2,904 matches
-
de altitudine în care condițiilor climatice specifice le sunt caracteristice anumite tipuri de sol și vegetație. ETAJ DE CLIMĂ spațiu cuprins între anumite înălțimi, în care caracteristicile climatice, influențate de altitudine, au o anumită omogenitate; exemple: montan, al dealurilor și podișurilor, al câmpiilor ș.a. ETNIC referitor la apartenența la un popor; privitor la formele de cultură și de civilizație specifice unui popor. ETNOGENEZĂ proces de formare a unui popor. EUCALIPT arbore specific zonelor tropicale și subtropicale australiene, cu înălțimi foarte mari
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
contribuind la încălzirea depresiunilor în care ajunge. FORMĂ DE RELIEF configurație geometrică simplă sau complexă ce o îmbracă o anumită parte a suprafeței scoarței terestre și a cărei unitate rezultă din geneza comună a părților sale componente; exemple: muntele, dealul, podișul, câmpia, valea, defileul ș.a. FORȚA CORIOLIS forța ce se naște ca urmare a mișcării de rotație a Pământului; ea deviază orice corp în mișcare, spre dreapta în emisfera nordică și spre stânga în cea sudică. FOSĂ depresiune adâncă și alungită
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
ramurile, rădăcinile și frunzele plantelor mari. LITOLOGIE ramură a geologiei care se ocupă cu studiul rocilor; sinonim: petrografie. LITORAL limita dintre apă și uscat; sinonim: țărm. LITOSFERĂ învelișul solid, extern al Pământului; sinonim: scoarța terestră. LLANOS savana din nordul Americii de Sud (Podișul Guyanelor). LOESS rocă sedimentară prăfoasă, alcătuită din particule de cuarț, argilă și calcar; există mai multe ipoteze asupra formării lui, dar cea mai plauzibilă este cea eoliană (datorită acțiunii de spulberare a vântului). LONGITUDINE distanța de la meridianul de 0° (meridianul
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
LITORALĂ zona de lângă țărm a platformei continentale, supusă acțiunii valurilor. PLAUR strat predominant organic la suprafața bălților sau lacurilor, format din resturi de rădăcini, tulpini și frunze împletite într-o rețea deasă de rădăcini de stuf și alte plante acvatice. PODIȘ formă majoră de relief, cu înălțimi ce depășesc 200 - 300 m; cel mai înalt podiș din lume este Podișul Tibet (Asia), situat la 4.000 - 4.500 m altitudine. POLDER suprafață de teren scoasă de sub apele marine prin lucrări de
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
suprafața bălților sau lacurilor, format din resturi de rădăcini, tulpini și frunze împletite într-o rețea deasă de rădăcini de stuf și alte plante acvatice. PODIȘ formă majoră de relief, cu înălțimi ce depășesc 200 - 300 m; cel mai înalt podiș din lume este Podișul Tibet (Asia), situat la 4.000 - 4.500 m altitudine. POLDER suprafață de teren scoasă de sub apele marine prin lucrări de desecare și îndiguire; sunt specifice Olandei, de unde și denumirea ei de „țara polderelor”. POLITICĂ DEMOGRAFICĂ
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
format din resturi de rădăcini, tulpini și frunze împletite într-o rețea deasă de rădăcini de stuf și alte plante acvatice. PODIȘ formă majoră de relief, cu înălțimi ce depășesc 200 - 300 m; cel mai înalt podiș din lume este Podișul Tibet (Asia), situat la 4.000 - 4.500 m altitudine. POLDER suprafață de teren scoasă de sub apele marine prin lucrări de desecare și îndiguire; sunt specifice Olandei, de unde și denumirea ei de „țara polderelor”. POLITICĂ DEMOGRAFICĂ măsuri legislative, administrative, economice
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
în căutarea hranei, primăvara la munte, toamna la șes. TREAPTĂ DE RELIEF o asociere altitudinală a denivelărilor scoarței terestre, pe anumite intervale, considerate, de obicei, astfel: 0 - 200 m pentru câmpie, 200 - 800 m (1.000 m) pentru dealuri și podișuri, peste 800 m (1.000 m) pentru munți (există, însă, și abateri de la aceste valori). TRECĂTOARE vezi PAS. TSUNAMI val oceanic provocat de un cutremur sau de explozia unui vulcan submarin (termen japonez). TUNDRĂ tip de vegetație zonală, alcătuită din
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
trebuie să fie clar definit cu cerințe precise. Exemplu: Competența verificată Identificarea repartiției spațiale a unităților naturale principale clasa a VIII-a (competență reformulată). Enunț: Realizați un text coerent din punct de vedere geografic, de maxim ½ pagină/15 rânduri, despre Podișul Moldovei, în care să utilizați (obligatoriu și fără să schimbați forma) termenii următori: Moldovei, Sucevei, Bîrladului, Bahlui, Jijia, Siret, culoar, vest, sud, Prut, culmi, alunecări, vârfuri, roci, est. Barem:total= 20 p. se acordă câte 1 p. pentru fiecare termen
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
