814 matches
-
ale lui Cicero. Paralel cu formația sa culturală, se angajează și în activitatea politică, inițiind campania pentru întoarcerea sediului pontifical de la Avignon la Roma. La Napoli, sub patronajul regelui Robert d'Anjou, organizează manifestări literare, în cursul cărora citește din poema eroică ""Africa"" abia terminată (1340), susține discuții asupra poeziei, artelor și autorilor clasici. În ziua de 8 aprilie 1341, senatorul Orso dell'Anguillara îl încoronează ca ""Magnus poeta et historicus"". În 1343, în trecere prin Verona, descoperă primele 16 cărți
Francesco Petrarca () [Corola-website/Science/298430_a_299759]
-
era foiletonistul Vlas Doroșevici. Jabotinski trimisese traduceri de versuri mai multor redacții de ziare și reviste, însă majoritatea nu au ajuns să vadă lumina tiparului. Norocul i-a surâs când un poet rus a remarcat traducerea făcută de tânărul școlar poemei lui Poe, „Corbul”. și a trimis-o spre publicare ziarului „Odesski Listok”. Mai mult decât atât, la recomandarea poetului, ziarul l-a angajat pe Jabotinski și, ținând seama de cunoștintele lui în limbi străine l-a trimis în calitate de corespondent la
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
și imaginație puternică, Alexandru Sihleanu nu reușise să se libereze de influențele modelelor sale franceze și românești, mai ales Dimitrie Bolintineanu. „Strigoiul” este una din poeziile cu mai multă mișcare, dar de un romantism exagerat. În același ton este și poema „Logodnicii morții”. În satira „Cișmegiul”, Sihleanu vădește notabile aptitudini de polemist. În 1877, trupul său a fost reînhumat la Sihlea.
Alexandru Sihleanu () [Corola-website/Science/308706_a_310035]
-
din vol. Joc secund (1930), din periodice și proză literară și critică, unele dintre ele inedite. Conține: poemul După melci (1921), vol. Joc secund (1930), poeme din periodice (1919-1947), interviuri-eseuri-profiluri-corespondență, aprecieri critice (de la 21 exegeți), comentariu literar de M.C. la poema "Riga Crypto și lapona Enigel" (1924), bibliografie selectivă. Ediție critică încheiată brusc prin decesul directorului editurii, deosebitul om de cultură Marian Papahagi. Ediție bibliofilă și critică. Este inclusă ediția de la „Echinox”, revizuită și completată. Cele două supracoperte reproduc foto-portrete ale
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
limbajului poetic) și „"Libro de Poemas"” („"Carte de poeme"”), operă scrisă sub influența lui Rubén Darío, Antonio Machado și a lui Juan Ramón Jiménez; are ca temă dragostea imposibilă, care înseamnă o condamnare la suferință. Epoca de maturitate Începe cu „"Poema del cante jondo"” („"Poema cântului andaluz"”) (1931), care, prin intermediul unității tematice, formale și conceptuale, precum și a manierei de exprimare a sentimentelor, datorată parțial inspirației folclorice, reprezintă lirica neopopularistă a Generației lui 27. În „"Primeras canciones"” (1927) și „"Canciones"” (1936) utilizează
Federico García Lorca () [Corola-website/Science/308137_a_309466]
-
de Poemas"” („"Carte de poeme"”), operă scrisă sub influența lui Rubén Darío, Antonio Machado și a lui Juan Ramón Jiménez; are ca temă dragostea imposibilă, care înseamnă o condamnare la suferință. Epoca de maturitate Începe cu „"Poema del cante jondo"” („"Poema cântului andaluz"”) (1931), care, prin intermediul unității tematice, formale și conceptuale, precum și a manierei de exprimare a sentimentelor, datorată parțial inspirației folclorice, reprezintă lirica neopopularistă a Generației lui 27. În „"Primeras canciones"” (1927) și „"Canciones"” (1936) utilizează ambele forme : cântec și
Federico García Lorca () [Corola-website/Science/308137_a_309466]
-
