1,132 matches
-
organizării și conducerii vieții sociale. Rolul statului socialist (1972), București, Editura Politică. Perfecționarea relațiilor de producție, a organizării și conducerii economiei, (1972), București, Editura Politică. Perfecționarea repartiției și respectarea echității socialiste. Utilizarea fondurilor sociale de consum (1972), București, Editura Politică. Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român, 3-5 noiembrie 1971 (1971), București, Editura Politică. Plenarele Consiliilor oamenilor muncii de naționalitate maghiară și germană din Republica Socialistă România, 26-27 februarie 1987 (1987), București, Editura Politică. Pokivailova, Tatiana, Chiper, Ioan; Constantiniu, Florin (1994
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de producție, a organizării și conducerii economiei, (1972), București, Editura Politică. Perfecționarea repartiției și respectarea echității socialiste. Utilizarea fondurilor sociale de consum (1972), București, Editura Politică. Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român, 3-5 noiembrie 1971 (1971), București, Editura Politică. Plenarele Consiliilor oamenilor muncii de naționalitate maghiară și germană din Republica Socialistă România, 26-27 februarie 1987 (1987), București, Editura Politică. Pokivailova, Tatiana, Chiper, Ioan; Constantiniu, Florin (1994) "Instaurarea regimului comunist în România. Documente din arhivele sovietice", în Arhivele Totalitarismului, nr. 4
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
I.V. (1952b), Opere, vol. 13, traducere de către o comisie specială a CC al PMR, București, Editura Partidului Muncitoresc Român. Stănescu, Florin; Zamfirescu, Dragoș (1998), Ocupația Sovietică în România. Documente, 1944-1946, București, Editura Vremea. Tudor, Alina, Cătănuș, Dan (2000), Amurgul ilegaliștilor. Plenara PMR din 9-13 iunie 1958, București, Editura Vremea. Tudor, Alina, Cătănuș, Dan (2001), O destalinizare ratată. Culisele cazului Miron Constantinescu Iosif Chișinevschi, 1956-1961, București, Editura Elion. U.R.S.S. S.U.A: să justificăm speranțele popoarelor lumii (1987), București, Buletin de
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Guvernanții iugoslavi în slujba spionajului imperialiștilor", în Probleme externe, nr. 10, pp. 32-37. Moraru, Constantin (2004), "" Principalul lucru este că noi mergem împreună"" în Dosarele Istoriei, nr. 4, pp. 48-51. Otu, Petre (2004), "Aprilie 1964: relațiile militare româno-sovietice în dezbaterea Plenarei CC al (sic!) PMR", în Dosarele Istoriei, nr. 4, pp. 38-41. Piradov, A. (1949), "Vocea patrioților iugoslavi", în Probleme externe, nr. 8, pp. 18-22. Popișteanu, Cristian (1968), "Praga: actualitate politică", în Lumea, nr. 39, pp. 6-7. Pozolotin, M. (1951), "Titoiștii
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în Problems of communism, nr. 13, pp. 14-24. Braun, Aurel (1978), Romanian foreign policy since 1965. The political and military limits of autonomy, New York, Praeger. Brătianu, Maria (2002), Acordul Churchill-Stalin din 1944, București, Editura Corint. Breazu, Florentin (2001), "Ecouri ale plenarei P.M.R. din iunie-iulie 1957", în Arhivele Totalitarismului, nr. 1-2, pp. 147-155. Brent, Jonathan; Naumov, Vladimir (2004), Stalin's last crime. The doctors' plot, Londra, John Murray. Brezinski, Zbigniew (1971), The Soviet Bloc. Unity and Conflict, New York, Columbia University Press. Brzezinski
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
aici a locuit o perioadă chiar Ion Irimescu, la soția sa Eugenia, în vremea studiilor la Fontenay-aux-Roses. 129 În repetate rânduri, când și-a îmbogățit expoziția permanentă, sculptorul a fost prezent la Fălticeni, supraveghind direct aranjarea lucrărilor. 92 În cadrul ultimei plenare a Comitetului Județean de Cultură și Educație Socialistă, conducerea Muzeului din Fălticeni a propus ca la parter să se facă o expoziție permanentă Șoldănescu Băeșu, deoarece nar fi timp suficient pentru punerea la punct a exponatelor adunate de regretatul profesor
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