ca pe vremea lor, cu covrigei din lut moale, puși unul peste altul, nivelați apoi cu degetele umede și apoi băgați în cuptor. Pentru aceste lecții avea lângă casă o movilă de lut curat și humă, dintr-o ruptură a Podișului, aproape de Boușori, unde l-a dus într-o zi și pe autorul acestor rânduri, să vadă comoara subpământeană și urmele unei așezării neolitice cu maluri prăpăstioase. Am traversat linia ferată apoi am luat-o pe unde bănuiam că este cărarea
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
un înțeles mai profund, este un fapt organic ... Numele Buraga datează de prin sec. al XII-lea. De aceea probabil peste tot în casă și împrejurul ei se află așezate numeroase relicve arheologice, descoperite în cele 21 de puncte din Podișul central moldovenesc, prin săpături de unul singur. Un număr de 5 puncte din totalul de mai sus reprezintă săpături chiar în satul Dănești (Fundătura, Vatra satului, Iazul Buragăi, toponim care vine în sprijinul ideii de vechime a numelui său), ca să
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Descoperiri arheologice Dintre numeroasele puncte în care s-au descoperit urme ale culturii materiale a locuitorilor acestor meleaguri, cele mai importante sînt: La Islaz, La Tufari, La Meri, Șipotul lui Mantu, La Cimitir, Iazul Buragăi, Curtea C.A.P., Dealul Șurăneștilor, Podiș, între Dealuri, La Căminul Cultural în curțile locuitorilor, C. Rotaru, N.Tăcuțeanu, C.Roșu, Ion Furnică și altele. Rîpile Goliei . La 200 m. sud-vest de sat au fost descoperite mai multe fragmente ceramice din pastă grosieră cenușie aparținînd neoliticului timpuriu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
ocazia săpării unei gropi de însolizare în curtea C.A.P. Dănești, a fost descoperit un mormînt de înhumație, cîteva resturi dintr-un schelet și o căniță lucrată la roată din pastă brun-cenușie cu dungi verticale din sec. IIIIV e.n.; în podiș. în partea de sud-vest a satului la o depărtare de cca. 500m., pe podișul de sub zarea dealului Beresei, au fost descoperite resturi de vase de la sfîrșitul Hallstatt-ului și începutul epocii migrațiilor ( sec.III și IV e.n.). Tot aici s-au
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
un mormînt de înhumație, cîteva resturi dintr-un schelet și o căniță lucrată la roată din pastă brun-cenușie cu dungi verticale din sec. IIIIV e.n.; în podiș. în partea de sud-vest a satului la o depărtare de cca. 500m., pe podișul de sub zarea dealului Beresei, au fost descoperite resturi de vase de la sfîrșitul Hallstatt-ului și începutul epocii migrațiilor ( sec.III și IV e.n.). Tot aici s-au mai găsit un obiect din fier în formă de lamă de cuțit și un
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Ciudin, monografistul comunei Tăcuta. Punctajul final a dat cîștig de cauză comunei gazdă: 116 puncte la 108. Scînteia tineretului, 27 nov. 1986 De prin sate adunate Izolare geografică sau...? în comuna Dănești nu se ajunge deloc ușor, e vorba de Podișul Tutovei, la numai... 50 de kilometri de Vaslui, însă dacă ai răbdare și norocul să te urci în autobuzul extrem de aglomerat, cu plecarea de la gară, dacă ai șansa ca el să nu se poticnească, vei fi răsplătit, la capăt de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
mărturisească, vei înțelege că este, de fapt, învățător pensionar, trecut de șaptezeci de ani. Iar învățător a fost la Dănești timp de cincizeci de ani, neîntrerupt. De unde, atunci , reputația trecută mult peste granițele țării a acestui ,,țăran cu diplomă “? Din Podișul Tutovei, etalon al izolării geografice? Pur și simplu, din dorința de a ști cît mai mult și mai bine, mai profund cu putință. Dorința de a ști tot ce se petrece, în el și în jurul lui, altfel decît sub zodia
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
stoarsă de mîinile gazdei, bob cu bob, din strugurii care atîrnau, sălbatic, deasupra noastră. Pe genunchi țineam un ziar parizian de tradiție, care scria cîndva despre descoperirile științifice ale lui Emil Racoviță, iar acum scrie despre geniul unui ,,țăran din Podișul Tutovei, România “ ( cum el însuși declarase), un țăran... autodidact, adaugă reporterul. Eu, unul, mă bucur în acele clipe că nu lucrez la vreun ziar care trăiește din senzație, am astfel răbdarea să cumpănesc lucrurile, să dau fiecărui braț al balanței
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
despre domeniul teritorial, definit de cele trei repere, înseamnă a aduce în discuție un sistem complex. Aria orogenetică reprezintă doar una dintre fețele (unitățile morfostructurale) ale reliefului. Se oglindește nu doar în imaginea Carpaților, ci și în cea a Subcarpaților, Podișului Transilvaniei și Câmpiei de Vest8. Cealaltă față, a unităților de platformă, se reflectă în ceea ce vedem la suprafață ca fiind Podișul Moldovei, Câmpia Română, Podișul Getic, Podișul Dobrogei și Delta Dunării. Dacă ar fi să ne referim la evoluția reliefului
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
