2,516 matches
-
Vasilica Ilie Jurnalul unei zile, la sfârșit de primăvară Prima jumătate de zi a fost închisă și chiar eram îngrijorată că o să plouă când am plecat de-acasă, în oraș, să mă întâlnesc cu prietena mea de pe facebook, Maria Roibu, poetă de origine română, cu rezidență în Olanda. De fapt, stabilisem să ne întâlnim ieri (marți, 27 mai), dar lucrurile au luat o altă întorsătură, dat fiind programul lor încărcat, ca și cum Dumnezeu așa a aranjat lucrurile, să ne întâlnim astăzi, 28
LA CENACLUL CETATEA LUI BUCUR DIN BUCUREŞTI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350473_a_351802]
-
Mă rog de tine, Doamne, Țepes, Măriei Tale Îi e îngăduit mișeii de-a stârpi Și toată românimea-ntr-un glas ți-o mulțumi Covor de mare slavă să-ți cadă la picioare!” (Țepeșe, Măria Ta) Precum odinioară Eminescu, tânăra poetă evocă figura legendarului Vlad Țepeș, singurul capabil să redea țării demnitatea pe care-au întinat-o nedemnii urmași, resposabili cu destinul unui neam: “Nu pot vedea destinul nepoților ce trece În lumea abisală și fără viitor În care toți tiranii
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
de Carmen Tania Grigore sunt expresii ale eului frisonat de dragoste. Poemele semnate de Marin Ifrim sunt adevărate acumulări de detalii în care se răsfrâng clipele așteptării. Adalbert Gyuris din Germania își exteriorizează sentimentele prin plasticitatea și coloratura cuvintelor, în timp ce poeta băimăreancă Mariana Angela Glodici își aprinde „Făclia de dor” pentru a lumina „cu speranța cea mai curată” destinul. Un poet laborios este Damian Theodor din New York, în versurile căruia descoperim metafore ce inched o premoniție adâncă. Mariana Zavati Gardner din
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349071_a_350400]
-
a susținut o comunicare foarte documentată despre viața și opera lui Virgil Bulat. Despre acest autor aclimatizat la Cluj-Napoca și care a participat de câteva ori la ședințele cenaclului „Vasile Sav” a mai conferențiat prof. Vasile Sfârlea. În cadrul aceluiași medalion poeta Emilia Tudose (soția poetului Mircea Tudose) a vorbit foarte sensibil și la obiect despre viața și opera celui cu care a împărțit bucuriile și necazurile o viață întreagă. Cu această ocazie a fost lansată antologia de versuri „Povara unei mari
VIRGIL BULAT ŞI MIRCEA TUDOSE de KARINA DRĂGAŞ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349083_a_350412]
-
care se desfășoară din doi în doi ani ) Un număr record de concurenți s-au înscris la cele două secțiuni, peste 10.000 (la ediția precedentă , numărul acestora fiind 8497 (optmiipatrusutenouazecisisapte ) ceea ce întărește încă o dată zicală “românul s-a nascut poet !” CÂȘTIGĂTORII Concursului Internațional de POEZIE și PROZA pentru românii din întreaga lume “Starpress 2014 “ MARELE PREMIU -STARPRESS - pentru cea mai bună poezie: TITINA NICA TENE- CLUJ - ROMÂNIA - - sejur pt. 2 persoane - 9 zile Hotel Casă Andrei / Eforie Nord / 25 august-
PREMIILE CONCURSULUI INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI PROZĂ STARPRESS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349130_a_350459]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > DOINA DRĂGUȚ - “NELINIȘTI PRIN TIMP” SAU “UN UNIVERS ÎNCĂRCAT DE SENSURILE PRECISE ȘI SENSIBILITATEA ARTEI SCRISULUI Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 80 din 21 martie 2011 Toate Articolele Autorului DOINA DRĂGUȚ (născută la Craiova) este poetă, eseistă, prozatoare, jurnalistă și - nu în cele din urmă - exegetă. Dintre volumele publicate de-a lungul timpului, amintim: Ceasuri de îndoieli (poezii, prefață de Ovidiu Ghidirmic, Ed. Spirit românesc, Craiova, 1994); Arabescuri (eseuri, Ed. Spirit românesc, Craiova, 1995); Detașare într-
