7,468 matches
-
nouă ni se par anodine devin semnificative. Viața de fiecare zi se încarcă de sensuri, ca și cum ar deveni fosforescentă. Ce semnificație are pentru un privitor oarecare întârzierea cu care un ministru coboară din mașina oprită în fața Palatului Victoria? Nici una. Pentru poetă însă întâmplarea este mai revelatoare decât o declarație politică: "Mașina noului ministru oprise la intrarea Palatului Victoria, camerele de luat vederi și microfoanele presei se apropiaseră și așteptau declarațiile, dar în mod bizar, sub lumina reflectoarelor aprinse deja și luminându
Aplauze pentru Ana Blandiana by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16588_a_17913]
-
versurile, cu un sentiment al zădărniciei. Ana Blandiana știe că discursul ei nu este ascultat și că dacă totuși este ascultat nu este luat în considerare. Ana Blandiana știe că ea este Casandra. Aceasta însă nu o face să tacă. Poeta acceptă, ca pe o coroană de spini, gloria de a vorbi într-un pustiu. Ana Blandiana, Soarele de apoi, poeme noi, București, Ed. DU Style, 2000. 96 pag. Ana Blandiana, Ghicitul în mulțimi, București, Ed. DU Style și Ed. Atlas
Aplauze pentru Ana Blandiana by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16588_a_17913]
-
Radiofonistul era ocupat cu stația și mesajele lui. Zburam la mare înălțime. Ne pregăteam să trecem peste Himalaia. La un moment dat, între un mesaj și altul, navigatorul își lăsă în jos căștile, întrebîndu-mă dacă nu o cunosc cumva pe poeta X. Și-i spusese cu glas tare numele prin vacarmul motoarelor... Era o poetă tînără, foarte la modă, care făcea furori. Dacă aș fi fost vreun bîrfitor, un rău de gură, așa aș fi făcut: "A, cutare, aia..." - așa și
Spre China by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16596_a_17921]
-
să trecem peste Himalaia. La un moment dat, între un mesaj și altul, navigatorul își lăsă în jos căștile, întrebîndu-mă dacă nu o cunosc cumva pe poeta X. Și-i spusese cu glas tare numele prin vacarmul motoarelor... Era o poetă tînără, foarte la modă, care făcea furori. Dacă aș fi fost vreun bîrfitor, un rău de gură, așa aș fi făcut: "A, cutare, aia..." - așa și pe dincolo, cum se bîrfește. Clătinîndu-mă din cauza golurilor de aer, eram la zece mii de
Spre China by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16596_a_17921]
-
gură, așa aș fi făcut: "A, cutare, aia..." - așa și pe dincolo, cum se bîrfește. Clătinîndu-mă din cauza golurilor de aer, eram la zece mii de metri, am răspuns imediat, - cum să nu, o cunosc bine, e o fată minunată și o poetă de viitor!... Ce-nseamnă să-ți vezi de treabă și să vorbești frumos de toată lumea! Navigantul m-a privit zîmbind, și-a pus căștile la urechi și, prin zgomotul aeronavei, l-am auzit mai mult după mișcarea buzelor: "E nevastă
Spre China by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16596_a_17921]
-
aeronavei, l-am auzit mai mult după mișcarea buzelor: "E nevastă-mea!" Zburăm acum chiar deasupra Himalaiei. Cred că sub noi era Tibetul. Și mă cuprinsese o senzație de frică și de sfințenie. Din cînd în cînd, fericitul soț al poetei X îmi făcea semne amicale. Aveam să aflu de la el că dacă avionul s-ar fi stricat, n-am mai fi putut ateriza niciunde. Cel mult, trenul de aterizare ar fi pipăit crestele Himalaiei sau pustiul încins al deșertului Gobi
Spre China by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16596_a_17921]
-
țesuturile literaturii? Mai putem, atunci, disocia cu seninătate metodologică între etic și estetic, văzând în Poezie (cu majusculă) o hermină pe care murdăriile din jur n-o pot atinge? Versurile Marianei Marin răspund, scurt și net: nu. Întreaga creație a poetei "optzeciste", așa cum se expune în antologia Zestrea de aur, formulează un protest coerent, de o uimitoare limpezime morală, și modulează liric o atitudine reflexiv-combativă. Un război de o sută de ani, volumul de debut, este (în pofida titlului cu o simbolistică
Poemul provocat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11813_a_13138]
-
lumină imaginile și obsesiile personale, acea zestre netransmisibilă din imaginarul fiecărui scriitor. Dar "camera albă" și "războiul de zăpadă", statuia celebră din piață și sala de disecție, ca o casă fără oglinzi, încep deja să pulseze radioactiv, răsfrângând din conștiința poetei în a cititorului razele negre ale timpului istoric. Biografia "cu zgomot de hârtie arsă" și starea "solzoasă" în care se zbate personajul feminin tind să se suprapună, într-un continuum viață-text bine ilustrat de producția generației '80. Ceea ce o distinge
Poemul provocat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11813_a_13138]
-
