28,208 matches
-
întregul fond documentar Coșbuc. Nici cel de până acum, așa parțial cum a fost restituit, nu e însoțit de un aparat critic corect și suficient de lămuritor. În volumul III al ediției de Opere alese (Ed. Minerva, 1977), Gavril Scridon plasează impropriu toate poeziile pe care le selectează din revista "Muza someșană" în categoria postumelor, numai din considerentul că versurile au circulat în forma manuscrisă a revistei și nu au fost consacrate, în timpul vieții autorului, de o formă tipărită. E însă
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
Îngerul păzitor). Din periodice (p. 123-189) provin două categorii de poeme: traduceri cu virtuți de versificație narativă, plus epigrame și ghicitori fără prea mult haz. Ocazionalele (p. 191-203) nu depășesc valoarea de album sentimental. În Addenda (p. 205-228) Mircea Popa plasează poemele elevului Coșbuc, restituite anterior de Constantin Catalano. Mai ales acestea ar fi fost cu adevărat inedite, căci sunt preluate dintr-o revistă manuscrisă, "Muza someșană". Altfel, volumul îngrijit de Mircea Popa reunește "poezii regăsite", risipite în diverse surse și
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
a unei perioade istorice și a unui spațiu uman trecut, în fine, reflecția amară, cu ușoare nuanțe satirice, asupra prezentului pe tema societății bolnave și a nimicniciei omenești, toate acestea determinate istoric, lasă locul unui insert fantasy parodic, atemporal, gratuit-manierist, plasat pe un cu totul alt nivel de semnificații artistice. Contrastul creat de noul orizont narativ te lasă perplex. Discursul personajului narator, convenția realistă a epicului, stilul, firul narativ însuși totul se frânge dintr-un nemilos capriciu auctorial. Convenția de până
Discret, dar te lasă perplex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11885_a_13210]
-
a dat mai mulți bani decât visase el vreodată, pur și simplu pentru că spunea oamenilor că simte ca și ei, că toată energia nervoasă înmagazinată și neconsumată în Război trebuia folosită cumva." (Ecouri din epoca jazzului, trad. de Hortensia Pârlog) Plasat în punctul de convergență a discursurilor despre variate arte, studiul monografic al operei lui Scott Fitzgerald intreprins de Virgil Mihaiu își propune, ca ipoteză de lucru, să extragă semnificații noi din opera romancierului american prin examinarea acesteia într-un context
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]
-
și fără vreun suport figurativ capătă și ele, prin raportare la tehnica directă a colajului, o impersonalitate rece și nu lipsită de o anume sălbăticie. Expresionismul abstract al acestui nivel, faptul că tonul, suprafața și tușa își sînt suficiente sieși, plasează această componentă a expoziției în zona limbajului pur și viril, sub al cărui impact materia gregară fecundează și aspiră la rezoluția ultimă a formei. Cel de-al treilea nivel, reprezentat printr-o singură lucrare, și anume prin Șură, este punctul
Gheorghe Ilea (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11889_a_13214]
-
imediat următori, avîndu-i drept protagoniști - în Occident - pe tineri și adolescenți. În creația literară italiană, reflexele acelor ani s-au văzut două-trei decenii mai tîrziu, cînd mediul universitar și liceal a invadat proza timpului. Ultima creație a lui De Carlo plasează acțiunea în zilele noastre, ale dvd -ului, ale fitness-ului, ale mobilei trăsnit-originale, ale jeans-ilor cu talia ultrajoasă pentru a lăsa să se vadă ce poartă junele pe dedesubt etc. Personajele romanului ilustrează polarizarea generației succesive celei din '68, care
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
reclamagii, curioși la culme de cum va reacționa el după ce-i împuiaseră capul cu atâtea laude deșănțate și cu critici dure la adresa unor dușmani pe care se străduiseră să-i prezinte ca fiind și ai lui. Ceaușescu evită abil să se plaseze de o parte sau de alta, admițând că "s-au spus multe probleme" și chiar felul cum au fost spuse arată că "merită să rețină serios atenția". Și imediat o rezervă, am spune stilistică: "poate unele, în felul cum au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11921_a_13246]
-
instanță muzeală o va expune inadecvat. Fiind capătul imaginii, icoana poate răspunde axiologic nu numai de arta actuală, ci de întreg parcursul istoriei imaginii, inclusiv de acelea care o preced sau îi vestesc apariția. Însă alianța posibilă dintre prestigiul icoanei, plasat onorific și referențial, și cadrul unei instituții muzeale poate selecta și cântări cu mult mai exact și mai puțin riscat cota de creativitate a uneia sau alteia dintre doctrinele estetice. Acest tandem poate într-adevăr să aleagă corect ce reprezintă
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
