KorAP: Find »[drukola/base=pocni & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...31 32 33 ...71 >

1,760 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212

mâna calul aflat la oiștea stelară, Ana îmi repetă: - Te iubesc, te iubesc, te iubesc! și chiar în noaptea aceea crengile pomilor ce se întindeau până în cerdac dădură în floare, avurăm impresia că e ultima noapte a lumii, auzeam mugurii pocnind, deși eram în octombrie. - Să intrăm în casă, spusei desprinzându-mă, - ar putea să vină cineva să ne găsească aici. Dar ea se agăță din nou de gâtul meu și datorită încăpățânării ei ajunserăm, deodată, sus, lângă Lung, liberi în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425

sărind peste garduri. Erau de toate neamurile și de toate mărimile: creți și lânoși; zbârliți, cu păr aspru în jurul botului; bocși grași cu nasurile turtite; copoi sprinteni; dulăicu hămăituri răgușite - și toți dădură năvală în jurul veneticului. Piatra copilului porni și pocni într-un gard - străinul își încovoie în sus spinarea, își ridică buzele și-și arătă dinții, pe când hămăiturile celorlalți umpleau strada de larmă. Unul, mai îndrăzneț, se avântă. Veneticul se întoarse ca fulgerul clămpănind din dinții albi, apoi porni încet

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
brațele înainte în fundul apei negre, în mocirlă, printre ierburi... Și simții mânile grele, și văzui ochii răi, lucitori, care parcă mă ardeau; țeava se aplecă și degetul încovoiat al mânii drepte tresări! Un tunet lung, care cutremură adâncile lunci bătrâne, pocni. Și mă prăbușii și eu ca într-un întuneric nesfârșit. Când deschisei pleoapele spre stele, lângă mortul cu ochii neclintiți albi, simțeam încă în jurul gâtului strânsoarea unui arcan de fier. Mormântul unui copil, 1906 Păcat boieresc a fost publicată inițial

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
cu aceeași veste. Și ușa se deschise smuncită; Rifca își holbă privirile, iar fata cu șalu-n cap, ținându-și fustele cu stânga, se zvârli în uliță, prin noroi, și porni repede ca mânată de o vântoasă. Nevasta lui Sanis își pocni palmele una de alta și începu a se frământa. Scăpa văitări scurte, se întorcea cătră femeile care o împresurau în fiecare clipă, fugea în casă, ieșea îndată și trântea ușa, și întreba aiurită: — Unde se duce? unde se duce? Ce-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
că altfel vai de pielea voastră!... Dați drumu! strigă el cu glas tare. Băieții traseră zăvoarele și vitele începură a ieși din ocolul de răzlogi. Erau vite mărunte, murgi și plăvane, sprintene și cu coarnele țapoșe. Băieții le îndemnau răcnind, pocnind din bice, mânându-le la vale, cătră iaz. Pulberea neagră îndată se stârni și se revărsă în valuri în toate părțile. Acu, măi băietane, grăi Faliboga, încalică pe căluțul ista sur. Iaca, ai măciucă și măciucăriță la botul șelei, ai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
cu toții așezară blănurile și cergile. —Sandule, mai zise boierul, vezi să fie toate în regulă... Sandu se descoperi: — Apoi n-aveți grijă... Să veniți sănătoși... Își scoaseră și bordeienii căciulile din cap. Cu bine! strigă iar boierul. Hai, Costache! Vizitiul pocni din bici, zurgălăii prinseră a suna și sania porni repegior la deal. În urmă, se grăbi și domnu Vâlcu, cu căluțul și cu săniuța, grămădit în lăicere, cu căciula pe sprâncene și cu gulerul ridicat. Numai vârful nasului i se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
cartea s-o deslege. Cum au străbătut cu privirile rândurile epistolei, acei icioglani au căzut cu frunțile la pământ și au strigat: — Aman, doamnă! se găsesc în această carte uneltiri primejdioase împotriva stăpânului nostru padișahul. —Vai! a strigat doamna Roxelana, pocnindu-și palmele; numaidecât vreau să cunosc primejdia, ca s-o afle c-o clipă mai devreme domnul meu, din gura mea. Luminăția sa rămânea-va în putere și pe cei vicleni îi va zdrobi sub copitele calului său! Cei doi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271

