2,405 matches
-
de ei. Intriganți sunt cu nemiluita la orice pas și în toate felurile de relații sociale. De ce? Lipsa interesului cunoașterii Creatorului și a dorinței de a fi Om. Dumnezeu să îi cerceteze pe toți și să le dea har de pocăință și credință! Dragostea implică dialog direct, sincer, autentic și interacțiune sufletească, baza unei înțelegeri și cunoașteri reciproce. Tot așa intrăm în dialog cu Dumnezeu prin rugăciune smerită și profundă. Rugăciunea și studiul Bibliei stau la baza relației cu El. Dumnezeu
DESPRE DRAGOSTEA DINTRE DUMNEZEU ŞI OAMENI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370430_a_371759]
-
desface în cale. Am văzut națiile rugându-se cu blândețe; Chipul Tău se vedea aurit pe miile de fețe. Doamne, fâ o unică lume în credință Și îndreptării noastre dă-i drept de căință. Tu ne iubești, blânzi, cuprinși de pocăință, Fiindcă Tu ne-ai creat, ne-ai plămădit în ființă. Îți mulțumim Ție, Bunule, al nostru Părinte, Iartă-ne pentru trecutul păcătos și ajută-ne să pășim înainte ... Canada, în Transcanadian, 2014 D O A R EL de Melania R.C.
GRUPAJ DE POEME de MELANIA RUSU CARAGIOIU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370515_a_371844]
-
mării Și acolo mâna Ta mă va povățui și mă va ține dreapta Ta. Vă spun un secret: Dumnezeu este în inima voastră, iar voi Îl căutați în lifturi. După „cântecul smereniei” ne-ar prinde bine tuturor un cântec al pocăinței. Lumina Sfintei Sărbători a Învierii Domnului să vă aducă în inimă o bucurie mare cât Catedrala Mântuirii Neamului, Al Dumneavoastră în Hristos, Dr. Pavel Chirilă. (Cf. http://www.activenews.ro/stiri-social/Dr.-Pavel-Chirila-le-scrie-celor-de-la-Taxi-si-prietenilor-lor-Va-spun-un-secret-Dumnezeu-este-in-inima-voastra-iar-voi-Il-cautati-in-lifturi-132086 - 10.04.2016/11.05.2016). Material
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
generale Începând cu Duminica vameșului și a fariseului, calendarul ortodox consemnează intrarea în perioada premergătoare Paștilor. Numită după cartea în care sunt redate, pe larg, slujbele bisericești din acest răstimp, perioada Triodului se distinge prin specificul profund duhovnicesc și de pocăință al conținutului liturgic, toate pregătindu-ne pentru patimile Mântuitorului nostrum Iisus Hristos, dar mai ales pentru Învierea Sa. Această perioadă se poate asemăna cu un urcuș spiritual al fiecăruia dintre noi, un urcuș spre Înviere. Etimologic, cuvântul „triod“ provine din
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
care ne ,,antrenează“ pentru luptele duhovnicești ale perioadei Postului Mare. Astfel, odată cu pilda vameșului și fariseului, Sfinții Părinți ne învață că temelia urcușului duhovnicesc și garanția lui este virtutea smereniei. De asemenea, prin cântările ei, Biserica ne îndrumă la limanul pocăinței, prin aceste imne care ne vor însoți până la Florii: „Ușile pocăinței deschide-mi mie, Dătătorule de viață, că mânecă duhul meu la Biserica Ta cea sfântă, purtând locaș al trupului cu totul întinat; ci, ca un Îndurat, curățește-mă cu
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
odată cu pilda vameșului și fariseului, Sfinții Părinți ne învață că temelia urcușului duhovnicesc și garanția lui este virtutea smereniei. De asemenea, prin cântările ei, Biserica ne îndrumă la limanul pocăinței, prin aceste imne care ne vor însoți până la Florii: „Ușile pocăinței deschide-mi mie, Dătătorule de viață, că mânecă duhul meu la Biserica Ta cea sfântă, purtând locaș al trupului cu totul întinat; ci, ca un Îndurat, curățește-mă cu mila milostivirii Tale“. Duminica fiului risipitor, a doua a Triodului, sporește
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