Mihai Eminescu, prin slujbe funcționărești. În 1841 era copist la Secretariatul de Stat, în 1843 - secretar la departamentul „pricinilor suditești". Printr-un misterios concurs de împrejurări, e ridicat, în 1844, la rangul de pitar. Faptul că publicase în 1842 admirabila poemă "O fată tânără pe patul morții", prezentată elogios de Ion Heliade Rădulescu (și invocată mai târziu de Mihai Eminescu în Epigonii), a jucat, probabil, un rol decisiv. Poemul "O fată tânără pe patul morții" era o imitație după "La jeune
Dimitrie Bolintineanu () [Corola-website/Science/298949_a_300278]
-
decât ale tuturor poeților anteriori și contemporani. Poate că această calitate, cum și maximele patriotice din scrierile sale, i-au asigurat succesul în prima parte a activității sale. Și-a încercat talentul și în epopee și ne-a dat "Traianida", poemă în șapte cânturi în care voiește să celebreze colonizarea Daciei, dar condițiunile epopeii lipsesc. Cu atât mai mult se vede lipsa lor în poema "Conrad", unde eroul principal e chiar poetul și unde la tot pasul sunt intercalate poezii lirice
Dimitrie Bolintineanu () [Corola-website/Science/298949_a_300278]
-
parte a activității sale. Și-a încercat talentul și în epopee și ne-a dat "Traianida", poemă în șapte cânturi în care voiește să celebreze colonizarea Daciei, dar condițiunile epopeii lipsesc. Cu atât mai mult se vede lipsa lor în poema "Conrad", unde eroul principal e chiar poetul și unde la tot pasul sunt intercalate poezii lirice. Evident modelul trebuie căutat la lordul Byron. Și-a încercat talentul și în dramaturgie și ne dă o serie de drame istorice, parte în
Dimitrie Bolintineanu () [Corola-website/Science/298949_a_300278]
-
-le viață. Viața lor de o clipă. Îl vedem pe Livadaru, care făcea păpuși și "stele", pe Ratz-tapițerul, pe Zwenger-cherestegiul și pe mulți, mulți alții. Reconstituie minunea cu facerea viorii de către Brâncuși; încercarea ei de către vestitul lăutar Mihalache, dând glas poemei Călugărul din vechiul schit a lui Traian, fiul lui Demetrescu Gambeta, de față fiind toate "obrazele" puterii. Consilierul județean Grecescu și "Dom’ Badea", slujbașul Prefecturii, care-i rostuiește clasele primare, sunt cei care îi schimbă destinul lui Brâncuși și-l
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
care se simte în largul ei...”. După părerea poetului, “simbolismul unit cu instrumentalismul” este, ca și wagnerismul, “ultimul cuvânt al geniului omenesc". Puncte de vedere presimboliste conțin și alte articole publicate de Macedonski în “Literatorul”, ca "Despre poezie" sau "Despre poemă" (1881), în care poetul pledează pentru concentrare și sinteză lirică, pentru poezia care să adune în ea, imprevizibil, mișcări sufletești contrastante. Teoretizând simbolismul, Macedonski a înțeles să-l și promoveze stăruitor în literatura română. În numele acestui curent, directorul “Literatorului” a
Literatura română simbolistă () [Corola-website/Science/312375_a_313704]
-
de inspirație ce va ieși la iveală în întregime de-abia în ultimele volume de versuri; până atunci, Miron Radu Paraschivescu dă sugestia creației obscure și laudă, în modul liric al lui Pillat (dar și al lui Anton Pann din poema poamelor !), sângele transparent, noblețea miezului roșu și, ca un veritabil spirit clasic, sacralizează plăcerea de a mușca din pulpa fructului răcoros» (SSra, I, 25). Cu "Versul liber" (1965) „se închide“ primul volum de "Scrieri". Prefața-manifest, "Majuscule", reliefează în fața generației resurecției
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
octombrie 1939. Numărul abonaților crește de la 274 314 în 1938, la 319 408 în 1939. Pe 12 februarie 1939 se lansează o emisiune românească pentru America, ca mijloc de propagandă pentru participarea României la "Expoziția Universală de la New York". În program: "Poema română" de George Enescu, o melodie populară în interpretarea Mariei Tănase, orchestra lui Grigoraș Dinicu interpretând o horă caracteristică, arii populare românești, cu concursul Valentinei Crețoiu Tassian și a lui G. Folescu. Pe 2 noiembrie 1941 se deschide o altă
