63,417 matches
-
să încetezi a spune TE IUBESC! Să iubesc, să te iubesc și iarăși să iubesc ființă ce îmi este alături zi de zi, clipă de clipă... asta este ceea ce-mi doresc ! Fie că mereu să trăim în aceeași aură plină de nebunii făcute din iubire, fie că timpul și bătrânețile să nu ne desparte ci dimpotrivă să ne aproprie și mai mult! Să aveți cu toții parte de un Valentine’s Day în care iubirea să vă înconjoare și să vă
Mesaje de Valentine’s Day [Corola-blog/BlogPost/94705_a_95997]
-
funigei pe cimentul rece al băii nici sângele încărcat de prea multă tristețe care strigă din pământ după tine să fi fost niște cuvinte formate din pietricele albe și negre și neobișnuit de fierbinți un fel de ochi vii încă plini de cireșe și stele care mi-au ars gura și apoi mi-au scăpat din palme în iarbă printre greieri și mucuri de țigară și semințe sparte să fi fost niște cuvinte care s-au dat de-a berbeleacul de dragul
ca un pumn de cireșe scăpate pe jos – cuvintele ce mi-a mai rămas să-ți spun? by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/3481_a_4806]
-
acolo are parfum culoarea spune davidd și fâlfâie vesel drapelul său mândru de culoarea albastră care numai pentru el miroase a căpșuni pomii dau drumului de bucurie frunzelor să cadă la începutul primăverii când își adună strălucire tânără verde frunze pline de speranță trăiesc prima lor și ultima lor cădere prea timpurie total nebună se-nghesuie poezia îngropată în fața ferestrei îngropată în toamnă îngropată de către juhan liiv poetul doar mâinile sale invizibile ies din pământul rece și umed și țipătul său
Huuullulund Hullunud lui Juhan Liiv by Peter Sragher () [Corola-journal/Imaginative/3635_a_4960]
-
de speranță trăiesc prima lor și ultima lor cădere prea timpurie total nebună se-nghesuie poezia îngropată în fața ferestrei îngropată în toamnă îngropată de către juhan liiv poetul doar mâinile sale invizibile ies din pământul rece și umed și țipătul său plin de furie umplut de pământ penetrează pământul și cuvintele desenează o poezie neagră umplută de bulgări de pământ umedă nouă ani de zile după moartea sa ani de zile după ultimul său țipăt am văzut eliberarea sufletului său de trup
Huuullulund Hullunud lui Juhan Liiv by Peter Sragher () [Corola-journal/Imaginative/3635_a_4960]
-
vreascuri în pâlpâiri de umbre visez că nu mai sunt și chiar nu mai sunt Oralitatea semnelor vântul își inventează de fiecare dată un nou clopot cum pasărea în zbor trăiește visul prim al încercării și cerul e o imensitate plină de încercări deși este dintotdeauna singur în segmentul nostru de timp holografic ce plin de cuvinte e timpul în care am sosit oralitate a semnelor din spațiul luminii Aripioare de îngeri în supa dorinței nimic nu e mai nobil decât
Versuri by Teodor Preda () [Corola-journal/Imaginative/3630_a_4955]
-
plin de cuvinte e timpul în care am sosit oralitate a semnelor din spațiul luminii Aripioare de îngeri în supa dorinței nimic nu e mai nobil decât să începi o poveste tristă și s-o termini ca pe o luptă plină de speranță (mi-a spus prințesa mea gabriela ) jucându-se cu gândul său din viitor clipele incluse pretutindeni (aripioare de îngeri în supa dorinței) ni se transmit și ne inspiră Sugestie cu liniștea morții într-o mână și cu neliniștea
Versuri by Teodor Preda () [Corola-journal/Imaginative/3630_a_4955]
-
domn cu capul de piatră Un șir de măști Să-mi treacă pe dinainte Ca bicicletele coborînd Mont Blanc Valuri care se schimbă mereu în altceva Zvîcnind fără niciun surîs Fără nicio zădărnicie Asta e situația domnule Destul de confuză Dar plină de rime care pun launloc Ce a fost mai bine prin lume Și cimitirul plin de glume Iar mie îmi vine să cînt Bate vîntul frunza creață Printr-o ceață de verdeață Bate vîntu-n lemn uscat Îndoit și fluierat Bate
Poezie by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/3576_a_4901]
-
bicicletele coborînd Mont Blanc Valuri care se schimbă mereu în altceva Zvîcnind fără niciun surîs Fără nicio zădărnicie Asta e situația domnule Destul de confuză Dar plină de rime care pun launloc Ce a fost mai bine prin lume Și cimitirul plin de glume Iar mie îmi vine să cînt Bate vîntul frunza creață Printr-o ceață de verdeață Bate vîntu-n lemn uscat Îndoit și fluierat Bate flacăra din fum Peste cenușă și scrum Bate ghiocelul gerul Și scoate coarnele mielul Ba
Poezie by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/3576_a_4901]
-
