1,323 matches
-
bazate pe observarea direct? a mediilor populare ?i pe tipurile de bugete familiale, pe care le-a numit monografii �nainte de a le adună �ntr-o lucrare (L'Ouvrier europ�en, 1855) care, de la publicare, a cunoscut un incontestabil succes. Le Play caut? s? generalizeze ?i s? codifice �metodă observa?iei� �n jurul a trei mijloace principale de investiga?ie pe care le define?te astfel: �Primul const? �n a observa faptele, al doilea � �n a �ntreba muncitorul despre lucrurile care scap
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
creat Societatea de economie social? (1856) c?reia i-a fixat ca scop �constatarea, prin observa?ia direct? a faptelor, a condi?iei fizice ?i morale a persoanelor ocupate �n munci manuale [i.e. muncitori, �n terminologia alambicat? a lui Le Play] ?i raporturile care �i leag? �ntre ei sau cu alte clase�. Societatea planific?, �ntr-o anumit? m?sur?, studiul monografic al familiilor muncitore?ți, iar cele mai bune dintre ele � �n jur de patruzeci � aveau s? apar? mai ț�rziu �ntr-o
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
planific?, �ntr-o anumit? m?sur?, studiul monografic al familiilor muncitore?ți, iar cele mai bune dintre ele � �n jur de patruzeci � aveau s? apar? mai ț�rziu �ntr-o serie intitulat? Leș ouvriers des deux mondes. Talentele organizatorice ale lui Le Play, care au avut ocazia s? se exprime la Expozi?ia universal? de la Paris �n 1867, au aflat prilejul de a servi din nou. Dup? Sedan, �n momentul lichid?rîi Comunei, el a redactat un manifest intitulat Pacea social? dup? dezastru
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Uniunile au luat av�nt, ajung�nd �n 1884 s? conteze pe trei mii de aderen?i. Ace?tia s�nt �n majoritate recrută?i prin intermediul unui �nv???m�nt coerent cu obiectivele sale, pe care adep?îi lui Le Play l-au pus pe picioare. Conferin?ele destinate publicului larg ?i cursurile (cu o audien?? mai restr�ns?) destinate viitorilor monografi au fost organizate �n cadrul ?colii practice �n ?tiin?a social?, nume semnificativ, ca toate cele date de Duruy
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mi?carea s-a dotat ?i cu o revist?, La R�forme sociale (1881) care a avut meritul principal de a fi precedat toate celelalte reviste din ?tiin?ele sociale. Importan?a epistemologic? ?i teoretic? a lucr?rilor lui Le Play, mult timp neglijat?, nu este contestat? �n zilele noastre. Plec�nd de la ipoteza c? starea unei societ??i poate fi sesizat? plec�nd de la studiul unit??ilor sociale cele mai mici, Le Play a considerat c? familia este microcosmosul �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i teoretic? a lucr?rilor lui Le Play, mult timp neglijat?, nu este contestat? �n zilele noastre. Plec�nd de la ipoteza c? starea unei societ??i poate fi sesizat? plec�nd de la studiul unit??ilor sociale cele mai mici, Le Play a considerat c? familia este microcosmosul �n care se reflect? tensiunile ?i contradic?iile societ??îi globale. Metodă pe care a pus-o la punct const? �n observa?ia direct?, cvasi etnografic?, ?i �n analiza comparativ? a zecilor de familii
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pe care a pus-o la punct const? �n observa?ia direct?, cvasi etnografic?, ?i �n analiza comparativ? a zecilor de familii muncitore?ți. Acestea nu erau reprezentative din punct de vedere statistic, ci constituiau tipuri ideale pe care Le Play le-a construit dup? modelul omului mijlociu al lui Quetelet. Aten?ia dat? veniturilor ?i cheltuielilor familiale, care se desprinde din toate monografiile că o tr?s?tur? privilegiat? a activit??îi sale sociologice, se explic? prin voin?a de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
monografiile că o tr?s?tur? privilegiat? a activit??îi sale sociologice, se explic? prin voin?a de a g?și un instrument de m?surare a vie?îi sociale care s? fie cuantificabil ?i deci aplicabil diferitelor contexte. Le Play nu seam?n? deloc cu un cercet?tor �n accep?ia modern? a termenului. La el, cunoa?terea era pus? deschis �n slujba unui proiect ideologic: ��n mijlocul confuziei ideilor, a antagonismului claselor ?i a diviz?rîi p?r?ilor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