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
sale poetice este atinsă scriind în limba maternă. În 1886 a publicat poemul „Bagëti e bujqësi” (Turme și Ianuri), iar în 1890 văzu lumină tiparului capodoperă să, culegerea lirica „Lulet e verës” (Flori de vară). În 1898 s-a publicat poema cu spirit epic și patriotic ” Historia e Skëndërbeut” (Istoria lui Skanderbeg). Lui Naim Frasheri îi aparține prima traducere a „Iliadei” lui Homer în limba albaneză. A adaptat în limba albaneză fabulele lui La Fontain. S-a stins din viață în
Naim Frashëri () [Corola-website/Science/313410_a_314739]
-
19 ani cu o tecuceancă „de o frumusețe răpitoare”. Viitoarea soacră nu s-a împotrivit mariajului, când a aflat că el este compozitorul unor romanțe deja folclorizate: „Flori de nufăr”, „Mi-e dor”, „Frumoasa mea cu ochii verzi”. Pe textul „Poema ochilor” al lui Cincinat Pavelescu, Oardă a compus o romanță nemuritoare. Se stinge din viață la 10 septembrie 1979, tot în București. „Flori de nufăr” - (1924)
Ionel Băjescu-Oardă () [Corola-website/Science/313906_a_315235]
-
Paris, între anii 1895 și 1899, sub îndrumarea lui Martin Pierre Marsick (vioară), André Gédalge (contrapunct), Jules Massenet și Gabriel Fauré (compoziție). La data de 6 februarie 1898 are debutul în calitate de compozitor în cadrul Concertelor Colonne din Paris cu Suita simfonică "Poema Română". În același an, începe să dea lecții de vioară la București și să dea recitaluri de vioară. Admirat de Regina Elisabeta a României (celebra iubitoare a artei Carmen Sylva) era deseori invitat să execute piese pentru vioară în Castelul
George Enescu () [Corola-website/Science/297377_a_298706]
-
artificială. În literatura română, multe rondeluri a scris Alexandru Macedonski. Scriitorul este autorul celebrelor cicluri, "urile pribege", "Rondelurile celor patru vânturi", "Rondelurile rozelor", "Rondelurile Senei" și "Rondelurile de porțelan". Cele cinci cicluri au fost publicate în 1927 în volumul postum Poema rondelurilor. Alt poet român, Leonid Dimov, a publicat în 1970 un volum de rondeluri intitulat Semne cerești.
Rondel () [Corola-website/Science/297583_a_298912]
-
Franța: François Guizot, Louis Vitet, Prosper Mérimée), cât și literatura greacă și latină. Astfel, el traduce: treisprezece poezii ale lui Horațiu, primul cânt al "Iliadei", primul cânt al "Odiseei" și primul cânt al "Georgicelor" lui Virgiliu. Tot atunci el scrie poema "Oda României", apărută însă abia la 1855 în revista "România literară" a lui Vasile Alecsandri: La 13 decembrie 1853 Alexandru Odobescu își susține bacalaureatul în litere. Se înscrie apoi la Facultatea de Litere de la Sorbona, pe care nu o termină
Alexandru Odobescu () [Corola-website/Science/297620_a_298949]
-
apărut cu titlul "Sonet "în „România jună”, aprilie, 1900. Bucata XVIII, „Toată noaptea argintată”, în „România Jună”, 10 iulie 1900, semnată M. Pall. Bucata IX din „Cântecul toamnei”, " Voi merge către munții ce stau albaști’n zare" apare cu titlul "Poemă", în „România Ilustrată”, decembrie 1901. TEATRU: „la 21 Decemvrie 1897 se anunța „libretul unei opere comice în trei acte intitulată „Notarul Furtună” scrise în colaborare cu amicul Macedonescu și a cărui muzică e datorită maestrului C. Dimitrescu” (apud Nicolae Davidescu
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
studiu sociologic de d. I. Puppa," semnat Șt., I, nr. 10, septembrie 1901. "Aci grozavul întuneric," I, nr. 11, 12, octombrie-noiembrie 1901. "Arta națională (I, II, III, IV)," I, nr. 4, 5, 7-8, 10, 1901, pp. 59-60, 68-69, 101-102, 123-124 "Poemă," II, nr. 1, decembrie 1901. România ilustrată, Anul II, 1902 "Metoda în istoria filozofiei", II, nr. 1, decembrie 1901. Depeșa, Anul I, 1901 "Înainte de reprezentație", semnat Trubadur, I, nr. 1, 10 ianuarie 1901. "Zăpadă și noroiu", semnat Trubadur, I, nr.