recunoaștem că astăzi am ajuns să avem de a face în mod bizar cu mari muzee goale! Este și motivul pentru care recomandam altădată, urmând modelul procedurilor muzeale din alte țări, ca MNAC-ul nostru autohton să fie și el plasat în imediata vecinătate a Muzeului Național de Artă al României, pentru a stimula astfel transferul de valori dinspre capodoperele venerabile ale trecutului înspre patrimoniul recent de opere de artă actuale. Este o realitate absolut obiectivă faptul că majoritatea MNAC-urilor
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
Expresionism & avangardă Gheorghe Grigurcu Noul volum de versuri al lui Liviu Georgescu înfățișează același discurs revărsat, convulsionat pe care ni l-a oferit debutul d-sale, discurs în pasta căruia își dau întîlnire materiile cele mai felurite, plasat la intersecțiile expresionismului cu avangarda. Imaginarul balansează între nostalgia geometriei (formă de asceză lirică) și imprevizibilul voluptuos al mixărilor metaforice (stare orgiastică). Năzuind la o simplificare, la o reducere la liniamente, poetul se descoperă a fi funciarmente posedatul unui duh
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
jurnalistică sau analiză politică, textul său este veșnic ispitit să evadeze din captivitatea evenimentului concret de la care pornește și irepresibil condamnat la o contemplație amplă, care privește resorturile adînci ale speciei și nu cazurile individuale, ceea ce, la prima vedere, ar plasa totul în spațiul înalt al unui umanism sever, adică încărcat de nenumărate responsabilități. Și, pînă la un punct, lucrurile chiar așa stau. Numai că acestă angajare a lui Liviu Capșa, fie că ea se manifestă în cîmpul pur al ficțiunii
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]
-
îmbinare a fantasticului cu realul, Țara de Nicăieri fiind un loc în care fiecare dintre noi, adulți sau copii, ne dorim să evadăm. Acest tărâm de vis în care totul este posibil dacă te lași condus de imaginație, va fi plasat deasupra norilor. Ideea de zbor este regăsită atât în elementele care alcătuiesc decorul cât și în costume. Norii, în diversele lor forme și utilizări sunt elementul cheie al acestui decor. Trecerea de la lumea reală la cea fantastică se face prin
LA CEREREA PUBLICULUI, MUSICALURILE „HÄNSEL ȘI GRETEL” ŞI „PETER PAN” REVIN LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382743_a_384072]
-
al vieții literare este perceput ca o sfidare. Cine se crede Mircea Cărtărescu? De ce nu rămâne aici, în terestritatea noastră, să mănânce salamul cu soia al literaturii minore, literatură ușor de scris și ușor de uitat, și îndrăznește să se plaseze la mare altitudine? Ce vrea să dovedească? De ce nu-i pasă de noi, care cheltuim atât de mult timp cu lansări de cărți, cu discuții, cu certuri și împăcări, cu aderări la partide politice, cu regizarea unor succese literare? Cât
Jos Mircea Cărtărescu! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16046_a_17371]
-
a sinuciderii unor adolescente, într-o suburbie americană a anilor '70. Alunecînd pe toboganul propriilor amintiri și al inevitabilelor conexiuni, gîndul trimite la Splendoare în iarbă, filmul cult chiar al generațiilor acelor ani de emancipare pripită. Chit că acțiunea era plasată în anii '20, iar idila dintre Natalie Wood și Warren Beatty (la debut!), frîntă brusc, provoca eroinei doar o puternică depresie, care însă o va urmări peste ani și pe interpreta (nominalizată la Oscar!) despre care nu se știe dacă
Uciderea inocenței by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16038_a_17363]
-
termenului cad lesne în ridicol. În esență, există două categorii de intelectuali, sau două valențe ale termenului: așa-numitul intelectual tehnocrat, cum îl numește Michael preluînd termenul de la Gramsci, precum și un intelectual-critic. Intelectualul tehnocrat este insul cu o diplomă universitară, plasat în puncte cheie ale societății, care îi permit să ia decizii importante. Este cel care decide soarta Cetății în măsura în care misiunea sa este aceea de medic, arhitect, economist, politician, tehnocrat industrial, sau jurist. El sau ea reprezintă făptuitorii societății moderne: decid
Noua intelectualitate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16057_a_17382]
-
întîlnire cu regizorul Frank Darabont (care a debutat cu The Woman in the Room și s-a impus cu Închisoarea îngerilor, ambele inspirate de același scriitor celebru) s-ar putea crede că scenariul s-a născut dintr-o siropoasă povestioară plasată într-o zonă segregaționistă a Americii interbelice. Detaliile veriste și dulcegăriile supralicitate, atrocitățile și enormitățile sporesc coeficientul de neverosimil al peliculei de un pitoresc într-adevăr sumbru. Tot hazardul asociază în rețeaua de difuzare o producție europeană distribuită de InterComFilm
"Contaminări" transoceanice by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16104_a_17429]
-
volumul despre viața poetului), operă de elaborație temeinică în care spiritul critic făcea casă bună cu expresivitatea literară. Acum, distinsul cărturar regretă aceste cărți, d-sa repudiind azi istoria literară în spațiul căreia numai un accident de început l-a plasat. Imediat, chiar în 1968, cărturarul și-a ales domeniul său de investigație științifică, publicînd o Introducere în critica literară. Unii, atunci, or fi crezut că e tot o abordare de exegeză literară. S-au înșelat. Dl. Adrian Marino s-a