adev?rurilor esen?iale, sau refuzul erorilor funeste, pe o metod? la fel de fecund? prin rigoarea să că ?i procedeele cele mai exacte ale ?tiin?elor noastre.� [Annuaire de l'�conomie sociale pour leș ann�es 1877-1878, Mame, Tours, 1878]. Le Play este un conservator �n politic? dar, curios, un reformator prin reac?ie la lumea modern?. Lucr?rile sale se �nscriu, de altfel, �n prelungirea ideilor sale publice, pe care le ap?r? continuu. Referitor la această, s? ar?ț?m
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mai bun, �n orice caz superior familiei conjugale restr�nse, pe care o respingea. Paternalismul s?u � un amestec de catolicism militant � este evident, dar la momentul �n care �l afi?a cu ț?rie, acesta era deja demodat. Le Play se baza pe o concep?ie retrograd? a vie?îi publice, av�nd �ncredere �n bun?voin?a claselor conduc?toare, �n sim?ul responsabil cu care credea c? acesta rezolv? problemele sociale. De unde audien?a g�ndirii leplaysiene �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a se exprim? fiul foarte influentului ziarist Emile de Girardin, Emile Boutmy, profesor �ntr-o ?coal? privat? de arhitectur?, care devine fondatorul ?colii libere de ?tiin?e politice din Paris (1871). Motivele sale par foarte apropiate de cele ale lui Le Play, c?ruia �i cunoa?te opera fiindc? a f?cut, �n 1865, o prezentare critic? a acesteia. Că ?i �nainta?ul s?u, Boutmy este ostil interven?iei statului �n societate sau �n educa?ie. Dar el se �ndep?rteaz
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
FOUILL�E Alfred (1838-1912): ?tiin?a social? contemporan? (1880); Elementele sociologice ale moralei (1906) GOBINEAU Arthur de (1816-1882): Eseu asupra inegalit??îi raselor umane (1853-1855) GUMPLOWICZ Ludwig (1838-1909): Ras? ?i stat (1875), Lupta raselor (1883); Grundvisse der Soziologie (1895) LE PLAY Fr�d�ric (1806-1882): Muncitorii europeni (1855), Reforma social? �n Fran?a (1864); Pacea social? dup? dezastru (1871) LE PLAY F. ?i al?îi: Melonga. O familie pioineian? �n secolul al XIX-lea (1857-1907) SCH�FFLE Albert (1831-1903): Construc?ia
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
inegalit??îi raselor umane (1853-1855) GUMPLOWICZ Ludwig (1838-1909): Ras? ?i stat (1875), Lupta raselor (1883); Grundvisse der Soziologie (1895) LE PLAY Fr�d�ric (1806-1882): Muncitorii europeni (1855), Reforma social? �n Fran?a (1864); Pacea social? dup? dezastru (1871) LE PLAY F. ?i al?îi: Melonga. O familie pioineian? �n secolul al XIX-lea (1857-1907) SCH�FFLE Albert (1831-1903): Construc?ia ?i devenirea corpurilor sociale (1878) III. Disputa pentru autoritate �ntre Fran?a ?i Germania (1890-1918) Na?terea sociologiei � că ?tiin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ie generozit??îi unui industria?, contele de Chambrun, a fost cump?raț un hotel particular la Paris �n care s-a instalat muzeul. Acesta � av�nd ca director pe Robert Pinot, un jurist format la ?coală metodic? a lui Le Play � a fost organizat pe sec?îi ce corespundeau diferitelor domenii de interven?ie ale institutului. Una dintre sec?îi era consacrat? �misiunilor ?i anchetelor�, ?i se află sub responsabilitatea lui Emile Boutmy, fondatorul ?tiin?elor politice (�sciences po�). Mai multe
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
alteia. Sigur, ?i revista Ann�e Sociologique va fi sus?inut? de c?tre Alcan, dar nu mai mult dec�ț Bibliotecă general? a ?tiin?elor sociale � despre care vom vorbi �ndat?. Al?i librari, precum Mame, editorul lui Le Play, sau Giard & Bri�re care �l sus?în pe Worms, �ncurajeaz? de asemenea ?tiin?ele sociale chiar dac? � din punct de vedere financiar � rezultatele nu s�nt �ntotdeauna la �n?l?imea speran?elor lor. Singurul care pare s? adopte
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n? � cel al lui Spencer � nu convenea, poate mai pu?în din cauza evolu?ionismului s?u afi?at, c�ț din cauza dispre?ului fă?? de orice reformism social. A?a se face c? ei s-au �ntors c?tre Le Play care p?rea s? ofere teoria sociologic? a reformelor sociale care le lipsea at�ț de mult [Kalaora & Savoye, 1989]. Trebuie s? spunem c? la �nceputul anilor 1880 mi?carea leplaysian? era la apogeu: indiferent de criteriul folosit (num?r
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
r de adep?i, calitatea lucr?rilor, difuzarea ideilor), trebuie s? recunoa?tem c? nici un alt grup nu se bucură de o a?a mare notorietate. Situa?ia s-a schimbat �ns? �n lunile care au urmat decesului lui Le Play, �n 1882. Mai precis, criza izbucne?te �n decembrie 1885, c�nd redactorul ?ef al revistei Reforma social?, Edmond Demolins, este demis din func?iile sale de c?tre comitetul de conducere al Societ??îi de Economie Social? (ȘES), principala