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Se întoarce la București, unde este admis la Facultatea de Litere, dar nu frecventează cursurile cu regularitate. Debutează cu volumul de versuri "Prima Verba" în anul 1872, iar apoi vizitează, din nou, Italia. După publicarea la 23 mai 1873, a poemei antidinastice "10 mai" ("Sunt opt ani de suferință care astăzi s-a-mplinit"), în "Telegraful român", împotriva regelui Carol I, motiv de temere pentru mama sa, Maria Macedonski, de a-l expedia precipitat în străinătate, prin Giurgiu, cu vaporul „Tagetof”, în Austria
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
naște Pavel, fiu al poetului, în anul 1893, viitor ziarist și literat. La 28 decembrie 1893 are loc premiera piesei "Saul", scrisă în colaborare cu Cincinat Pavelescu. Piesa are succes datorită talentului lui Constantin Nottara, care pune în valoare versurile poemei. Scoate, la 5 aprilie 1894, ziarul "Lumina" în care republică o mare parte a operei sale poetice și din care aflăm că la 18 mai 1894 ia parte la manifestările politice, adresându-se studențimii adunate în jurul statuii lui Mihai Viteazul
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
articolele sale din alte ziare politice, precum "Dreptatea" sunt scrise în același sens. În anul 1916, activitatea politică trece pe un plan secund și se concentrează pe corectura romanului "Thalassa", care apare în "Flacăra" lui Constantin Banu. Din mai începe "Poema rondelurilor", la care va lucra până în 1920, iar în luna august finalizează tragedia "Moartea lui Dante". Anii războiului au fost foarte grei pentru poet, din punct de vedere material, existând zile când nu putea să-și cumpere nici "pâinea cea
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
lucrurilor". Macedonski este unul dintre puținii autori români de rondeluri. Spre sfârșitul vieții a scris celebrele cicluri "Rondelurile pribege", "Rondelurile celor patru vânturi", "Rondelurile rozelor", "Rondelurile Senei" și "Rondelurile de porțelan". Cele cinci cicluri au fost publicate în volumul postum Poema Rondelurilor (1927). A publicat un volum de versuri în limba franceză intitulat "Bronzes". Singura traducere în limba engleză a operei lui Alexandru Macedonski este volumul de poezii "If I knew" („De-aș ști”), o ediție bilingvă (în română și engleză
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
Op.17 Rapsodia Română nr.1 în La major op.11 Rapsodia Română nr.2 în Re major op.11 Orchestră Națională Radio Dirijor: Horia Andreescu Olympia, Londra și Electrecord George Enescu Simfonia nr.3 în Do major, Op.21 Poema Română, op.21 Orchestră Națională Radio Dirijor: Horia Andreescu Olympia, Londra și Electrecord George Enescu Suita nr.2 pentru orchestră în Do major, op.20 Suita nr.3 pentru orchestră ("Săteasca"), op.27 Uvertura de concert pe teme în caracter
Orchestra Națională Radio () [Corola-website/Science/317196_a_318525]