Maria pe 1 aprilie). Acești doi sfinți ne însuflețesc cel mai mult în această perioadă a Postului Mare - Sfântul Ioan Sinaitul, prin lucrarea sa, Scara, ne îndeamnă să purcedem pe calea virtuților, iar Sfânta Maria Egipteanca, prin viața sa de pocăință, este un exemplu de îndreptare și de sfințire a conduitei. Epilog - Perioada Triodului constituie momentul intensificării vieții după duh... Întreaga Săptămână a patimilor este o meditație la pătimirile Domnului, dar și la ultimele fapte și învățături date de El. Pe
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
liturgice ale Bisericii, toate perioadele și slujbele sale, există, întâi de toate, cu scopul de a ne ajuta să ne recăpătăm vederea și gustul acestei vieți noi, pe care atât de ușor o risipim și o înșelăm, pentru a face pocăință și a ne întoarce la ea“. Bineînțeles, căutarea împărăției lui Dumnezeu este „calea cea strâmtă“ ce se parcurge cu efort și renunțări și, de cele mai multe ori, alegerea ei nu este lucru ușor. Soluția ce ne este dată de Biserică pentru
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
se uită în jos, în pământ, și își lovește pieptul - ceea ce în Antichitate era semn de doliu - și spune o rugăciune minunată: „Doamne, miluiește pe mine păcătosul”, cuvinte care alcătuiesc practic Rugăciunea lui Iisus. Acest om a găsit o comoară: pocăința. Are o nesfârșită nevoie de Dumnezeu. Această rugăciune minunată, duhovnicească, este exprimată: iese din inima sa și este rostită de buzele sale. Este adresată lui Dumnezeu: vameșul vorbește cu adevărat lui Dumnezeu. Aici Domnul nostru Iisus Hristos rostește un cuvânt
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
sa și este rostită de buzele sale. Este adresată lui Dumnezeu: vameșul vorbește cu adevărat lui Dumnezeu. Aici Domnul nostru Iisus Hristos rostește un cuvânt înfiorător: Vameșul, iar nu Fariseul, este îndreptățit, iertat, pentru că a intrat prin poarta cea strâmtă, pocăința. Ce lovitură pentru evreii care ascultau! Căci Fariseii treceau drept oameni religioși și evlavioși, modele, pe când vameșii erau urâți. Domnul a ales dinadins un exemplu extrem pentru a zgudui sufletele, pentru a provoca o adevărată conversiune, o întoarcere a valorilor
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
este cu adevărat un cuvânt dumnezeiesc, un logion, o lege duhovnicească: „Fiindcă oricine se înalță pe sine se va smeri, iar cel ce se smerește pe sine se va înălța.” Drumul către înălțimile cerești trece prin coborârea de sine voită: pocăința și smerenia. Cel care vrea să urce trebuie mai întâi să coboare: este o antinomie duhovnicească. Partea a doua a frazei se aplică cu precizie lui Iisus Hristos: El S-a coborât pe Sine până la a lua chip de rob
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
care putem înainta atât în cunoașterea de sine, cât și în cunoașterea lui Dumnezeu; pe când fariseul este un model păgubos de a fi. Un om, asemenea fariseului, nu ar putea să descopere treptele care duc la Dumnezeu fără o prealabilă pocăință, fără o despătimire, fără ca mai întâi să întoarcă păgubiților fraudulosul câștig. Schimbarea atitudinii lui Dumnezeu în relație cu vameșul aflat în disperarea izolării, ca răspuns al societății la comportamentul său, s-a produs grație smereniei acestuia. De aici reiese că
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
duhovnicesc însă, ne înjumătățesc necazul și urmările acestuia, în virtutea pedagogiei divine atotștiuoare și înțelepte. Dacă vrem ca viața noastră să fie o înaintare din treaptă în treaptă spre piscul sfințeniei creștine, proba pătimirilor fără de voie trebuie trecută cu răbdare, nădejde, pocăință și smerenie, toate acestea în rugăciune curată către Tatăl nostru Cel ceresc, de la care ne vine nouă tot ajutorul. Acesta este drumul viețuirii duhovnicești creștine: - împreuna pătimire cu Iisus Hristos - Care și El a suferit atât de mult din cauza fățărniciei cărturarilor