port de obicei. —Aha. (Rachel și-a ridicat degetul cu un aer plin de înțelepciune.) Asta explică multe. Simți că ești cea care veghează asupra familiei și că avem nevoie să fim apărați. Nu, pur și simplu îmi place să pocnesc o mulțime de bărbați în același timp. E limpede că trăiești într-o atmosferă de tensiune aproape insuportabilă. Cu tot ce s-a întâmplat cu Anna, e de înțeles. N-are nimic de-a face cu Anna! E pentru că îmi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
înmuiați de frică, am urcat. Pe drum, Rachel mi-a vorbit despre tot felul de lucruri - lucruri care nu aveau de-a face cu nimic, dar care îți luau gândul de la altele. Vedete care slăbiseră. Care se îngrășaseră. Care își pocniseră coafezele. Asta m-a ajutat să-mi mențin calmul. Apoi am trecut podul spre Manhattan. Am fost aproape surprinsă să descopăr că era încă acolo, văzându-și de treabă, continuând să fie Manhattan, în ciuda a ceea ce mi se întâmplase mie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
toate astea. Adică, mult, mult, mult mai mult decât astea. —Care-i diferența între ce simți pentru mine și ce simțeai pentru Janie? N-o desconsider pe Janie, pentru că e o persoană minunată, dar nu există termen de comparație... A pocnit din deget. —OK, am găsit! Ai avut vreodată o durere de măsele groaznică? Una din acelea cumplite în care ți se pare că îți țiuie capul și urechile de electricitate statică; e așa de intensă că poți chiar s-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
foarte neîndemânatică, ca și cum o jumătate a corpului era mai grea decât cealaltă. Mă tot ciocneam de diverse lucruri; răsturnasem o ceașcă de cafea în sertarul de la biroul lui Lauryn și dărâmasem un whiteboard la o ședință de informare, care îl pocnise pe Franklin drept în boașe. Doar i le julisem puțin, dar tot a făcut foarte urât din cauza asta. Aceste accidente au fost o nimica toată în comparație cu dezastrul Eye Eye Captain: pentru că bocisem deasupra etichetei cu adresa Femme până când ajunsese ilizibilă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
zis. N-ar trebui să apărem ca un cuplu? Nu încălcăm regulile dacă n-o facem? — Sunt doar regulile lui stupide, nu e ca și cum am putea fi arestați pentru că le-am încălcat. OK, mă gândesc, mă gândesc... bun, știu! A pocnit din degete. Când ajung la biroul lui, o să-i spun că nu ești și tu cu mine pentru că ești infirmieră și te-ai oprit să ajuți un bărbat care a făcut o criză cardiacă în față la Macy’s. Mda

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
cât de mult țin la tine, tot ce zic e că o să fii mort într-o zi. Și s-ar putea să nu fie peste patruzeci de ani sau oricât speri tu că mai ai de trăit. Am încercat să pocnesc din degete, dar n-am reușit. Să mă fi îmbătat deja? Nu vreau să fiu morbidă, Gaz, zicându-ți c-ai putea să crăpi în orice clipă, dar ăsta e adevărul. Uită-te la Aidan, a murit și era mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389

vrem să fim siguri că este chiar cel care a fost anunțat. Doar nu pariem cu napi, ci cu bani, dragul meu. Cu bani! Începu să strige numele lui Salix. „Bani“, se gândi Valerius. O clipă, își dori să-l pocnească pe vecinul său drept în față. Oftă și strânse din dinți, neliniștit. Gândul că putea să-l vadă pe Salix murind îl tulbura. — O să învingă, idiotule... De ce te temi? îi șuieră grăsanul la ureche, ca și cum i-ar fi citit gândul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621

și paravane, căci soarele de dimineață dogorea deja. Trecând în goană de la o oază albastră de umbră la alta, urma un drum imprevizibil prin mulțimea care-i răspundea cu mormăieli și țipete, o mare de claxoane și haos. — Stai! își pocni Pinky fratele. Mai am puțin și mă prăbușesc aici în spate. Nu poți nici măcar să pedalezi drept? Merseră un pic mai departe. — Lasă-mă să cobor, se repezi la el. E deja prea mult. Mai bine iau autobuzul. Mi se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
se furișeze pe lângă ea, în încercarea de a lua o mostră de mâncare într-o sticlă de care făcuse rost. Numai că, de fiecare dată, ca și cum ar fi fost prevenită, Kulfi îl zărea chiar la timp pe spion și-l pocnea cu mătura în cap. Un așa BUM te putea ucide, își zicea el și o privea din tufișuri cum își continua munca, feliind plină de vigoare legumele, decapitând puii și gâștele cu lovituri nonșalante de secure. Și totuși, cu cât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
lor pumnii și chicoteau tare. Imediat ce erau alungate cu bătăi din palme și strigăte dintr-un loc, se iveau într-altul, unde făceau ceva și mai rău. Îi imitau pe pelerini și se aliniau împreună cu ei sub copacul lui Sampath, pocnindu-se unele pe altele pline de veselie, în timp ce-i așteptau binecuvântarea. În scurt timp deveni clar că manifestările afectuoase dintre Sampath și maimuțe nu aveau să se extindă pentru a-i include pe toți din cercul său vrăjit; că farmecele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201

