1,123 matches
-
vine, indicativ; du! (du-te!), față de duci (pers. a II-a), duce (pers. a III-a), - indicativ; nu fiți! (cu temă de conjunctiv), față de sunte-ți, indicativ. Modul conjunctiv (perfect) prezintă o formă unică pentru toate trei persoanele, la singular și plural: (eu, noi, tu etc.) să fi cântat, venit etc. Formele verbal-nominale, neutre din punctul de vedere al modului: infinitivul, gerunziul, participiul și supinul nu realizează morfologic categoriile gramaticale de număr și persoană. Referiri la persoană intervin doar la nivel lexical
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la verbele din tipurile III, IV și V de flexiune: păr-e-(m), păr-e-(ți) vind-e-(m), vind-e-(ți) prind-e-(m), prind-e-(ți) Sufixele temei I a prezentului (persoanele I și a II-a singular, persoana a III-a singular și plural) sunt tot patru, din care trei cu realizare pozitivă și un al patrulea, cu realizare Ø. Depind de clasa flexionară în care se cuprinde verbul. Sufixul -Ø; este cel mai frecvent; caracterizează toate verbele din tipurile III, IV și V
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sosesc sos-eșt-(i) sos-eșt-(e) • sufixul -ăsc; în structura temei verbelor din clasa II2b.: urăsc ur-ășt-(i) ur-ășt-(e) Nici dezinențele de persoană și număr nu sunt aceleași pentru toate verbele. Unele, cele pentru persoana a III-a singular și plural, depind de tipul de flexiune al verbului; altele, cele de persoana I singular, depind de structura fonetică a temei verbale. Rămân comune tuturor verbelor celelalte dezinențe. Singular: • persoana I: -Ø: cânt, lucrez, dorm, sosesc, cobor, urăsc, par, vând, prind; îndoi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etc. (perfectul simplu); rupse - rupsei, rupseșietc.; frânse - frânsei, frânseși etc.; • cu sufixul -u-: verbele din tipurile III și IV de flexiune: păru(tema perfectului) - părui, păruși etc. (perfectul simplu); • cu un sufix omonim sufixului de infinitiv și sufixului de prezent plural: -a-, pentru verbele din tipul I de flexiune: cântai, cântași etc.; • cu sufixul -i-, pentru verbele din tipul II1 de flexiune: dormii, dormiși etc.; • cu sufixul -î-, pentru verbele din tipul II2 de flexiune: coborâi, coborâși etc. Dezinențele, aceleași pentru
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
altele comune cu ale altor timpuri verbale. O singură dezinență este în mod absolut specifică perfectului simplu, dezinența pentru persoana I singular -i: cânta-i, lucra-i, coborâ-i etc. Pentru persoana a II-a singular, a III-a singular și plural, dezinențele sunt comune cu ale mai mult ca perfectului: -și, -Ø: cânta-și, cântă-Ø; dormi-și, dormi-; vându-și, vânduetc. (la persoana a III-a singular, aceeași dezinență -Ø caracterizează și imperfectul: cânta-Ø, vindea-Ø etc.). La plural, persoanele I și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și eu trage-i tare și deslușit:” (B.Șt. Delavrancea) Structura morfologică Este un timp simplu construit pe baza temei de prezent, la care se adaugă dezinențele de persoană și număr. Are forme numai pentru persoana a II-a, singular și plural. La singular, prezintă alte dezinențe decât indicativul, la aceeași persoană a II-a. Dezinența imperativului pentru persoana a II-a este omonimă cu dezinența de persoana a III-a, indicativ prezent: Pers. II imperativ: -ă: cântă!, lucrează!, coboară! etc. -e
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și blana și ochiul sticlos...” (Șt. Aug. Doinaș) Formă verbală proprie prin excelență comunicării lingvistice orale, imperativul suspendă realizarea sintactică a funcției de subiect gramatical; subiectul rămâne inclus în dezinența de persoană a verbului, persoana a II-a, singular sau plural: „Ia-mă-n brațe și ascunde-mă bine.” (T. Arghezi) Concretizarea planului semantico-ontologic este transferată, în mod frecvent, unui vocativ (substantiv, pronume, propoziție), cu care intră într-o relație sintactică de incidență: „Sapă, frate, sapă, sapă / până când vei da de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la plural: templu-l, pronume-le; temple-le, pronume-le 2. articolul posesiv (genitival) Precede substantivul (pronumele) în genitiv și intră în structura pronumelor posesive și a pronumelor ordinale. masculin feminin singular al: (prieten) al studentului a: (prietenă) a studentului plural ai: (prieteni) ai studentului ale: (prietene) ale studentului 3. articolul demonstrativ (adjectival) Se situează între un substantiv articulat cu articol hotărât și un adjectiv: masculin feminin singular cel: (codrul) cel (verde) cea: (pădurea) cea (verde) plural cei: (codrii) cei (verzi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a: (prietenă) a studentului plural ai: (prieteni) ai studentului ale: (prietene) ale studentului 3. articolul demonstrativ (adjectival) Se situează între un substantiv articulat cu articol hotărât și un adjectiv: masculin feminin singular cel: (codrul) cel (verde) cea: (pădurea) cea (verde) plural cei: (codrii) cei (verzi) cele: (pădurile) cele (verzi) 4. articolul nehotărât Precede substantivul. masculin feminin singular un: un student o: o studentă plural niște: niște studenți niște: niște studente În noua ediție a Gramaticii Academiei, odată cu înscrierea determinării între categoriile