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
o cere prin bunăvoința fiecăruia și arată tuturor o cale de urmat, acelora care vor aceasta. Ucenicii învățătorului spun că un prooroc pe nume Ioan, pe care poporul l-a supranumit Botezătorul, un pustnic al deșertului, răspândea un cuvânt al pocăinței, care înseamnă lepădarea păcatelor și plângerea faptelor nedemne ale fiecăruia dintre noi, spre a nu le mai face. Botezătorul primea pe cel care dorea această pocăință, la malul unui râu numit Iordan. Cel care dorea să se pocăiască mergea astfel
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
care poporul l-a supranumit Botezătorul, un pustnic al deșertului, răspândea un cuvânt al pocăinței, care înseamnă lepădarea păcatelor și plângerea faptelor nedemne ale fiecăruia dintre noi, spre a nu le mai face. Botezătorul primea pe cel care dorea această pocăință, la malul unui râu numit Iordan. Cel care dorea să se pocăiască mergea astfel acolo iar Ioan îl afunda în apă pe doritor pentru o curățire rituală spre o înnoire spirituală. Se spune însă despre acest Ioan că de fapt
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
supunerea sa față de această rânduială de om, ci și solidaritatea sa cu cei ce se pocăiesc de păcate. Iar acest botez al lui Ioan era considerat de către Iisus ca fiind tot ce putea face mai mult omul în materie de pocăință, așa spuneau ucenicii lui. -Spuneai totuși magistre că Iisus acesta este un om de o covârșitoare sfințenie, remarcă Nerva. Cum s-a apropiat de cei păcătoși fiind sfânt? De obicei zeii sunt intangibili! Vestalele noastre spre exemplu sunt păzite mai
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
pustnic al deșertului înțelegea deci starea de sfințenie a învățătorului. Dar Iisus a trecut cu vederea acest lucru și l-a rugat să facă cele rânduite arătând de fapt că și noi trebuie să ne curățim prin acest botez al pocăinței deși sfințenia lui nu avea nevoie de așa ceva. Dar ritualul acesta mai are și o altă față. Harul lui Dumnezeu se pogoară și se cufundă astfel în materie purificând-o și înnobilând-o totodată. Apoi, luarea la cunoștință a ideii
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
strigă / la ușa Cuvântului, / Cuvântul strigă, / la ușa Luminii / Lumina strigă / la ușa Veșniciei...”). Meditații. Probleme. „Oare... / câte virtuți / sau patimi / ascunzi, / ale celor dispăruți, / ce-au ajuns / în tine, / cană de lut?...”. Analiză, descifrare. „Bucurie, / Amărăciune, / Durere, / Revoltă, / Neputință / Pocăință, / Resemnare, / Tristețe, / Recunoștință, / Iubire, / Totul strâns / într-o lacrimă!...”. Fulger bengal (a ploaie...). „Doru-i zbor / și zboru-i nor, / dor pe aripi călător... / Când de mine, / ți-o fi dor, / să-mi vorbești / cu glas ușor, / să mă mângâi / când eu
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
30. Molitva ce se face la femeia care a avortat copilul De se va întâmpla ca femeia să avorteze copilul, cu voie sau fără de voie, de îndată să alerge la preotul ei duhovnic să se spovedească, să primească canonul de pocăință, după rânduială și să-i citească molitva de curățire. În rugăciunea de iertare preotul spune: "...Însuți și pe roaba ta aceasta (n) care astăzi a căzut în păcatul uciderii cu voie sau fără de voie și a lepădat pe cel zămislit
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
mă fentezi! Abia la tomberon reuși să vomite... Luni lucrurile intrară în normal, iar domnul T în zona misticului. Se gândea să facă un studiu aprofundat asupra căilor prin care Dumnezeu îl aduce pe bărbat pe căile virtuții și ale pocăinței. Era, desigur, un bleg! Referință Bibliografică: COMPLOTUL GOSPODINELOR / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1374, Anul IV, 05 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihai Batog Bujeniță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