piardă urmele să nu mă mai umilească - o face cu voluptate, chiar acum, acum cînd vreau să ies din sinele meu ca un prunc din pîntecele mamei lui cu zdrențe de sînge pe gură mă pune să latru la luna plină care tocmai s-a așezat ca o țigancă cu fundul mare pe pervazul ferestrei: ham, ham ...! Și mîine dimineață iar trebuie să-l bărbieresc. Întind pasta albă, o frec de piele ca și cum ar trebui să-i înfund toți porii, odată
Lama by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/3730_a_5055]
-
răsfirate printre care curge nisipul negru al propriei umbre odată cu prezicerile bizare ale ghicitoarelor care demult în tinerețile tale obișnuiau să stea cu ghiocul pe la porți de bazare... (în fond toate astea ar putea fi rezumate chiar la un ghioc plin cu nisip...) TRANSPORTATORII DE FLUTURI Lui Ioan Mânăscurtă Spre seară copii obosiți de goană de întrecerile de peste zi abia de apăsam amânat pedalele; bicicletele alunecau atât de încet plutitor încărcate toate cu fluturi ce li se odihneau pe rame și
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/3783_a_5108]
-
celor doi bătrâni: i-ar durea inima să te vadă jerpelit și vai de tine din când în când trebuie să cumperi România literară de la chioșc nu să o citești doar pe internet fie și pentru că tatăl tău are debaraua plină cu toată colecția revistei ce facem cu ea? te întreabă uneori iar tu nu mai știi deloc răspunsul de când ai doi copii dintre care unul ar putea avea nevoie de spațiu iar altul de literatură
Doi copii, o revistă, tata, bunicii by Robert Șerban () [Corola-journal/Imaginative/3777_a_5102]
-
catacombele unor zgîrie nori - hei-rup, hei-rup, brigaderii cîntau iar difuzorul atîrna ca o turtă de viespi pe peretele sub care mama primea bunavestirea nașterii mele de la îngerul gabriel întors din siberii odată cu tata iute ca un șrapnel intrat în carnea plină de sînge proaspăt - lacrimile veneau dinspre Donul liniștit ca un puhoi de ploi peste lanul tînăr de grâu - sîngele șoptea prin venele noastre, să nu audă vecinii: ascundeți caii, ascundeți Singer-ul, taieți boii și face-ți chiupuri de tochitură, îngropați
MASA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/3693_a_5018]
-
Vasile Blajinîi scîncea vesel în acea primăvară, clopotele fuseseră pentru o vreme plumbi prin coastele bunicilor mei, le-am auzit ecoul prin sîngele meu ghemuit în burta mamei, ochii mei au chiar țîșnit spre viitor ca doi plumbi în trupurile pline de medalii năclăite de sânge, placenta era sfîșiată, ca o cățea turbată, de mîinile învățătoarei, doamna cu mustăcioară, care pînă mai ieri ținea isonul în strana mănăstirii Coșula, cerul era o oglindă acoperită de prosoape negre, cum se face de
MASA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/3693_a_5018]
-
erau adunate în note puse pe portativ ca dintr-un sac mîinile lui Mozart prin anotimpurile lui Vivaldi, Frederich devenea din ce în ce mai mic, deși barba lui se ascundea departe într-o Laponie ca o țară a lui Asimov, straie roșii, reni plini de medalii, hi-hi, se auzea glasul lui Vladimir Ilici din cele un milion de trupuri de bronz, iar ecoul venea din burțile unor kalashnikoave mereu lăsate gravide de neastîmpărul unui mire chinuit de luna de miere fără sfîrșit, balsam pe
MASA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/3693_a_5018]
-
mamă? În genunchi cu negrul ăsta al vieții mele tresărind și zornetul unei lumi ornate cu broderii de Neamț. M-ai strigat mamă? Ce drumuri îmi spînzură-n creier cînd admir corăbiile din acvariu și mă-ntreb cui folosesc atîtea guri pline de vorbe și de ce, Doamne, desăvîrșirea doar în darurile tale se-ascunde? M-ai strigat mamă? Dacă mă strigi din zarea croșetată de nori înseamnă că vezi cum vernisez zilnic două mîini de carne ca două sărbători cum mă amestec
Poezie by Daniel Corbu () [Corola-journal/Imaginative/3736_a_5061]
-
mi-ai spus acum mort nu mai ești făgăduit altei coline dar nici aceleia de unde ai rupt floarea și asta e mai trist decât o oglindă spartă îmi amintesc acea după-amiază de august pe mal și te revăd cu șlapii plini de nisip cu un cântec pe buze venind cu un peștișor în mână pașii tăi mari nu prevesteau o dispariție apropiată ochii tăi încă nu erau conturați cu tăceri din insule îndepărtate efectul eolian al brațelor tale nu zvârlea încă
REQUIEM in memoriam Ioșca Naghiu by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/3758_a_5083]
-