“NELINIŞTI PRIN TIMP” SAU “UN UNIVERS ÎNCĂRCAT DE SENSURILE PRECISE ŞI SENSIBILITATEA ARTEI SCRISULUI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349156_a_350485]
-
tine, creîndu-l pe cititorul tău afectiv. Dar cum fiecare creație tinde să îmbrace mii de alte forme, tot la fel și cititorul tău afectiv se dezvoltă și se diversifică în tot atâtea ființe câte îți caută și îți găsesc opera. Poete, cititorul tău afectiv ți-a împărtășit, încă din momentul creării lui, structurile spirituale, estetice, etice și ideatice. Și cum ar fi putut să fie altfel, când tu l-ai creat în altă formă, dar după chipul și asemănarea ta. Nu
CITITORUL ȘI POETUL SĂU AFECTIV de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348608_a_349937]
-
cum ar fi putut să fie altfel, când tu l-ai creat în altă formă, dar după chipul și asemănarea ta. Nu mai este nicio urmă de îndoială că principiul împărțirii la unu se aplică în cazul cititorului tău afectiv. Poete, cititorul tău afectiv ești tu însuți, regăsit sau poate acum descoperit, într-o altă ființă. Ermit, lasă-ți cititorul afectiv să îți trăiască opera cu propria sa viață, iar acesta nu va fugi niciodată de creatorul său de care este
CITITORUL ȘI POETUL SĂU AFECTIV de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348608_a_349937]
-
blând, dar aspru cu mediocritatea, cu nonvaloarea, omul potrivit la locul și momentul potrivit, persuasiv, care se bucura fără disimulare de succesul unui prieten de condei, stimula un talent descoperit. Fără a vorbi despre fetișizare, mă întreb: cunosc eu un poet maramureșan mai talentat decât Burnar? Răspunsul se subînțelege... Anca GOJA: Aveți atâtea... planuri! Betty KIRCHMAJER-DONCA: Ceea ce n-au văzut unii, în momentul întâlnirii noastre la cenaclu, ori pe stradă, este gestul inconfundabil al brațelor deschise, ușoara aplecare ca semn distinct
INTERVIU CU BETTY KIRCHMAJER-DONCA de ANCA GOJA în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348634_a_349963]
-
viața oricărei persoane și au aflat cum este privită școala nemțeană prin ochii unor intelectuali. Au fost recitate câteva dintre poeziile Cristinei Dascălu, iar Elisabeta Pascu (profesor de limba și literatura română) a prezentat o viziune critică literară a operei poete. La eveniment au participat foști profesori ai Cristinei Dascălu (prof. Carp, prof. Pitrinjel, prof. Vasilica Gârbea), prof. Ionescu, părintele Mosor, Cristina Popescu-doctor stomatolog, prof. dr. Elisabeta Pascu, prof. Teodorescu. Cărțile celor doi autori au fost donate bibliotecii Colegiului Național “Ștefan
CONVORBIRI LITERARE LA TG.NEAMT de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349238_a_350567]
-
excepțională calitate ale prof. Virginiei Bogdan) conturează același profil introspectiv, psihanalitic, manifestat și în prozele Marianei Vârtosu. Sinceritatea abordării și lejeritatea exprimării, induc cititorului o stare aparte, determinată de aserțiuni auctoriale ce nu pot fi trecute cu vederea: „Nu sunt poetă, Doamne./ Ar trebui să-ți iau locul pentru o singură zi./ Răstignită pe cruce să stau/ Și să simt ce-ai simțit Tu./ Dar... Cum să urc pe cruce?/ Coboar-o la mine, Te rog!” (Nu sunt poetă). Caietele Kahunei - o
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 20 IULIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349362_a_350691]
-
următoarea redă citate din „Ponticele” și „Tristele” lui Ovidiu: • Pontice IV-13- V16-22: „Și nici nu trebuie să te miri (zice poetul către amicul său Carus) dacă vei afla defecte în poeziile ce le fac și care sunt aproape opera unui poet get. Și, oh! mi-e rușine, am scris o poemă în limba getică și am construit în metrele noastre cuvintele barbare; dar, felicită-mă, poema le-a plăcut și am început să am un nume de poet între Geții aceștia
