4,664 matches
-
menirea! O inimă de mamă! Cu dăruire sfântă, pe-a timpului maramă, Ea-nalță omenirea! Îi dă un rost și-un nume Este cuvântul sfânt și cel mai prețios din lume. Prin filele de vreme, răspunderi mari ea are, Ca să planteze bine, valori nepieritoare Ce nu se pierd pe cale, ci devin idealuri Și nici nu le mai smulge, nici ale vremii valuri. Atât de multe sarcini! Ea duce viața toată! Nici că e obosită, nicicând nu se arată Clădind cu trudă
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
e menirea! O inimă de mamă! Cu dăruire sfântă, pe-a timpului maramă,Ea-nalță omenirea! Îi dă un rost și-un numeEste cuvântul sfânt și cel mai prețios din lume.Prin filele de vreme, răspunderi mari ea are,Ca să planteze bine, valori nepieritoareCe nu se pierd pe cale, ci devin idealuriși nici nu le mai smulge, nici ale vremii valuri.Atât de multe sarcini! Ea duce viața toată!Nici că e obosită, nicicând nu se aratăClădind cu trudă, drumul copiilor în
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
și, șorțul din pânză legat de brâu, a lucrat cu conștiinciozitate în grădinița din fața casei, pregătind-o pentru un nou ciclu de viață. Mai întâi a descoperit azaleea îndepărtând folia de plastic și pernele din burete care protejaseră peste iarnă planta împotriva înghețului, apoi a dezgropat butașii de trandafir cu mare atenție, deoarece unii dintre ei aveau lăstari care se grăbiră să străpungă stratul de pământ ieșind la suprafață. Erau viguroși și acest lucru îl bucura pe horticultorul amator, pentru că au
HORTICULTORUL AMATOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362514_a_363843]
-
de dăunători, mai ales de melci. Așa a reușit să-și ordoneze și straturile cu flori, combinând pe cele perene cu cele anuale, ca în toată perioada anului, mai puțin iarna, să aibă plante înflorite. Pentru acum primăvara avea de plantat atât din rezervele proprii cât și din cele procurate de la magazinele de specialitate sau din schimburile dintre pasionații cu horticultura, anemone, begonii, dalii sau iriși. Lăcrămioarele existente în grădiniță trebuiau să fie rărite prin aprilie când vor răsări, deoarece se
HORTICULTORUL AMATOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362514_a_363843]
-
lumii când se trezește, s-a apropiat de fusta mea. Din Egipt / mi-am adus amintirea acestor obraji iluminați, am mers să caut zborul incredibil al ciucurilor roșii ce înfloresc în salcâmi, și am găsit / fructul seminței pe care am plantat-o ca un sărut, și am făcut-o să crească, precum o / cheie a vieții, în / albul dinților unui surâs”. Sunt impresii care se fixează pe suflet și pe care nu le mai poți șterge lesne. În același tonalitate este
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
încântătoare: „ despre orice oricum oricând într-o hureike/ își permite mister mâșneve să scrie ( ... )/ cum sullyko a pohtit kahfea/ și kelia plutitoare visa lauri mărgăritar/ estimp marfușa ciornaia îl gâdilă pe mâșneve/ cu lauri la nas/ i pak mușneve își plantează laurii cu sulla/ doi pe centimetru pătrat ...” - „Proiectul mușneve”. Poezia - în concluzie - se împacă bine cu disponibilitatea. Referință Bibliografica: Râul Constantinescu: ”Rostirea lui Zalmoxis”, „Heralzii tăcerii” - recenzii de A.I.BRUMARU - ASTRA / Râul Constantinescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1519
ASTRA de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367856_a_369185]
-
puțin în zona misticului, că ar putea fi sufletul acelui tei ce se înalță către cer, către Creator... Iarba din jur zăcea, culcată la pământ din cauza ploii și a vântului, de parcă ar fi căzut în genunchi pentru rugă. Florilor, toate plantate în ronduri pe aleile lăturalnice, li se scuturaseră petalele și erau purtate de vânt printre crengile teiului, pe ale căror frunze se scurgeau stropii de ploaie asemeni unor lacrimi pline de durere. Era un tablou răvășitor. Când au ajuns la
ÎN MÂNA DESTINULUI...(7) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367838_a_369167]
-
ne marchează, realizând însă, posibilitatea altoirii pe această rană, a unei noi experiențe. Tocmai de aceea, pe rana deschisă a desprinderii de cei dragi, a plecării din mijlocul comunității pe care a servit-o un timp atât de îndelungat, autorul plantează pur și simplu, o colecție de meditații și de cugetări menite să-i întărească și să-i susțină pe toți cei care se împărtășesc de suferința separării pentru o vreme, de cei iubiți. „Pâinea mea sufletească” „Merinde pentru sufletul trudit
UN DEVOTIONAL BIBLIC PENTRU VIATA DE CREDINTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367263_a_368592]
-