Gheorghe Vidican în odihna de sine în odihna de sine trupul tău coboară alene bărbații vin glasuri răzlețe de împotrivire singura tulburare e piatra aruncată în lacrimă cercuri concentrice obsesia trupului îngemânează în tine străzi înguste pline de nechezat o nevoie bolnavă de iubire aruncă zarurile carnea încremenită-n exilul tău sunetul acela de expirare a eșecului în odihna de sine trupul tău amăgește sufletul celui spânzurat de eroarea sărutului o sămânță s-a întors din țărână
Poezie by Gheorghe Vidican () [Corola-journal/Imaginative/3416_a_4741]
-
printre dinți buzele tale arogante ca soarta atletică zbatere a ochiului stâng vestește venirea celor cu trupuri nevăzute răcorii îi simt respirația coapselor tale patul nupțial sapă canale prin ochii mătăsoasă erata frunzei vărgate vlăguit căzând curcubeul la picioarele tale pline de șerpi mirosuri metalice oglinzi purtătoare de virușii seropozitivi ai luminii carnale mâinile înfloresc drobul de sare flămândă sihăstria trupului tău iarăși sparge roua în țăndări trudesc buzele tale malefice fecioria curtenitoare a coapselor izbăvesc răsăritul sinucigașii ochi deschiși de
Poezie by Gheorghe Vidican () [Corola-journal/Imaginative/3416_a_4741]
-
de cărți brazi de fier sufocă ajunul și schimbă mersul istoriei așa cum pruncul născut din fecioară a scos de pe traiectorie pentru o clipă de două mii de ani gigantică steaua asta căreia i se sting pe rând luminile *** țara mea e plină de biserici lângă cele prea mici se sapă adânc temeliile celor mult mai mari balta are pește enoriașii dau pâinea lor cea de toate zilele și din pronaos până în vârful turlei stă aurită pe pereți speranța lor într-o viață
Poezii by Eliza Macadan () [Corola-journal/Imaginative/3916_a_5241]
-
portocală, Cum faci pașii mai mici în pielea goală, De mi se clatină în cap stîlpii credinței, Și-aproape-s prăbușit peste icoane Cu sufletul umplut de o dulceață Ce nu mi-a fost dată nicicînd în viață De miezul copt și plin al unei poame Anume atîrnată să-mi dezmierde Visul ce, uite,-ncet-încet se pierde...
Ciudat, nu m-am uitat la șoldul tău… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/4397_a_5722]
-
vreme de viscol și secetă. în sobă vor arde lemnele aduse din pădure, pe pereți vor lumina icoanele. izbăvirea va fi la un pas. VINO AMICE CU SPERANȚ| ȘI-NCREDERE nenorocul și foamea și sila în marile parcuri pe străzile pline în vechile fundături ale orașului unde vânturile din deșert au adus auzul dezastrului și pământul zbârcit al luminii unde cei nefericiți nu mai au lacrimi și cei goi nu mai au stele și cei lacomi sunt spuză de bube în
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/3898_a_5223]
-
Căci vei afla ce șolduri tandre ai ( Dacă te uiți la hergheliile de cai!) Și-ncerci cu mine să le-obișnuiești Să-și unduiască-n talia lor fină Fesele mari care de ea atîrnă Încît mai-mai să cazi pe spate, plină De năbădăi în clipa ce îți scurmă Sînii din față, și ei prea umflați De pofta îngerilor făr' de saț! Mînia lui Dumnezeu Îngerii de duminică Au cam băgat-o pe mînecă; Prea s-au uitat la femei Cu-aoreola și
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/4051_a_5376]
-
Margine strîmbă de an și-o zăpadă ușoară dintr-odată-nghițită de flacăra lumînării cum o pastilă de-un om gripat. Oboseala Sporește oboseala între crestăturile gerului testate fără tine (geniale?) pleoapele ți se-nchid peste ochii altuia. Semn de carte Fraze pline de cîntecul cicadelor cum se-apropie de tine și par dintr-odată mute pagini pline de dealuri cum se-apropie de tine și par dintr-odată pustii cum poezia pare că pozează mereu. Ar fi aici Ar fi aici un
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4033_a_5358]
-
de-un om gripat. Oboseala Sporește oboseala între crestăturile gerului testate fără tine (geniale?) pleoapele ți se-nchid peste ochii altuia. Semn de carte Fraze pline de cîntecul cicadelor cum se-apropie de tine și par dintr-odată mute pagini pline de dealuri cum se-apropie de tine și par dintr-odată pustii cum poezia pare că pozează mereu. Ar fi aici Ar fi aici un amestec de haos și rîs de conducte și ochi de plictiseli și relee de trenuri
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4033_a_5358]
-
nasturi de reverii și ciorapi fiecare element încercînd să-l facă pe celălalt să plutească să țină balanța cumva să reziste cu o generozitate timidă (care e una din bietele nedreptățitele taine-ale Lumii). La despărțirea de pasărea Cipi Azi ești plină de cer cum o apă limpede azi cerul e plin de tine cum de văzduh. Tropii Tropii în adîncul obiectelor cum viermii în fructe răscoapte zilnic mesteci obiectele (cum trosnesc maxilarele ce le dislocă cu greu ) și gustul tropilor nici
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4033_a_5358]