încă de la Congresul al IX-lea al P.C.R., din 19-24 iulie 1965, se preconiza creșterea duratei învățământului obligatoriu la 10 ani, iar la Conferința Națională a P.C.R. din 1967 s-a hotărât trecerea la învățământul de 10 ani. Apoi, la Plenara C.C. a P.C.R. din 18-19 iunie 1979, s-a hotărât trecerea treptată, în perioada 1985-1990, la învățământul de 12 ani, adică obligativitatea liceului. În învățământul preșcolar, copiii erau ținuți în grădinițe de la vârsta de 3 ani până la 6 ani, când
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în fața Comitetului Central al Partidului Comunist Roman și a Consiliului de Miniștri pentru întreaga activitate a consiliului; fiecare membru răspunde în fața consiliului și a președintelui acestuia pentru indelinirea sarcinilor ce-i sînt încredințate. Articolul 8 Organul de conducere colectivă între plenarele Consiliului Superior al Educației și Învățămîntului este comitetul de conducere al consiliului, format din 31 membri. Comitetul de conducere al consiliului se compune din președinte, prim-vicepreședinte, vicepreședinți și membri. Președintele Consiliului Superior al Educației și Învățămîntului este și președintele
DECRET nr. 150 din 5 mai 1980 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Educaţiei şi Învăţămîntului şi a consiliilor educaţiei şi învăţămîntului judeţene şi al municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127836_a_129165]
-
11 Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare se convoacă în plenul sau de două ori pe an sau ori de cîte ori este nevoie, din inițiativa biroului executiv sau la cererea a cel puțin o treime a membrilor săi. Lucrările fiecărei plenare sînt prezidate prin rotație de către un președinte al biroului permanent al comitetului executiv al consiliului popular județean sau al municipiului București ales de comitet dintre membrii săi. Articolul 12 Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare are în conducerea să un președinte
LEGE nr. 10 din 25 iunie 1973 (*republicată*) privind comitetul pentru problemele consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132433_a_133762]
-
poate desfășura activitatea prin comisii pe diverse probleme corespunzătoare programelor F.A.O. ... (2) Aceste comisii sunt conduse de un coordonator nominalizat de președintele Comitetului Național Român F.A.O. pe baza propunerilor membrilor acestuia. ... Articolul 6 În perioadele dintre ședin��ele plenare ale Comitetului Național Român F.A.O. aducerea la îndeplinire a hotărârilor adoptate, precum și reprezentarea și angajarea Comitetului Național Român F.A.O. sunt în sarcina secretarului general. Articolul 7 (1) Pentru desfășurarea activității sale Comitetul Național Român F.A.O. are un
REGULAMENT din 21 februarie 2002 de organizare şi funcţionare a Comitetului Naţional Roman F.A.O.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142035_a_143364]
-
și a bugetului Ministerului Afacerilor Externe pe anul 2002 cu suma totală de 1.000.000.000 lei, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, pentru finanțarea cheltuielilor ocazionate de organizarea la București, în perioada 4-6 iunie 2002, a Plenarei Mesei de lucru III și a Reuniunii extraordinare a Mesei Regionale ale Pactului de Stabilitate, precum și a acțiunilor colaterale. Articolul 2 (1) Din suma prevăzută la art. 1 se suplimentează bugetul pe anul 2002 al Ministerului de Interne cu 880
HOTĂRÂRE nr. 667 din 20 iunie 2002 privind suplimentarea bugetului Ministerului de Interne şi a bugetului Ministerului Afacerilor Externe pe anul 2002 din Fondul de rezerva bugetară la dispoziţia Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143106_a_144435]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 551 din 29 iulie 2002 - Elemente inițiale - Adoptat de Plenară din 11-12 iulie 1996 și amendat de Plenară din 6-7 decembrie 2001 I. SCOPURI 1. Aranjamentul de la Wassenaar (AW) a fost constituit pentru a contribui la securitatea și stabilitatea regionale și internaționale prin promovarea transparenței și a unei mai mari
ARANJAMENTUL DE LA WASSENAAR din 6-7 decembrie 2001 pentru controlul exporturilor de arme convenţionale şi produse şi tehnologii cu dubla utilizare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143647_a_144976]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 551 din 29 iulie 2002 - Elemente inițiale - Adoptat de Plenară din 11-12 iulie 1996 și amendat de Plenară din 6-7 decembrie 2001 I. SCOPURI 1. Aranjamentul de la Wassenaar (AW) a fost constituit pentru a contribui la securitatea și stabilitatea regionale și internaționale prin promovarea transparenței și a unei mai mari responsabilități în transferurile de arme convenționale și de