e îngrozitoare, John, e o lume... cu adevărat nebună, cumplită. Deci, Butch și Caduta mă trag deoparte. Sunt pe punctul de a izbucni în plâns pentru ce i-am făcut tânărului. Apoi gunoiul ăsta tânăr vine pe la spate și mă pocnește în cap cu o cheie de mașină, John? Ce spui? — Lorne? Vedem noi! — Nu, nu. Tu o să vezi. Da, da o să vezi. Clac. Am pus receptorul la locul lui și mi-am fixat privirea în poală. Acolo se afla o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
John. Nu au așa ceva în ele. Ai să vezi. — Așa e. Doris. Dă-i drumul. Mă tem că te-am indus în eroare. Știu tot ceea ce se poate ști, adică zero. Doris e lesbi, moșule. M-am poticnit și-am pocnit din degete. Deci asta era. Iisuse, am știut eu că despre așa ceva trebuie să fie vorba Curva aia... — Ai încercat ceva? — Sigur. Tu nu? Nu, eu am știut de la bun început Reieșea clar din poveștile ei. — Ce povești? Cel puțin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
mă doare. Of. Uau, tot piciorul meu... Cel puțin lasă-mă pe mine să... e mai bine acum. Zău că e mai bine, chiar suportabil. Fiu, asta-i muncă de oțelar. Cu plămânii arși și inima care îmi stătea să pocnească, nu m-am mai simțit atât de stors de când cu partida de tenis pe care am făcut-o cu Fielding. Dar chiar și atunci, nimeni nu s-a servit de ouăle mele ca la un test de măsurarea forței degetelor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
atunci le obții pe toate. Ce afacere. M-am răsucit pe burtă și am făcut o flotare sau două. Prima a fost de-a dreptul remarcabilă. Exact o jumătate de secundă, ambele brațe percutând co-instantaneu, și covorul s-a săltat, pocnindu-mă în nas. În timp ce înjuram și bombăneam, suflându-mi praful din nas, a sunat telefonul. Acum zece minute vorbisem cu Martina, și mă cam așteptam să fie Fielding sau Frank Telefon. Bătrânul Phrank, ologul - cum ar putea să mă mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
furie, am încercat s-o brutalizez pe Georgina. Proastă idee. Vezi tu, Georgina asta e o fată solidă. Nu e ca micuțele astea mișto care încep să chițăie după iertare în clipa când le-ai arătat pumnul. Nu, m-a pocnit și ea drept răspuns, dacă asta te interesează. M-am trezit cu o ureche umflată și încă un ochi învinețit. Georgina mi-a adus ceaiul la pat și m-a întrebat dacă voi mai încerca vreodată așa ceva. Am răspuns - nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487

Tata îl curtează ca un nebun, spuse Belinda. — Ei bine, ar trebui să sară în pat și să treacă la fapte, zic eu, spuse Charles de Groot. Vai, unde-mi sunt manierele? Fetelor, voi nu beți nimic? Se întoarse și pocni din degete: Hei, niște șampanie, și mișcă-te repejor! strigă el. M-am străduit să-i mulțumesc chelnerului când acesta a venit, dar mă îndoiesc că i-a păsat. Începeam să mă simt din ce în ce mai inconfortabil; îmi făceam griji că prezentarea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
lași să spun și eu ceva? aproape că am țipat. A tresărit. —Hawkins, de-abia dacă m-a atins, da? Nici nu mi-a spus bine ce avea de gând că l-am și apucat de testicule și l-am pocnit în față. El ar trebui să se ducă la un psiholog. Din toate punctele de vedere. Sunt bine. Totuși, trebuie să fi fost foarte neplăcut. Bărbia pătrățoasă a lui Hawkins era nemișcată, cu ochii albaștri plini de înțelegere și cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
puternic și mai mare decât mine, avea mai puține de pierdut dacă ar fi fost zăpăcit și și-a permis să se întoarcă pentru un moment spre ușa de la intrare. Profitând de șansă, am pășit spre el și l-am pocnit peste urechi cu toată puterea, simțind cum pumnii mei și-au atins ținta, deși nu destul de tare încât să-i sparg timpanele. Era prea înalt pentru asta. Eram gata să-mi prind mâinile una de alta și să-i dau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]