COMPLOTUL GOSPODINELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362705_a_364034]
-
alungindu-se în aer? Un răspuns e greu să dai când faldurile depărtării ard Și când vremea nestatornică mai toarce din al vieții caier. Cum să te înalți din tina ancestrală înspre albe stele? Încotro să îți găsești culcuș de pocăință și iubire? Mintea, cosmosul ființei tale,-ncearcă să ascundă vidul Ce s-a-ncolăcit, precum un șarpe, -nvăluindu-te-n orbire. Suflet, inimă și minte-ncing o horă-n valea armoniei, Plină de iluzii, de idei și de-al creației freamăt dulce Iară inspirația
PÂNZA NEVĂZUTĂ A SPERANŢEI de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362746_a_364075]
-
Canon 20/Sinodul I) și ea nu poate în nici un caz să fie lăsată la voia fiecăruia, și cu atât mai puțin nu poate fi improvizată. Încă de la început, Biserica a vegheat la deosebirea față de perioadele de post și de pocăință, atât a Paștelui cât și a Euharistiei și a Dumnezeieștii Liturghii, și le-a asociat cu splendoarea învierii și așteptarea Veacului ce va să fie. Este foarte semnificativ faptul că Biserica interzicea Euharistia în cursul zilelor de post. Această interdicție
CUVÂNT DUHOVNICESC ŞI ÎNVĂŢĂTURĂ SFÂNTĂ DESPRE (NE)ÎNGENUNCHERILE ÎN BISERICĂ ŞI DIN TIMPUL SFINTEI LITURGHII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353251_a_354580]
-
la perioada Postului Mare, dar noțiunea și perspectiva ultimă rămân aceleași: împărtășania - atât duminicală cât și zilnică - rămâne un eveniment eshatologic și nu poate fi decât festivă, strălucitoare, plină de bucurie. De aici, caracterul său incompatibil cu orice atitudine de pocăință, ceea ce caracterizează atât postul cât și îngenuncherea; așadar nu ne rugăm în genunchi, doar în picioare. Aceasta este motivul pentru care nu îngenunchem nicidecum în cursul Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii. De altminteri, trebuie să reamintim în această privință un alt
CUVÂNT DUHOVNICESC ŞI ÎNVĂŢĂTURĂ SFÂNTĂ DESPRE (NE)ÎNGENUNCHERILE ÎN BISERICĂ ŞI DIN TIMPUL SFINTEI LITURGHII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353251_a_354580]
-
aceea, poziția verticală a trupului la rugăciune arată îndreptarea omului căte Împărăția lui Dumnezeu, vrednicia aceasta fiind primită de oameni, ca dar ce decurge din Învierea lui Iisus Hristos. Așadar, duminica nu îngenunchem, nu pentru că suntem vrednici, nemaiavând nevoie de pocăință pentru păcatele noastre, ci pentru că Iisus Hristos, înviind din morți în această zi, ne reașază ca cetățeni ai Împărăției Sale. Este, așadar, un dar primit din lucrarea mântuitoare a Domnului, finalizată prin Învierea Sa din morți, și nu un dar
CUVÂNT DUHOVNICESC ŞI ÎNVĂŢĂTURĂ SFÂNTĂ DESPRE (NE)ÎNGENUNCHERILE ÎN BISERICĂ ŞI DIN TIMPUL SFINTEI LITURGHII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353251_a_354580]
-
ca regulă, creștinii nu trebuie ca duminica să îngenuncheze la slujbele din Sfânta Biserică, dar nici acasă în cadrul rugăciunilor personale. În celelalte zile, de luni până sâmbătă, se poate îngenunchea și chiar este de trebuință lucrul acesta, arătând prin aceasta pocăința pentru păcatele pe care le săvârșim în fiecare clipă a vieții noastre, cerând astfel, prin atitudinea smerită a îngenuncherii, milostivirea lui Dumnezeu, iertarea și izbăvirea noastră din moarte. Duminica însă, fiind ziua bucuriei pentru învrednicirea noastră de Împărăția lui Dumnezeu
CUVÂNT DUHOVNICESC ŞI ÎNVĂŢĂTURĂ SFÂNTĂ DESPRE (NE)ÎNGENUNCHERILE ÎN BISERICĂ ŞI DIN TIMPUL SFINTEI LITURGHII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353251_a_354580]