ARANJAMENTUL DE LA WASSENAAR din 6-7 decembrie 2001 pentru controlul exporturilor de arme convenţionale şi produse şi tehnologii cu dubla utilizare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143647_a_144976]
-
vor controla toate articolele cuprinse în Lista de produse și tehnologii cu dublă utilizare și în Lista de armamente (anexă nr. 5), cu scopul de a preveni transferurile sau retransferurile neautorizate ale acestor articole***). *) Acest paragraf a fost adăugat la Plenară din decembrie 2001. **) Această notificare se aplică articolelor din lista 2 și din subsetul lista 2 cuprinzând articole foarte sensibile. Conținutul indicativ Ceea ce urmează este o listă a principalelor elemente posibile privind schimbul de informații generale referitoare la statele neparticipante
ARANJAMENTUL DE LA WASSENAAR din 6-7 decembrie 2001 pentru controlul exporturilor de arme convenţionale şi produse şi tehnologii cu dubla utilizare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143647_a_144976]
-
informației tehnice; - studii comportamentale. * Perfecționare și instruire: - schimb de personal (directori, experți și studenți); - organizarea de cursuri internaționale pentru perfecționare. * Finanțare: - dezvoltarea cadrului legislativ; - finanțarea cu terți; - societăți mixte; - cofinanțare. ACT FINAL al Conferinței Cartei Europene a Energiei I. Sesiunea plenară finală a Conferinței Cartei Europene a Energiei s-a desfășurat la Lisabona în zilele de 16 și 17 decembrie 1994. Au participat reprezentanți din Albania, Armenia, Australia, Austria, Azerbaidjan, Belgia, Belarus, Bulgaria, Canada, Cipru, Comunitățile Europene, Croația, Danemarca, Elveția, Federația
PROTOCOLUL CARTEI ENERGIEI din 17 decembrie 1994 privind eficienta energetica şi aspectele legate de mediu (traducere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146577_a_147906]
-
deplin acord cu particularitățile individuale ale elevului. Bilanțul marilor realizări în dezvoltarea și diversificarea învățământului de toate gradele cuprinde pe lângă realizările de seamă și numeroase probleme, deosebit de importante și complexe cărora nu li s-a dat încă rezolvarea optimă. Hotărârea Plenarei Comitetului Central al P.C.R ului din 18-19 iulie 1973 cât și lucrările Congresului al XI-lea ne trasează ca sarcină să găsim mijloacele potrivite pentru toate categoriile de handicapați spre a-i ajuta să-și însușească cunoștințele de bază
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Studiere a Totalitarismului. A publicat numeroase cărți, atât singur, cât și în colaborare cu alți autori. Printre cărțile publicate, amintim: ”Cazul Ștefan Foriș. Lupta pentru putere în P.C.R. 1940 - 1968. Documente” - 1999 - având ca asociat pe Ioan Chiper ”Amurgul ilegaliștilor. Plenara C.C. a P.M.R. din 9 - 15 iunie 1958 (colaborator Alina Tudor) ”Cadrilaterul. Ideologie cominternistă și iredentismul bulgar, 1919 - 1940” ”O destalinizare ratată. Culisela cazului Muron Constantinescu - Iosif Chișinevschi 1956 - 1961” (colaborator Alina Tudor) Între Beijing și Mosvova. România și conflictul
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
să acționeze asemenea unei site dese atunci când era "confruntat" cu producțiile cu iz politic. Muștruluiala înțelegătoare a șefilor pentru "rezistența la progres" era, hotărât lucru, de preferat acuzațiilor de liberalism antisocialism sau cosmopolitism. În perioada premergătoare formalizării noii gândiri, prin Plenara CC al PCR din noiembrie 1971, Ceaușescu a revenit în două rânduri la scriitori pentru a-și testa intuițiile teoretice. Lansarea Programului de măsuri în iulie 1971, considerat începutul "minirevoluției culturale", conținea o serie de prevederi concrete privitoare la impunerea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