trist Între două tăceri (Fără explicații) Între două tăceri suntem păsări de foc, ocolim cerul în cercuri concentrice, comoara visurilor noastre așteaptă clipa dezvăluirilor sentimentale și subiective, un ecou așteptat de către noi toți trădează tăceri eroice și nesemnate, și le plantează în urechile fabricanților de cuvinte și fapte la comandă. E vesel sau trist arlechinul din colțul străzii sau de la chioșcul cu ziare? Câinii latră în limbajul universal la stelele de pe frontispiciul hotelurilor și de pe creasta zării, pe motiv că un
MEDALION MARIN SORESCU (29.02.1936-08.12.1996) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367425_a_368754]
-
de marele-i necaz, Găsi putere, iaca, Și frântu-s-a cu mari sforțări Să-ndepărteze spinii Și-ncolăcitele brățări, Să smulgă mărăcinii... Cu delicatele-i mișcări Într-un genunchi pe cant a Eliberat spre zori de zări Din umbra morții planta... Dar zâna iernii, rea de soi Și aprigă de crudă, Pândea pitită după-un sloi Crâpând de-a urii ciudă, Precum ades și tot mai des Ni-i scris să se întâmple... Pe Crivăț l-a adus la șes Din
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI DUPĂ O PROZĂ FOARTE SCURTĂ DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367452_a_368781]
-
garantat doar cu “polițiștii roboți”- să fi văzut doi-trei în tot orașul în acea zi, aceștia urmând să supervizeze, pe orice vreme, canonada iureșului rutier ce se scurge ritmat și silențios din oraș în afară și invers, pe panglici asfaltice plantate cu indicatoare de-a lungul și de-a latul, pe deasupra și pe desdesubtul nivelului solului arterei circulabile, un păienjeniș suprapus de te rătutește dacă nu ești deprins cu așa ceva și care fac ca afluirea circulației să fie fără cusur, toate
SEISME ŞI PODURI ÎN FRISCO ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366995_a_368324]
-
pe care l-am reținut: mi-a relatat un fapt real, povestindu-mi cum un francez care a plecat în Africa a dus cu el un arbore. Când a spus unei persoane importante din conducerea acelei țări că dorește să planteze arborele acolo, acel om i-a răspuns că de-abia peste 100 de ani se vor putea bucura de copăcelul plantat, așa că ce rost are să-l planteze. Știți care a fost replica francezului? În acest caz, îl plantăm imediat!”. La
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
Când a spus unei persoane importante din conducerea acelei țări că dorește să planteze arborele acolo, acel om i-a răspuns că de-abia peste 100 de ani se vor putea bucura de copăcelul plantat, așa că ce rost are să-l planteze. Știți care a fost replica francezului? În acest caz, îl plantăm imediat!”. La fel îmi spune și mie, să încep imediat să învăț măcar încă o limbă străină și cred că a reușit să mă convingă. „Dacă ar fi să
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
dorește să planteze arborele acolo, acel om i-a răspuns că de-abia peste 100 de ani se vor putea bucura de copăcelul plantat, așa că ce rost are să-l planteze. Știți care a fost replica francezului? În acest caz, îl plantăm imediat!”. La fel îmi spune și mie, să încep imediat să învăț măcar încă o limbă străină și cred că a reușit să mă convingă. „Dacă ar fi să o iau de la capăt aș învăța o meserie!” Dacă ar fi
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
ulterior, se făcuse din timp și n-a fost nevoie decât de două-trei minute să fim stăpânii unei mese într-un loc lângă un izvor cu apă ce țâșnea din pereții tapetați cu liane, pomi adevărați și tufe aduse și plantate în aceste lungi și cochete saloane care reconstituie la scară comercială jungla tropicală sud-americană, ba și pe cea ecuatorială din Africa. Admirând locul uitasem cu totul de mâncare, frisoane asemănătoare la contactul cu ceva nou, necunoscut mie, îmi prelungeau starea
HAI-HUI CU TRAMCARUL PRIN FRISCO... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367021_a_368350]
-
Paris Las Vegas, arc de semicerc concentrând siluetele concave sau convexe ale hotelurilor și casinourilor din complexul estival City Center și din care făceau parte Mandarin Oriental, Aria, Crystals, Vdara despărțite sau adunate, cum vrei să zici, de un cerc plantat în interior de o vegetație luxuriantă din arealul de unde a fost inspirată, tropicală fără nici o îndoială, cu palmieri, cactuși, cocotieri care “ocrotesc” ca centru o arteziană de configurație zoomorfică din același ținut și la care poți poposi printr-un intrând
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367120_a_368449]
-