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu articol hotărât și un adjectiv: masculin feminin singular cel: (codrul) cel (verde) cea: (pădurea) cea (verde) plural cei: (codrii) cei (verzi) cele: (pădurile) cele (verzi) 4. articolul nehotărât Precede substantivul. masculin feminin singular un: un student o: o studentă plural niște: niște studenți niște: niște studente În noua ediție a Gramaticii Academiei, odată cu înscrierea determinării între categoriile gramaticale specifice substantivului (vol,I, p.63), articolul nu mai este integrat între părțile de vorbire. Articolul definit și articolul nedefinit sunt interpretate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Am intrat în luna septembrie. • părăsire (punct de plecare): din, dinăuntrul Am ieșit din casă. Am ieșit din septembrie. • străbatere (anulare a hotarului interior/exterior): prin Am trecut/intrat prin fereastră. Am trecut prin iarnă. 2. • singular: în, din, prin • plural: între, dintre, printre așezat între doi brazi iese dintre brazi trece printre brazi 3. • static: în Stă în casă. • dinamic: din, în Iese din casă., Intră în casă. Exterioritate 1. dinamic sens: locutor ® spre, către, asupra, la; spre castel (primăvară
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
II-a singular: „Dacă nu scrii ceea ce gândești, de ce să mai scrii?” (Camil Petrescu) Observații: Prezent mai ales în proverbe: „Ai carte, ai parte.”, el ar putea fi numit aici subiect gnomic. • al unei propoziții cu verbul-predicat la persoana I plural: „Fie că vrem, fie că nu vrem, fie că trăim vreme de pace ori vreme de război, timpul își continuă lucrarea lui...” (Z.Stancu) Observații: Din motive stilistice sau poetice, subiectul nedeterminat poate primi expresie sintactică: „Ce e rău și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
bine găsești.” - subiect neidentificat; identitatea semantic-sintactică a subiectului rămâne necunoscută sau este lăsată necunoscută, întrucât nu prezintă interes pentru protagoniștii actului verbal. Acest tip de subiect caracterizează enunțuri cu verbul-predicat la persoana a III-a, mai ales singular, dar și plural: Bate la ușă..., Scrie la ziare... Au scos unt pe la două... Neexprimarea predicatuluitc "Neexprimarea predicatului" Fiind factor principal în desfășurarea predicației, predicatul rămâne mai rar neexprimat. El poate rămâne subînțeles, când s-ar realiza concret prin termeni prezenți deja în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
invaziilor scite.” (V. Pârvan) 2. Acordul în persoană Desfășurarea acordului în persoană depinde de realizarea concretă a funcției de subiect. Subiectul simplu, realizat prin substantiv sau pronume nepersonal, impune verbului-predicat (sau verbului-copulativ) forma de persoana a III-a, singular sau plural: „Călugării și-au închis rugăciunile în pivnițele pământului. Toate-au încetat murind sub zăvor.” (L. Blaga) „Vrei o casă? A mea îți stă deschisă.” (M. Eminescu) „S-ar putea să fie cine-știe-cine... Care n-a mai fost și care vine
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
substantivului sau pronumelui în interiorul categoriei numărului: „Mama și fiul rămaseră năuciți uitându-se unul la altul fără să clipească.” (M. Preda) Când termenii trimit, prin sfera lor semantică, la obiecte, • masculinul singular e dominat de feminin și neutru, singular sau plural, care impun forma de feminin plural: „Codrul și lacul sunt mai frumoase ca niciodată.” • femininul și neutrul impun numelui predicativ forma de feminin plural: „Grele-s pulberea și duhul, / greu pe umeri chiar văzduhul.” (L. Blaga) Observații: Enunțurile cu subiect
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Mama și fiul rămaseră năuciți uitându-se unul la altul fără să clipească.” (M. Preda) Când termenii trimit, prin sfera lor semantică, la obiecte, • masculinul singular e dominat de feminin și neutru, singular sau plural, care impun forma de feminin plural: „Codrul și lacul sunt mai frumoase ca niciodată.” • femininul și neutrul impun numelui predicativ forma de feminin plural: „Grele-s pulberea și duhul, / greu pe umeri chiar văzduhul.” (L. Blaga) Observații: Enunțurile cu subiect multiplu eterogen sub aspectul genului gramatical
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin sfera lor semantică, la obiecte, • masculinul singular e dominat de feminin și neutru, singular sau plural, care impun forma de feminin plural: „Codrul și lacul sunt mai frumoase ca niciodată.” • femininul și neutrul impun numelui predicativ forma de feminin plural: „Grele-s pulberea și duhul, / greu pe umeri chiar văzduhul.” (L. Blaga) Observații: Enunțurile cu subiect multiplu eterogen sub aspectul genului gramatical al termenilor componenți sunt puțin frecvente și în general, evitate, pentru dificultățile impuse acordului: (Vezi diferite situații, construite