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sale de c?tre comitetul de conducere al Societ??îi de Economie Social? (ȘES), principala instan?? a mi?c?rîi leplaysiene. Motivul a fost acela c? Demolins � ?i �mpreun? cu el Henri de Tourville, un alt discipol al lui Le Play � voia s? re�nnoiasc? (�n ochii du?manilor, s? tr?deze) metodă ?i �nv???m�ntul ?tiin?ei sociale, a?a cum era practicat de vreo treizeci de ani, nu f?r? rutin?. Curentul se scindeaz? Ce propuneau unii ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
autorul unei lucr?ri interesante, Anchetele. Practic? ?i teorie, publicat? la Alcan �n 1900. Leplaysienii diziden?i s-au organizat ?i ei rapid. �n 1886, Tourville lanseaz? noi cercet?ri ?i o revist? (?tiin?a social? dup? metodă lui Le Play) �n care �?i afirm? ambi?ia de a preciza metodă magistrului, cur??ind-o de elementele stereotipe. �n aceast? lupt? el antreneaz? tineri monografi, de forma?ie juridic? sau literar?, precum Demolins, Rousiers sau Bureau, care desf??oar? o activitate considerabil
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
literar?, precum Demolins, Rousiers sau Bureau, care desf??oar? o activitate considerabil? sub conducerea să. Pentru a rezuma n c�teva cuvinte dou?zeci de ani de eforturi, vom insistă asupra amendamentelor aduse faimoasei metode de anchet? a lui Le Play. Muncă, de exemplu, este una dintre clasele nomenclaturii, pe care monograful o evalueaz? dup? for?a motrice utilizat? (bra?, v�nt, ap? ) ?i dup? formă raporturilor de produc?ie (munc? domestic?, atelier me?te?ug?resc, atelier mare�). Metodă de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
resc, atelier mare�). Metodă de clasificare este conceput? �n spiritul apropiat statisticienilor actuali, observă?ia este l?rgit? la ansamblul societ??îi, chiar dac? familia r?m�ne un teren de studiu privilegiat. Totu?i, tipologia familial? a lui Le Play face obiectul unor critici severe ce repun �n discu?ie prioritatea acordat? familiei l?rgite. Mai mult dec�ț familia, problemele educative re?în acum aten?ia membrilor ?tiin?ei sociale. Pentru a le studia, ei se �ntorc spre lumea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
el c?p?ta o nou? vigoare prin lucr?rile lui Charles Booth (1903), Patrick Geddes (1915) ?i Victor Branford (1914). To?i trei � ?i al?îi �mpreun? cu ei � vor relua tradi?ia anchetei inaugurat? de c?tre Le Play, pe care o vor amalgama �ns? cu aritmetică politic? ?i cu statistică social? de sorginte britanic?. Spre deosebire de modelul francez, �n Anglia lumea industrial? ?i oră?ul vor deveni teren de predilec?ie, �n special oră?ul, considerat un laborator de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
c�mp bine delimitat, o metod? original?, cercet?tori mai pu?în rivali, cercet?ri cu rezultate cumulative. �ns? lipsa de gust pentru investiga?ia empiric? au �mpiedicat societatea contemporan? s? se cunoasc? mai bine, iar �n cazul lui Le Play, invers, interesul exclusiv pentru fapte a f?cut că aceast? cunoa?tere s? ajung? rapid �n desuetudine. La fel stau lucrurile ?i �n sociografia britanic?; socotind steril?, chiar imposibil? cunoa?terea sistematic? a socialului, ea r?m�ne la cuno
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
coală durkheimian? a �ncetat fizic s? mai vie?uiasc?, ci �ns??i paradigmă fondatorului a c?zut �n izolare. Din dou? ?coli sociologice care au coexistat cu cea a lui Durkheim la cump?na dintre secole � ?coală fondat? de Le Play ?i cea animat? de R. Worms � doar prima ?i-a p?strat un loc notabil. De fapt, o dat? cu dispari?ia lui Tarde (1904) ?i a lui Espinas (1922), Institutul Internă?ional de Sociologie ?i revista acestuia, create de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ț�rziu imaginea. Totu?i, pe plan teoretic, o recunoa?tere pe c�ț de simbolic? pe at�ț de tardiv?, �i vine din partea establishment-ului sociologic francez: Bougl� preconiza, �n 1937, s? �c?s?toreasc? tradi?ia lui Le Play cu cea a lui Durkheim� (citat �n [40:270]). �ns?, f?r? �ndoial? c? influen?ei pe care a avut-o asupra a numeroase ?coli str?ine (�n SUA, Anglia, chiar �n Turcia ?i Rom�nia) care au ignorat mult
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]