3,494 matches
-
Dietele Țărilor (adunări legislative proprii fiecăreia dintre țările Coroanei; în la singular și "Landtage" la plural) au existat în țările Coroanei Imperiului Austriac și, din 1867, ale jumătății austriece a Austro-Ungariei, cel mai târziu începând cu 1861; din 1910 a existat o dietă și în Bosnia și Herțegovina care era administrată în comun de Cisleithania și
Dieta Țării (Austro-Ungaria) () [Corola-website/Science/337478_a_338807]
-
Un donativum (în , la plural: "donativa"), în Imperiul Roman, reprezintă o recompensă excepțională acordată soldaților, în general echivalentă cu solda pentru mai mulți ani. Pretorienii (garda personală a împăratului) primesc în mod frecvent un "donativum": la urcarea pe tron a împăratului, la aniversarea sa, la
Donativum () [Corola-website/Science/322939_a_324268]
-
substanța Lunii" de Pseudo-Plutarh. În 450 î.Hr., Democrit vedea pe Lună «munți înalți și văi adânci». Plutarh (46-125) credea că «Luna este un Pământ ceresc», zonele întunecate și regulate (câmpiile) sunt depresiuni umplute cu apă. Numite "maria" (substantiv latin, la plural, semnificând „mări”), în timp ce platourile înalte, de culoare deschisă au fost denumite "terrae" („pământuri”, „uscaturi”) , aceste reliefuri nu corespundeau cu concepția despre lume a lui Aristotel. Pentru Aristotel, lumea supralunară este perfectă și, prin urmare, Luna este o sferă netedă și
Luna () [Corola-website/Science/296517_a_297846]
-
التاريخية هي الحركات الجماهيرية, tradus în ediția engleză ca "mișcările istorice sunt mișcările de masă". Jamăhīriyyah a fost derivat din jumhūriyyah, care este traducerea arabă obișnuită la "republică". Acesta a fost inventat de schimbarea din jumhūr - "public" - la forma de plural, jamăhīr -"masele". Astfel, acesta este similar cu termenul Republicii Populare. Acesta este adesea lăsată netradusă în limba română, cu numele de forma lungă, astfel, pronunțată ca Marea Jamahirie Arabă Libiană Populară Socialistă . După bombardarea 1986 de către administrația Reagan, Gaddafi a
Marea Jamahirie Arabă Socialistă Populară Libiană () [Corola-website/Science/324133_a_325462]
-
Boii (pluralul în latină, Boius la singular; greacă: Βόϊοι) este numele latin al unui trib situat la începutul istoriei lor (epoca fierului) în Europa centrală, inclusiv în regiunile cu denumiri care păstrează amintirea acestei populații: Bavaria și Boemia (aceasta, în antichitate, Boiohemum
Boi (trib) () [Corola-website/Science/299850_a_301179]
-
lanțurile ADN formează structuri condensate numite cromozomi. Organismele moștenesc material genetic de la părinți, sub forma unor cromozomi omologi, care sunt constituiți din combinații unice de secvențe ADN. Locul specific al unei secvențe ADN pe un cromozom se numește locus (la plural, loci). Diferențele dintre diferite loci de la un individ la altul se numesc alele. Secvențele ADN pot fi alterate prin mutații, care duc la producerea de noi alele. Dacă mutația are loc în secvența unei gene, atunci noua alelă poate afecta
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
sud se numesc "Zuiderleien" (Aleile de Sud), iar cele din nord "Noorderleien" (Aleile de Nord). "" urmăresc în linii mari traseele fostelor fortificații spaniole din secolul al XVI-lea. "Lei" este un vechi cuvânt flamand care însemna alee, iar "Leien" este pluralul lui, deci „Alei”. "De Leien" sunt construite în general pe amplasamentul fostelor fortificații spaniole din secolul al XVI-lea. Împrejmuirea orașului, începută în 1542, conținea ziduri și fortificații menite să apere orașul în cazul unor invazii externe. Spaniolii au impus
De Leien () [Corola-website/Science/335509_a_336838]
-
acestei probleme. Cu referire la această expresie din Apocalipsa 20, cunoscutul patrolog C. Bădiliță scria următoarele: „Fără a intra în polemici inutile, "ta chilia" înseamnă, în limba greacă adevărată, nu aceea inventată de B. Anania, 'o mie', nu 'mii' (la plural).”