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
date; Material didactic: imagini/jetoane, lista de cuvinte, fișa de lucru; Elemente de joc: surpriză, aplauze, întrecerea, stimulente. Desf\[urârea jocului: Elevii vor lucra în două echipe. Fiecare membru va manipula un jeton și va exprima formă de singular sau plural (o cană, două mașini, flori). Cealaltă echipa va spune repede formă opusă (dacă prima echipă precizează singularul, a doua echipa specifică pluralul). Cele două echipe formulează propoziții pornind de la cuvântul dat. Complicarea jocului: Se poate cere elevilor găsirea unor însușiri
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
plan politic sau economic, ci și cultural; cooperarea între oameni vizează toate domeniile. Deviza adoptată " Unitate în diversitate" dezvăluie tocmai importanța colaborării, a unității oamenilor, dar în același timp respectarea și aprecierea diversității: "Pluralismul cultural implică acceptarea celuilalt, toleranța, coexistența plurală, dar cu șansa afirmării pozițiilor proprii"31. Termenul de percepere a diferenței culturale ne face conștienți de diversitate, fie ea a limbajului, a gândirii, a obiceiurilor sau a stilului. Conceptul de "diversitate" este perceput în variate moduri de la o țară
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
plan politic sau economic, ci și cultural; cooperarea între oameni vizează toate domeniile. Deviza adoptată " Unitate în diversitate" dezvăluie tocmai importanța colaborării, a unității oamenilor, dar în același timp respectarea și aprecierea diversității: pluralismul cultural implică acceptarea celuilalt, toleranța, coexistența plurală, dar cu șansa afirmării pozițiilor proprii. Termenul de percepere a diferenței culturale ne face constienți de diversitate, fie ea a limbajului, a gândirii, a obiceiurilor sau a stilului. Încercăm să rezolvăm contradicția internă provocată de diversitate. Conceptul de "diversitate" este
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
pună în slujba propriilor interese. "Hazardul" limbii face ca, în domeniul determinării nominale, să fie excluse anumite combinări, anumite "spații" goale sau marginale: pluralul cu un substantiv ne-numărabil, antepunerea unui adjectiv care clasifică, singularul cu substantive având un referent plural etc. Acestor poziții libere li se acordă alte valori semantice în literatură. Lecturi recomandate NOALLY M., 1999 L'Adjectif en français, Ophrys, Paris-Gap. (Carte de sinteză despre adjectiv.) KERBRAT-ORECCHIONI C., 1980 L'Énonciation. De la subjectivité dans le langage, Armand Colin
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
actualizată" (ocurența) și fraza (tip), alții, cum ar fi O. Ducrot, aduc în discuție "enunțul" (ocurență) și "fraza" (tip). 51 Avem aici o situație specifică limbii franceze, în care morfemul "voi" este atât pronume personal de persoana a doua, numărul plural, cât și pronume de politețe, corespondentul lui dumneavoastră din limba română (n. t.). 52 Limba româna nu dispune de acest pronume, el fiind tradus prin "se", "noi" sau "tu". 53 La douăzeci de ani ai mult entuziasm. 54 Când lumea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de ordin axiologic, tipuri de raportare etică, prejudecăți (în sens gadamerian), chiar stereotipuri, preferințe politice și opțiuni de viață, toate acestea transferându-se, implicit, la nivelul produselor simbolice ale activității intelectuale, identificabile, evident, în spațiul discursiv. Dacă într-o societate plurală sau, în sens popperian, "deschisă", există o plurivalență a poziționărilor ideologice ale intelectualilor, ceea ce definește diversitatea, în societățile monolitice, de tip dictatorial, așa cum a fost și societatea românească în perioada regimului comunist, lucrurile nu sunt nicidecum pastelate din această perspectivă
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
termenul popular "blid" sugerează o relație de apropiere, o anulare a distanței dintre cititor și eul poetic, se pătrunde astfel într-un univers care pare să le fie familiar amândurora. Efectele sunt potențate și de utilizarea pronumelui la persoana I, plural, cel care prezintă o colectivitate în agonie, dar o colectivitate din care, se sugerează, nu este exclus nici lectorul. Boala copleșește așadar universul de hârtie al cărții, dar totodată îl transgresează. Se aglomerează aici tot arsenalul deznădejdii (otrava, liniștea, ștreangul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sufletești într-o tentativă de obiectivare sau de clamare a unei emoții colective. Tragismul devenind tot mai pregnant în acest context. E aproape o formulă consacrată a primelor volume: un eu multiplu, prezent prin revenirea cu insistență asupra persoanei întâi, plural. E un discurs în numele unei generații care își cere dreptul de a-și exprima starea nevrotică cauzată de trăirea cu acuitate a unui prezent așezat sub semnul lipsei de ideal, de valori. Abundă elementele care sugerează starea nevrotică generată de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]