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
cuprins de entuziasm, în calitate de spectator al unor piese prezentate în capitala Banatului de către Teatrul de Comedie din Leningrad, purtînd discuții cu regizorul Akimov și cu alți membri ai trupei. Toate acestea conturează un spațiu specific al dialogului, în cadrul căruia se plasează volumul intitulat Dialoguri, care prilejuiește cronica de față. Volum organizat cu pioasă atenție de către Cornel Ungureanu, care crede, pe bună dreptate, a putea deriva textele în chestiune ale lui Ovidiu Cotruș din marea, definitoria sa sociabilitate: "Experiență a unui intelectual
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
luni" au avut un adevărat cult, sînt frecvente... Mai mult, Ion Simuț distinge și în critica aceleiași generații o filiație caragialiană, ilustrată prin Radu G. Țeposu, Cistelecan, Buduca, Mircea Mihăieș, Virgil Podoabă, Val Condurache, cultivatori ai stilului ironic. L-aș plasa aici și pe Dan C. Mihăilescu. Sunt rare asemenea reactivări ale unui clasic, adus să patroneze spiritual și estetic o mișcare literară de care îl desparte un veac. După decembrie 1989, baza raportărilor la I.L. Caragiale încă s-a lărgit
Învingător și învins by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16111_a_17436]
-
din spațiul său originar, a cărui cronică, pe jumătate mondenă, pe jumătate fictivă, a făcut-o, cu un devotament profund, vreme de mai multe decenii. Dacă în compoziții este instabil, de multe ori redundant, mai mereu tributar unor modele și plasat în exterior prin exacerbarea îndemînării tehnice, în ansamblu Eustațiu Stoenescu are ceva dintr-un tratat enciclopedic. Cumulînd cunoștințe, experiență, un talent nativ poate de multe ori excesiv și o putere de muncă impresionantă, el este un artist care nu intră
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (IV) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16134_a_17459]
-
în spitalele românești. Vrea ăla micu’ să-i schimbe bunica repede pampersul, îi marca 5 RON în buzunarul de la sortz. Vrea să alerge după el cu mărul râs amestecat cu biscuiți? Scoate 10 RON din pampersul proaspăt schimbat și îi plasează finutz în coșul cu andrelele lu’ mamaie. Plimbare? Fără 20 de RON nici nu se va discuta. Așa funcționează în România orice sistem în care banii vin de la stat, deci așa va funcționa și povestea asta. Din fericire, vor apărea
Cine n-are un batran… i-l cumpara statul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19701_a_21026]
-
care i-a solicitat o întrevedere femeii care face curat în sediul Ambasadei SUA la București. În finalul documentului, reprezentanții ambasadei precizează că vor rămîne cu ochii pe ambele cupluri și că, în locuința familiei Zăvoranu, au încercat chiar să plaseze un spion, în persoana unei pisici care ar fi trebuit să-i devină soție lui Marty: „Din păcate, după ce că e orb, Marty nu are nici simțul mirosului, așa că a rămas indiferent la farmecele pisicuței albe pe care am încercat să
Lucrurile s-au cam împuţit între Oana şi Pepe by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19836_a_21161]
-
Simona Tache Am descoperit o metodă super să mă uit la televizor, atunci când sunt la redacție, chiar dacă-i plasat în spatele meu. Deschid Photo Booth și arunc un ochi pe ecran. Nu contează că-i în oglindă, dacă zăresc vreun politician aruncându-i altuia un pahar de apă-n ochi sau vreun pensionar care se ia de ciuf cu vreun
Cum mă uit la televizor cu spatele by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19925_a_21250]
-
a proletarilor, mai exista o alta, căreia, pe atunci, familia îi aparținea trup și suflet. Timișoara sârbească, rămășițele rămășițelor, orașul vechi, muribund, religios până la fanatism. Diaspora semănând cu Timișoara evreilor. Orașul din inimă Tot despre Timișoara, unde și-a și plasat acțiunea Cărții a II-a din romanul „Migrațiile”, își va aminti pe larg în „Lirica Itacăi și comentarii”. „În inima orașului se aflau multe clădiri construite în stil baroc: marea catedrală catolică, vestită pentru concertele din Bach care se organizau
Agenda2003-15-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280906_a_282235]
-
ce trebuie să spună da sau nu despre opera prietenului dar și a dușmanului său». Însușindu-mi această opinie, voi nota și eu unele observații critice referitoare la cartea prezentată în rândurile de mai sus. În mod neinspirat, autoarea a plasat capitolele despre Grecia și Egipt la mijloc, între Bolivia și Chile. Din această cauză volumul nu mai are unitate, pare rupt în două. Editura n-a observat. Nu voi obosi niciodată să deplâng dispariția profesiunii de redactor (sau lector) din
TIERRA DEL FUEGO FIN DEL MUNDO. In: Editura Destine Literare by Livia Nemțeanu-Chiriacescu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_381]