egida ASSP. În privința creației literare, aparatul ideologic nu a putut furniza îndrumări atât de clare, de cele mai multe ori mulțumindu-se să blocheze orice demers "suspect", în așteptarea unor clarificări din partea lui Ceaușescu. Întâlnirea mult așteptată cu scriitorii, menită să pregătească plenara ideologică din noiembrie, avea să aibă loc la sfârșitul lunii septembrie 1971. După discuția din august de la Mangalia, la care participaseră doar șefii Uniunii, venise rândul unei discuții lămuritoare cu întreaga obște. Raportat la intervențiile anterioare, la amenințările străvezii din
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de preluare a controlului total asupra societății de către partid. Începea construcția unui nou regim, a cărui osatură ideologică avea să fie definitivată în câțiva ani. Mobilizarea sunată de Ceaușescu nu avea încă un plan de luptă. Programul ideologic adoptat la Plenara CC al PCR din 3-5 noiembrie 1971, degaja același aer de improvizație, peste care plutea ca un abur omniscienta nemulțumire a lui Ceaușescu față de prestațiile tuturor celor de la vârf și ale întregului sistem instituțional. Persoana excepțională a secretarului general se
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
în presă, inclusiv cea cultural-artistică, emisiunile de radio și televiziune, în modul în care erau alcătuite repertoriile instituțiilor de spectacole, teatru, operă, balet și estradă, filmele difuzate în cinematografe sau editarea de carte. Deși reluate cu mai puțină stridență la Plenara CC al PCR din 3-5 noiembrie 1971, schimbările anunțate în tezele din iulie căpătau un caracter imperativ, prin includerea lor în documentele plenarei. Astfel, se menționa că "plenara obligă organele și organizațiile de partid, instituțiile de învățământ, de știință și
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
și estradă, filmele difuzate în cinematografe sau editarea de carte. Deși reluate cu mai puțină stridență la Plenara CC al PCR din 3-5 noiembrie 1971, schimbările anunțate în tezele din iulie căpătau un caracter imperativ, prin includerea lor în documentele plenarei. Astfel, se menționa că "plenara obligă organele și organizațiile de partid, instituțiile de învățământ, de știință și cultură, presa centrală și locală, radioul și televiziunea, editurile, toate instituțiile ideologice și educative și recomandă organizațiilor de masă și obștești să-și
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cinematografe sau editarea de carte. Deși reluate cu mai puțină stridență la Plenara CC al PCR din 3-5 noiembrie 1971, schimbările anunțate în tezele din iulie căpătau un caracter imperativ, prin includerea lor în documentele plenarei. Astfel, se menționa că "plenara obligă organele și organizațiile de partid, instituțiile de învățământ, de știință și cultură, presa centrală și locală, radioul și televiziunea, editurile, toate instituțiile ideologice și educative și recomandă organizațiilor de masă și obștești să-și îmbunătățească programele de măsuri privind
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de învățământ, de știință și cultură, presa centrală și locală, radioul și televiziunea, editurile, toate instituțiile ideologice și educative și recomandă organizațiilor de masă și obștești să-și îmbunătățească programele de măsuri privind activitatea ideologică și politico-educativă în lumina documentelor plenarei, să acționeze cu fermitate și consecvență pentru înfăptuirea lor (...)"9. Măsurile preconizate în tezele din iulie vor fi implementate pe parcursul ultimelor două decenii de comunism, contribuind decisiv la conturarea imaginii de dogmatism ideologic a regimului de la București. Rigidizarea discursului ideologic
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Romanian Unit 300-Fund. Ceaușescu Nicolae, România pe drumul construirii societății socialiste multilateral dezvoltate. Rapoarte, cuvântări, articole, mai 1971-februarie 1972, Editura Politică, București, 1972. *** Congresul al II-lea al Educației Politice și Culturii Socialiste, 24-25 iunie 1982, Editura Politică, București, 1982. *** Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român, 3-5 noiembrie 1971, Editura Politică, Editura Politică, București, 1971. *** Programul Partidului Comunist Român de făurire a societății multilateral dezvoltate și înaintarea României spre comunism, Editura Politică, București, 1975. Botez Mihai, Intelectualii din Europa de Est (Intelectualii
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]