iubire", "dulceață", "îngerașule" sunt, tot astfel, marcaje prin care o realitate sumbră și batjocoritoare semnalizează câte unui personaj ingenuu raportul de forță, menghina istorică în care ar trebui să-și ducă, strivită, existența. Numai că personajele predilecte ale Marianei Marin (poeta etern-adolescentă, refuzând încăpățânată "maturizarea" conformistă; ori Anne Frank, copila găsindu-și sfârșitul în lagărul de la Bergen-Belsen) nu sunt maleabile și bune conductoare ale imperativelor zilei, ci materiale umane realmente refractare. Linia curbă a flexibilității convingerilor și a mlădierii comportamentale nu
Poemul provocat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11813_a_13138]
-
vibrând prin toate corzile poemului, acesta exclude aprioric acomodarea călduță, tranzacția laborioasă, simpla colaborare. De aici și senzația de stranietate pe care o dau numeroase versuri, indiferent de anul și maniera în care au fost scrise. Al doilea volum al poetei, Aripa secretă, a putut apărea în 1986 printr-un subterfugiu editorial convenit cu Florin Mugur, redactorul de carte. Întrucât viziunile tinerei autoare erau prea întunecate, expresioniste, distonând puternic cu optimismul oficial, ele au fost translate în anii celui de-Al
Poemul provocat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11813_a_13138]
-
viață./ Inventează acolo unde ochii îți cad înaintea plânsului/ și limba se desfată înainte de râs (...) Trebuie notat totul, spunea/ manșeta mea roasă de viață./ La întretăierea acestei lumi/ cu imaginea sa despre sine/ am privit realitatea în față." (Pumaho). Treptat, poeta se va scufunda în propria dramă, ridicându-se tot mai rar și mai greu la suprafață. Volumul Mutilarea artistului la tinerețe este un impresionant memento al suferințelor îndurate de o ființă de carne și sânge, fără pavăza de hârtie a
Poemul provocat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11813_a_13138]
-
ticăloșiile și mizeriile livrate ca hrană spirituală, scandalizat de dispersia Răului și alcătuit pe un întreg portativ al protestului, este în fond unicul ei spațiu de siguranță. O pagină rugoasă, un text plin de cuie, în care corpul moral al poetei se înfige pentru a se elibera. Mariana Marin, Zestrea de aur, antologie de autor cu un text critic de C. Rogozanu, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2002, 320 p.
Poemul provocat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11813_a_13138]
-
care-l iubești cu durere în suflet. Nu ai poeme de iubire declarată, dar nu e poem care să nu fie plin de tandrețe. E aici un paradox: scrii poeme pătimașe despre un discret surghiun al sentimentului. Te consideri o poetă sentimentală? E.F. Cred că atunci când încă trăia soțul meu aveam impresia că nu iubirea e interesul meu major. Recunosc acum cu tristețe că m-am înșelat. Am avut o căsnicie cu probleme dar una foarte intensă. Dacă te uiți prin
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
i-l atribui tu: o confruntare curajoasă cu inevitabilul. Ai scris despre copii, dar nu despre propria ta tinerețe. Nu pari s-o regreți. De aici deduc că vârsta are răsplata ei. Vreau să spun prin aceasta că ești o poetă echilibrată. E un echilibru care a venit de la sine ori l-ai cultivat? E.F. Am descoperit echilibrul odată cu vârsta... Eram agitată în tinerețe. Îmbătrânind, am descoperit fericirea, deși cred că e vorba aici mai degrabă de perioada când aveam în
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
o ultimă întrebare: de ce rasă, religie, grup de poeți, tip de poezie ții? E.F. Cred că poemul meu e foarte diferit de Fainlight, care scrie doar despre ea. Eu caut soarta poporului evreu în totalitate, istoria lui mereu amenințată. Sunt poetă britanică, de origine rusă și evreiască. }in de familia mea și de un grup de prieteni buni, poeți romancieri, care se-ntâmplă să locuiască pe câteva continente și în Londra. Poemul acela l-am scris la Cordova, unde timp de
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
o bună parte din viață să trăim în poezie, dar, inevitabil, ajungem să recunoaștem pînă la urmă că existența noastră se transformă, pe zi ce trece, într-o proză searbădă. La cîțiva ani după stabilirea sa în Statele Unite ale Americii, poeta Carmen Firan își redirecționează cariera literară prin publicarea volumului său de debut în proză, Caloriferistul și nevasta hermeneutului. Este o carte introspectivă, a crizelor care tulbură viața cuplului, transformînd în infern vieți ce păreau destinate unui banal confort cotidian. În
Clipa dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11898_a_13223]
-
o scriitoare foarte atentă la micile probleme ale cotidianului. Fină observatoare a universului casnic, dotată cu spirit de analiză, autoarea problematizează în permanență. Fără a rupe gura tîrgului, proza sa - care poartă o evidentă tentă feminină și, pe alocuri, amprenta poetei Carmen Firan - se citește cu interes tocmai prin această potențialitate a ei de a atrage atenția asupra bolilor care macină relațiile interumane la începutul mileniului III. Caloriferistul și nevasta hermeneutului este o culegere de lecții de viață, poate mai importantă