dintre fețele (unitățile morfostructurale) ale reliefului. Se oglindește nu doar în imaginea Carpaților, ci și în cea a Subcarpaților, Podișului Transilvaniei și Câmpiei de Vest8. Cealaltă față, a unităților de platformă, se reflectă în ceea ce vedem la suprafață ca fiind Podișul Moldovei, Câmpia Română, Podișul Getic, Podișul Dobrogei și Delta Dunării. Dacă ar fi să ne referim la evoluția reliefului, ar trebui să evidențiem că, în general, se află într-un proces continuu de transformare. Nimic nu ar putea să ni
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ale reliefului. Se oglindește nu doar în imaginea Carpaților, ci și în cea a Subcarpaților, Podișului Transilvaniei și Câmpiei de Vest8. Cealaltă față, a unităților de platformă, se reflectă în ceea ce vedem la suprafață ca fiind Podișul Moldovei, Câmpia Română, Podișul Getic, Podișul Dobrogei și Delta Dunării. Dacă ar fi să ne referim la evoluția reliefului, ar trebui să evidențiem că, în general, se află într-un proces continuu de transformare. Nimic nu ar putea să ni se pară mai înșelător
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Se oglindește nu doar în imaginea Carpaților, ci și în cea a Subcarpaților, Podișului Transilvaniei și Câmpiei de Vest8. Cealaltă față, a unităților de platformă, se reflectă în ceea ce vedem la suprafață ca fiind Podișul Moldovei, Câmpia Română, Podișul Getic, Podișul Dobrogei și Delta Dunării. Dacă ar fi să ne referim la evoluția reliefului, ar trebui să evidențiem că, în general, se află într-un proces continuu de transformare. Nimic nu ar putea să ni se pară mai înșelător decât faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
glaciațiunii, când sub efectul artistic al ghețarilor i s-au trasat liniile caracteristice din prezent. Dar acest tip de creare a scenei în care se încadrează relieful a avut un rol secundar pentru ținuturile noastre. În principal, pământul care acoperă podișurile, dealurile și câmpiile e plămădit din aluatul munților. Oriunde umblăm pe cuprinsul țării, picioarele noastre calcă pe trupul Carpaților. Nașterea înseamnă bucuria trăirii unui miracol. Prin venele sale, munții pulsează viață, izvorând râuri care depun sedimente... Sunt rămășițele strașnicelor frământări
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Sunt rămășițele strașnicelor frământări din eroziuni, fragmentări și nivelări necontenite pe care le îndură munții noștri. Astfel, într-un efort de creație perpetuă, prin curgerea râurilor în trepte, urmându-și cursul spre mare, sedimentele aduse din munți modelează, pentru noi, podișuri, dealuri și câmpii. Desigur, în efortul artistic de sculptare a reliefului, vânturile, prin suflările lor, împrăștie în cele patru zări, sedimentele, desăvârșind opera râurilor. e. Sub stăpânirea munților Privind spre Carpați suntem tentați să-i descriem doar prin ceea ce vedem
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
geografică oglindită de forma rotundă a regatului dac fondat de Burebista, de unirea celor trei țări române sub Mihai Viteazul și făurirea României Mari de către Ferdinand I. Anatomia sistemului ne relevă că, în interiorul lui, reprezentând centrul domeniului carpatic, este dispus Podișul Transilvaniei. Acesta adăpostește o largă depresiune, străjuită de lanțurile muntoase ale Carpații Orientali, Meridionali și Occidentali. Desfășurându-se atât în interiorul, cât mai ales în exteriorul inelului montan, sistemul se continuă cu dealurile subcarpatice (o asociere de culmi deluroase secționate de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și Occidentali. Desfășurându-se atât în interiorul, cât mai ales în exteriorul inelului montan, sistemul se continuă cu dealurile subcarpatice (o asociere de culmi deluroase secționate de văi și depresiuni). Subcarpații formează o treaptă intermediară care asigură trecerea dinspre munți spre podișurile și câmpiile încorporate domeniului hotărnicit de Tisa, Dunăre și Nistru. În raport cu inelul montan: la răsărit se situează Podișul Moldovei (continuat până la Nistru); în sud Podișul Getic, căruia i se succede până la Dunăre, Câmpia Română; iar în apus Câmpia de Vest
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
subcarpatice (o asociere de culmi deluroase secționate de văi și depresiuni). Subcarpații formează o treaptă intermediară care asigură trecerea dinspre munți spre podișurile și câmpiile încorporate domeniului hotărnicit de Tisa, Dunăre și Nistru. În raport cu inelul montan: la răsărit se situează Podișul Moldovei (continuat până la Nistru); în sud Podișul Getic, căruia i se succede până la Dunăre, Câmpia Română; iar în apus Câmpia de Vest (întinsă până la Tisa). Atracția mecanismului teritorial construit de Carpați își exercită influența și reglează inclusiv funcționarea spațiului cuprins
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]