ajută spicul să crească, chiar dacă nu plouă. Paiul suplu s-a-nălțat, boabe cresc în noapte și foarte curând vor fi spice coapte. Soarele a poleit holdele-n carate, aur galben strălucind, din zori până-n noapte. Și natura generoasă flori gingase a plantat făcând din covorul galben un tablou pictat. Roșii maci, cicoare albastră, rapiță și sunătoare, neghină, condurii doamnei, prinos de culoare. Calul l-am înșeuuat și-am pornit în goană aripi parcă ne purtau spre a zării geană. Țăranii culeg recolta
LANUL DE GRÂU de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367249_a_368578]
-
povesti În care-a petrecut tot natul, Cu mese mari împărătești Cinstit-au socrii mari tot satul. Și-apoi venit-au rând pe rând, Copiii - razele de soare - Ce-au luminat al lor cămin Și i-au crescut in bunăstare. Plantat-au câte-un pomișor, Din greu și-au înălțat o casă Sudoarea-a curs pe fruntea lor Ca demni copiii să și-i crească. S-au luminat a doua oară Când pruncii astăzi cărturari întorși cu-aleasa lor la țară
LITURGHIE DE SEARĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367275_a_368604]
-
abia mai puteam merge și înghețasem de nu-mi mai simțeam tălpile ... Am “trecut” cu bine testul “supunerii” și ne-am continuat drumul pe un întuneric nu prea smolit, umbrele se profilau departe de cărare la lumina făcliilor care erau “plantate” din loc în loc pentru călători. Orașele Modesto și Ceres ca și Turlock erau cumva departe, iar luminile celui de-al doilea abia se zăreau din locul acestui “experiment” creștin, cu o simbolistică legată de apropierea marii sărbători a Crăciunului. Am
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
James! Repet: Baia, Siret, Suceava și Iași. R. Moldova și nu Moldova, cum tot repetă obsedant ambasadorul, este o țară multietnică, și ca urmare a politicii imperiului țarist, apoi a puterii sovietice de dislocare a populațiilor de etnii diferite și plantându-le în Basarabia. Să nu știe, dl ambasador Pettit, că sute de mii de moldoveni au fost uciși și alte sute de mii trimise în gulagurile sovietice din siberii pentru că susțineau că sunt români? Nu înțeleg de ce trebuie un statut
TABLETA DE WEEKEND (163): NA-ŢI-O FRÂNTĂ CĂ ŢI-AM DRES-O de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368578_a_369907]
-
din generația mea, crede că i s-a făcut un compliment și îi mulțumește grațios. Oau, ce doză de adrenalină, ai scăpat și mai ești și lăudat! Făceam cazemate de zăpadă iarnă, ne băteam cu bulgari, construiam oameni de zăpadă; plantam puieți de copaci în parcul de lângă școală, maturam frunzele căzute, săream coardă sau elasticul, mergeam în grupuri de 3,4 colegi duminică la cinematograf și la cofetărie. Cu toți acești colegi am rămas în relații bune, chiar și după 30
O FABULA CU LUPUL de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368746_a_370075]
-
transhumanță - trecând din Oltenia în Ardeal prin Șaua Suliți - îl scoasera pe Matei din Mânăstirea Tismana scăpându-l pe acest plai de oștile lui Leon. Oltenia a fost și este un areal de mare patriotism a cărui sămânță s-a plantat de-a lungul istoriei! Aceasta este chintesența articolului pe care-l publicăm. Dacă nu ținem seamă de istoria noastră zbuciumată, nu vom înțelege niciodată de ce oștenii sohodoleni n-au mai apărat pe domnul investit in funcție ci pe boierul care
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
că sunt leneș. - Mi-a venit până la poartă, s-a uitat prin uluci, doar să vadă ceva de care să râdă. Pusesem mâna pe cazma, scosesem un pui de vișin care răsărise chiar în mijlocul bătăturii și pe care l-am plantat mai departe. Eh, pentru gropița aia de o palmă pe care nu o mai astupasem, a fost în stare să-mi spună în față: - Ai săpat în curte, la fel ca ăia proștii care fac câte o groapă, îi întreabă
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 4 de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364593_a_365922]
-
Din lipsa de forță de muncă, erau duși pentru împăduriri chiar și elevii de la școală și liceu. Așa se face că, într-o minunată zi de primăvară, cam după prânz, am fost anunțați să nu plecăm acasă, deoarece plecăm la plantat brazi într-o pădure în satul Secrieș. Bucuria noastră era și mai mare, când am aflat că tot liceul va merge cu trenul „Mocănița”, cum îi zicea la trenul de cale ferată îngustă, folosită la transportul buștenilor din păduri spre
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
facă un cuib de 100x60 cm, cu o gropită mai adâncă în mijloc, pentru răsădirea micuței plante de molid. Fetele, după ce groapa era pregătită, puneau un pui de molid în cuib, puneau și pământ îngrășat, umezit, bătuceau bine pământul, încât planta să stea drept. Asta era tot. Trebuia ca fiecare echipă să planteze cel puțin o sută de puieți. Era o treabă pe care o făceai cu plăcere. Mai ales că erai ajutat de o fată, în uniformă albastră de școală
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]