Clipa dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11898_a_13223]
-
Scriitoare de origine evreiască, la fel ca Nina Cassian, Vera Călin nu a cunoscut în țară popularitatea acesteia, fapt de înțeles, cîtă vreme domeniul său de activitate a fost, cu precădere comparatistica și teoria literară, nu creația propriu-zisă. Asemeni binecunoscutei poete, a emigrat în anii optzeci, iar în prezent trăiește în Statele Unite (la Las Vegas). Tot ca Nina Cassian, publică după mai bine de două decenii de absență din viața literară din țară, un volum de însemnări autobiografice scris direct în
Portretul unei doamne by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11947_a_13272]
-
două decenii de absență din viața literară din țară, un volum de însemnări autobiografice scris direct în limba română. Asemănările se opresc însă aici. Pentru că spre deosebire de "jurnalul" sporadic al Ninei Cassian care se referă în principal la viața sentimentală a poetei în anii '50, cel al Verei Călin pune în discuție, cu precădere, marile evenimente și dezbateri ale prezentului, este o cronică la zi, fapt ce îl apropie, ca mod de abordare, de Jurnalul Monicăi Lovinescu. Însemnările "diaristei" (notațiile seamănă cu
Portretul unei doamne by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11947_a_13272]
-
de noapte, jurnalul: la ceasul cînd, cu eleganța ultimului bun rămas, își iau pînă la urmă zborul "păsările așezate pe ferestrele hotelurilor de-o viață". Este, altfel spus, o carte de joc, ascunsă pe jumătate în manșetă, prin care o poetă își ia, în fața lumii, revanșa. În căderea penetului multicolor e, dacă știi s-o cauți, frumusețea deschiderii. Despre ea stă mărturie emblema lui René, cocoșul de munte, "tîlcul" numelui său. Pe el, poate, îl visează soția, ca pe o "pasăre
Străinul din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11973_a_13298]
-
talent, apoi, ca și în proză, trebuie să-ți cunoști personajul, ca să nu-i pui întrebări prostești, iar în cele din urmă, să vrei să te duci tu către el, nu să-l chemi la tine. Cu intuiția ei de poetă, Marta Petreu are ceva în plus față de intervievatorii de profesie. Ea nu se străduiește se pună întrebări insolite sau să se tragă de șireturi cu cei cu care discută. Marta Petreu știe că întrebarea își conține răspunsul. Așa că înainte de a
Ce vrea Marta Petreu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11990_a_13315]
-
să ne spună ce este. Topurile sînt, desigur, un joc, dar nu unul fără rost. Și, dacă sînt bine făcute, ne dau o idee despre canonul literar al momentului. E mult? E puțin? E, în tot cazul, ceva. Cît despre poeta Letiția Ilea, al cărei recent volum de versuri se cheamă O persoană serioasă, îi dorim să nu confunde jocul cu neseriozitatea. Persoanele cu adevărat serioase se joacă. Poeta însăși se joacă de-a copilul în cartea ei. Cititul și norma
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11964_a_13289]
-
momentului. E mult? E puțin? E, în tot cazul, ceva. Cît despre poeta Letiția Ilea, al cărei recent volum de versuri se cheamă O persoană serioasă, îi dorim să nu confunde jocul cu neseriozitatea. Persoanele cu adevărat serioase se joacă. Poeta însăși se joacă de-a copilul în cartea ei. Cititul și norma didactică O anchetă referitoare la postmodernismul românesc găzduiește numărul 7-10/2004 al Echinoxului clujean. Interesantă! l Mai multe cotidiane se ocupă, la sfîrșitul lui februarie, în pagina culturală
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11964_a_13289]
-
îmi place." Scenele sexuale la limita devianței sunt însă relatate cu poezia unui senzorial acut. (Sper să nu devin psihanalizabil cu această afirmație.) Fie că este vorba de o acuplare în cimitir sau de un cunilingus pe patul spitalului, ochiul poetei Dora Pavel decupează delicat, expresiv și simbolic detaliile. Le dă o semnificație emoțională puternică. Prozatorii noștri imberbi au de unde lua lecții despre cum se face literatură din sexul deviant fără a deveni vulgari sau comuni. Prin faptul că epicul propriu-zis
Viața ca o dezhumare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11995_a_13320]
-
superioare poate reda lecturii poeziei un farmec care, orice s-ar spune, s-a cam pierdut. Legată încă de tradiția optzecistă prin fine artificii textuale, poezia Floarei Țuțuianu propune însă o "zbatere" care poate intriga și cuceri în egală măsură. Poeta încearcă să-și (re)găsească sexualitatea, identitatea feminină, pierdută sau doar alterată, construind prin cuvântul-generator și atribut al oricărui început o realitate scripturală: "Am râs m-am distrat m-am dat peste cap/ am inventat bărbați din hârite/ din tălpi
"Sexul din inima cuvântului" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16079_a_17404]