Dumitru Cornilescu () [Corola-website/Science/303618_a_304947]
-
alerți decît grăbiți avînd, în tot ce fac, o ușurință a lunecării. În amoruri, în călătorii, în plimbări. Petice de libertate pe care vălmășagul lumii le ocolește. Pe urmă muzeele, casele locuirii istorice. Luvru, Carnavalet, Cluny. Și altele, enumerate la plural: Muzee. Musée de l'homme. Parisu-ntreg e-așa ceva. Între plimbări, popasuri. La UNESCO, bunăoară, reținut de Margareta Sterian ca reper. Acolo, "imaginea universului domină". Iar partea lui de sus, a sediului modern, din sticlă, e "o colivie prinsă de
Acuarele plimbate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9572_a_10897]
-
Din nefericire, nu stă în putința noastră acest lucru. Nici Academia n-a reușit să-și impună punctul de vedere. Noi acceptăm ambele variante, atît în cazul lui â/ î, cît și în cazul persoanei întîi singular și a treia plural ale verbului a fi, nu dintr-o îngăduință care stîrnește confuzie, ci fiindcă n-avem încotro. Problema ridicată de dl. Mihai are importanța ei, mai ales didactică, care însă nu trebuie exagerată. Nu se întîmplă nici o nenorocire dacă scriem în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
românești e menționată, de obicei în capitolul de sintaxa dedicat subiectului, posibilitatea de a exprima în mai multe feluri caracterul general al unei acțiuni cu subiect nedeterminat; mijloacele principale sînt: folosirea persoanei a II-a singular sau a persoanei I plural, ambele cu sens generic, - și construcția cu reflexivul impersonal sau pasiv-impersonal. Interesul acestor resurse gramaticale apare evident mai ales în perspectiva contrastiva: față de celelalte limbi romanice, română trebuie să recurgă mult mai des la construcțiile "cu subiect nedeterminat", pentru că utilizează
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]
-
poate fi un veritabil test al valorilor în discuție: prima sa parte se putea în principiu formulă și la persoana a III-a ("se dă sau nu se dă..."), creîndu-se astfel o distanță față de agentul nedefinit, sau la persoana I plural, dar cu o asumare foarte clară ("noi, vămeșii", sau "noi, statul român"; către aceste interpretări conduce, desigur, caracterul specializat al acțiunii exprimate în propoziție). Alegerea e supusă așadar constrîngerilor stilistice și logico-semantice, dar permite și desfășurarea unor strategii retorice.
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]
-
condițiile particulare ce constituie viața noastră comună"57. Politicul nu constituie decât una din multiplele sfere ale vieții sociale și, prin urmare, nu este îndreptățit să asigure coordonarea distribuțiilor cu privire la fericirea generală. Walzer argumentează că principiile dreptății sunt ele însele plurale și că diferitele bunuri sociale trebuie distribuite din rațiuni diferite, după proceduri diferite, de către agenți diferiți 58. Aceste bunuri au semnificații sociale diferite, și sunt rezultatul particularismului cultural și istoric: ele constituie sensul comunității. Pentru comunitariști, dreptatea nu se reduce
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
procesul de întemeiere presupune o serie de ajustări reciproce între reguli și inferențele propriu-zise15. O regulă de inferență nu poate fi admisă ca principiu logic dacă nu ar fi compatibilă cu ceea ce "considerăm" a fi cazuri acceptabile de raționament inferențial. Pluralul folosit atât de Goodman, cât și de Rawls, pare a sugera că, în esență, convingerile oricărei persoane referitoare la regulile de inferență acceptabile sunt limitate. Mai exact, dovezile furnizate de ceea ce "considerăm" a fi exemple corecte de raționament inferențial limitează
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pentru a nu lăsa să fie numai americanii interesați în această țară. Putem să jucăm și această... Mihai-Răzvan Ungureanu: Să fim sinceri, noi de fapt judecăm partenerii noștri europeni într-un mod discriminat. Sigur că de multe ori ne fac pluralurile incluzive și vorbim despre Uniunea Europeană cam în aceeași chimie în care vorbim despre București-Paris, București-Londra. Rareori facem deosebiri de nuanță. În acest caz, eu cred că discursul prezidențial a menționat o capitală mai curând ca titlu decât ca referință directă
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
pare de prisos. În genere întrebăm ce are a face originea, etimologia unui sunet cu scrierea lui? Nimic. Cum va scrie autorul - pentru a pune în evidență - sunetul j, când se derivă din z [plus] ĭ consonans? Astfel englez face pluralul engleji, verbul o putrezi dă naștere substantivului putrejune, verbul a repezi - substantivului repejune; apoi sânt mulțime de numiri colective cari se termină în ez sau az și au regulat ej la plural precum genoveji, franțuji, olandeji, engleji, portugeji, apoi praz
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din z [plus] ĭ consonans? Astfel englez face pluralul engleji, verbul o putrezi dă naștere substantivului putrejune, verbul a repezi - substantivului repejune; apoi sânt mulțime de numiri colective cari se termină în ez sau az și au regulat ej la plural precum genoveji, franțuji, olandeji, engleji, portugeji, apoi praz/praji, obras/obraji, viteaz/viteji etc. Un exemplu și mai ciudat. Ch (x) se preface în limba noastră înaintea lui i consonans în ș de ex.: Leach, Leși; Ierarch, Ierarși, ș. a. Dorim
