereții Ferice este de oricine tolba și-o umple cu ei Iar voi, Roxi și
DEDICATIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355901_a_357230]
-
întregită. Aș putea spune că în Suveranitatea Lui nelimitată, Dumnezeu i-a îndeplinit doar în parte dorința; asemeni patriarhului Avraam, prieteul meu l-a pierdut pe tatăl său încă de tânăr, așa cum și părintele soției lui i-a părăsit pentru plaiuri mai bune, cerești, de mulți ani de zile. Pe mica prințesă o întâmpină în Arizona, plaiul cel mai însorit din toată America, alături de mama si tata, fericiții părinți, cele două bunici, unchi, mătuși, verișori, biserica unde tatăl ei este prezbiter
DEDICATIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355901_a_357230]
-
dorința; asemeni patriarhului Avraam, prieteul meu l-a pierdut pe tatăl său încă de tânăr, așa cum și părintele soției lui i-a părăsit pentru plaiuri mai bune, cerești, de mulți ani de zile. Pe mica prințesă o întâmpină în Arizona, plaiul cel mai însorit din toată America, alături de mama si tata, fericiții părinți, cele două bunici, unchi, mătuși, verișori, biserica unde tatăl ei este prezbiter, că familia trebuie să fie mare, unită, să locuiască aproape... Familia trebuie să fie și biserică
DEDICATIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355901_a_357230]
-
m-a prins în caruselul cu călușei al sorții. Fiecare are ceva să-mi spunăpentru perseverența cu care, aidoma paznicului în lanul de secară(„The Catcher in the Rye”), insist săapăr, cu patimă adolescentină, ca un alt Holden Caulfield pe plaiuri mioritice, tărâmul poeziei, al idealului, adevărului, iubirii, valorilor morale de la care nu concep săabdic înspre compromisuri balcanice de conjunctură. Nu e o fugăde realitate, ci o hranăcultivatăca săîntăreascăspiritul în fața vicisitudinilor din lumea ființării politice în cetate (căci suntem și zoon
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
Cerule Mare, ce neam am fost și cât am decăzut în trei generații, dacă anul acesta la Timișoara i s-a ținut un laudatio de doctor honoris causa, fiului de nomenclaturist evreu, Roman Patapievici, care a scris despre România: „Radiografia plaiului mioritic este ca al fecalei: o umbră fără schelet, o inimă ca un cur, fără șira spinării'' („Politice” ediția 1996 pag. 63. Am făcut un denunț penal împotriva lui Patapievici la București. Băsescu Traian l-a acoperit!) Nu, scumpă Românie
ROMÂNIA TANDREŢEA MEA de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354853_a_356182]
-
Mehedinți, cu subzonele sale, sunt uniform reprezentate în colecție, dar chiar și astfel colecția existentă este valoroasă, oferind informații utile, privind lărgirea cunoașterii portului popular din această parte a Olteniei, mai ales la mijlocul secolului XX. În ceea ce privește reprezentarea satelor din zubzona Plaiul Cloșani, și mai îngustul areal Satul de sub munte, cel mai bine din punct de vedre al artefactelor păstrate în colecțiile muzeului, pe baza cărora azi se mai pot formula unele nuanțări în ceea ce privește specificul cămășii femeiești fără poale, cu denumirea locală
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
nord, cămașa femeiască reflectă o sobrietate prin ornamentul tratat robust în linii largi și preferința pentru soluții simple, altița fiind adeseori eliminată, „blana" întinzându-se de la umăr până jos,5 nu se confirmă în structura decorativă de pe mâneca ciupagelor din Plaiul Cloșani, aflate în Colecția MRPF, în general și nici a celor din satul Balta, în particular Din satul Balta, în colecția muzeului, se păstrează 25 ciupage. Dintre acestea douăzeci sunt cu altiță, optsprezece cu decor tritpartit al mânecii(altiță, încreț
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
pronunțăm după ce vom parcurge studiul tuturor ciupagelor provenite din satele de sub munte din Mehedinți, păstrate în colecțiile Muzeului Regiunii Porșilor de Fier. Note 1. Măneanu Varvara Magdalena, Colecția de Textile-Port Popular a Muzeului Regiunii Porților de Fier.1 Ciupage din Plaiul Cloșani, în Drobeta, vol. XXI, seria Etnografie, Editura EUC, Drobeta Tr Severin, 2011, p. 64-87; Idem, Colecția de Textile-Port Popular a Muzeului Regiunii Porților de Fier.2. Ciupage din Clisura Dunării,în Drobeta, vol. XXII, seria Etnografie, Editura EUC, Drobeta
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]