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
împărtășit în întregime, totuși, treptat, ajunge să capete pondere interesul față de aspectele prozaice, umile și fragmentare ale vieții de zi cu zi. Nu fără îndreptățire s-a afirmat că poezia lui Roberto Deidier ar reprezenta momentul tranziției de la singular la plural, de la solipsismul eu-lui poetic la multiplicitatea formelor sub care se înfățișează realul, de la liric la epic, nu fără conștientizarea nostalgică a imposibilității (re)dobândirii totalității. În cadrul acestui proces, o însemnătate aparte capătă vizibilul, tot ceea ce poate fi proiectat pe retină
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
cu electrificarea/înțelege cum stau lucrurile pe planetă (...)/pândește sateliții și le smulge aparatura electronică”), în cea de-a doua parte își fac deodată simțită prezența indicii personali (de persoana I plural și singular, ca și de a II-a plural): „bă plozilor nu uitați bateriile solare/să ne-ncălzim la chindie conserva de fasole/cu cârnăciori poduși la fetești...”. Acest aspect demonstrează înainte de toate că structura poetică a Georgicelor se caracterizează, la un prim nivel, printr-o evidentă flexibilitate și
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
cu privire la termenii de uz curent: „Din existența substantivului nu se poate induce existența substanței”. Trebuie să ne ferim să esențializăm categoria „rasism”. Ar trebui, poate, să presupunem mai Întâi existența mai multor modalități de manifestare, să trecem de la singular la plural. Să admitem apoi că viziunile rasiste variază, se transformă, se adaptează diverselor contexte, se reciclează ă pe scurt, se metamorfozează. Dacă pornim de la ipoteza că gândirea rasistă constituie una dintre formele esențialismului, adică ale tendinței de a construi tipuri substanțiale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
se distanța de sine În mod conștient, ceea ce face cu putință relativizarea culturală și un demers de deschidere Înspre alte apartenențe și alte culturi. În sfârșit, trebuie să fim foarte conștienți de faptul că această noțiune se actualizează Întotdeauna la plural: fiecare Încearcă mai multe sentimente de apartenență. Orice individ aparține, simultan și/sau succesiv, mai multor grupuri, și aceasta la diferite niveluri, În funcție de configurații variabile (inclusiv prin incluziuni, juxtapuneri sau intersectări ale acestor apartenențe): „O identitate se definește ca o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
-se realiza. Or, această articulare este asigurată tocmai de tripla deprindere a politeții, civilității și cetățeniei. Să ne amintim că civilitate, la singular, se definește ca respectarea conveniențelor, a bunelor maniere aflate În uz la oamenii aparținând unei societăți; la plural, În limba franceză, termenul semnifică demonstrațiile de politețe (dicționarul Robert, 1970). Din păcate, se confundă adesea cele două niveluri și de aceea cei care proclamă relativismul cultural sau chiar comunitarismul „aruncă și copilul o dată cu apa din copaie”, acuzând orice comportament
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
le atrage atenția. Pentru o societate decentă Insistând astfel asupra politeții, civilității și, În sens mai larg, cetățeniei, dorim să arătăm că societatea ar trebui să stabilească o genealogie a violenței sale latente. Folosind În mod confuz cuvântul incivilități, la plural, ne interzicem să mai reflectăm asupra puterii de emancipare a deprinderii reciprocității În familie și În instituții. Actele „necivilizate” au ca origine trei tipuri de reacție care trebuie Înțelese pentru a li se putea da un răspuns adecvat: ă o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Foundation for International Peace. WARNIER Jean-Pierre (1999), La Mondialisation de la culture, Paris, La Découverte. Φ CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, DOMINAȚIE, ECONOMIE ȘI CULTURĂ, IDENTITĂȚI CULTURALE, INTEGRARE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE Monologismtc "Monologism" Φ DREPT ȘI CULTURĂ Moravuritc "Moravuri" Termenul de „moravuri” provine din pluralul latin mores și prezența lui este atestată În franceză, sub diverse ortografii, Încă de la finele Evului Mediu. Totuși, utilizarea sa a variat destul de mult În funcție de epocă: folosit frecvent din Renaștere și până În secolul al XIX-lea, „cuvântul a cunoscut șmai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
că nu ne putem desprinde de ceea ce suntem, la fel de adevărat este și că nu putem nici să renunțăm la gândirea universalului. Ricœur vorbește de un universal incoativ sau contextual pe care l-am putea denumi la fel de bine, precum Pierre Hassner, plural (Hassner, 1992) sau, chiar mai bine, ca Amy Gutmann, deliberativ (Gutmann, 2002). Acesta din urmă pleacă de la o constatare care este În acord cu ceea ce am căutat să arătăm: există dezacorduri morale fundamentale, adică poziții care nu pot fi conciliate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]