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
uitat demult căldura-mbrățișării / Adun cu greu, în cufăr, din amintiri și-mi pun / Speranța că-n cer, la voi, mai vine Moș Crăciun.” (Anca Florentina Popescu - „În Seara de Ajun”) În poezia lui VIRGIL CIUCĂ, SEBASTIAN GOLOMOZ sau a poetelor NICOLETA MILEA și RAVECA VLAȘIN, prezentul devine prețios abia atunci când se revarsă în trecut, chiar dacă firea omenească nu admite să se scalde de două ori în aceeași apă. „Ea m-aștepta în pădure lângă brazii de argint, / Eu grăbit îi
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > SĂRBĂTOARE ÎN FAMILIA ARMONII CULTURALE - LA MULȚI ANI, POETULUI IONEL MARIN! Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 1279 din 02 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Îl aniversăm astăzi, 2 iulie, pe redactorul-șef adjunct și membru-fondator al revistei universale de creație și atitudine culturală ARMONII CULTURALE, președintele fondator
LA MULŢI ANI, POETULUI IONEL MARIN! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349779_a_351108]
-
În țipătul albastru nemurit. Alerg, alerg desculț, Cu pașii zilei de ieri, Prin grădinile Împărăției... Conectată la ceasornicul lumii Inima frânge tăcută, Petalele luminii primite în dar. IONEL MARIN - Focșani Referință Bibliografică: SĂRBĂTOARE ÎN FAMILIA ARMONII CULTURALE - LA MULȚI ANI, POETULUI IONEL MARIN! / Gheorghe Stroia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1279, Anul IV, 02 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Stroia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
LA MULŢI ANI, POETULUI IONEL MARIN! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349779_a_351108]
-
alintare... Nu căta și nu ai teamă! În zadar e-a ta-ncercare... Fiindcă nu te ia în seamă. Cum îi vremea trecătoare, Și îți zici: „Cristos de vine, El ne iartă, va fi bine!...” Speri în lumea viitoare. Drag Poet, iubit părinte, Parcă nici n-ai fi plecat! ... Am rămas cum ne-ai lăsat: Truditori și fără minte. Alți farsori cu alte măști, Cabotini fără chemare... Iar pe noi ne iau de proști Ăști parșivi cu gura mare. Pe Țepeș
OMAGIU LUI MIHAI EMINESCU (POEME) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349784_a_351113]
-
cu preșul iar ne plimbă; Doamne, nimeni nu îi crede O, cât de răi mi s-au făcut! ... Numai Tu mai ești cu noi; Vremuri grele, mari nevoi Trăim azi ... Poet iubit! Țara noastră-i despărțită, Codrii Bucovinei plâng ... Drag Poet, iubit și sfânt, Căci românul nu te uită! Luceafărul păzește al Țării hotar, Alături de Măria Ta, ca tine știe, Că toți dorim o Mare Românie, Credem în ochiul tău vizionar! VOUĂ (Eminescu către unii urmași din ziua de azi ) Știu
OMAGIU LUI MIHAI EMINESCU (POEME) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349784_a_351113]
-
2013 Toate Articolele Autorului Haiku de Gheorghe Vicol GHEORGHE VICOL HAIKU Mâinile mamei mângâindu-mi umerii - aripi de înger Mom's hands caressing my shoulders - angel wings Pagina albă - stresat poetu-n toamnă de pantofii rupți Clean sheet of paper - stressed poet during autumn by torn shoes O să-ți placă luna spusese ursitoarea - și-am ajuns greier You'll like the moon the fortune teller hâd told me - and I became a grasshopper Bătând mâțanii - macul își ține slujba de vecernie Saying
HAIKU, ÎN ROMÂNĂ ŞI ENGLEZĂ DE GHEORGHE VICOL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349824_a_351153]
-
becoming a honorific member from 2010. Also she received the Title of Excellency for the excepțional contribution for promoting and enriching the Romanian culture în Europe and în the Entire World. ( www.flaviacosma/Val David.html ), Carmen Doreal, a flamboyant poet and painter, of Romanian origins aș well, living în Deux-Montagnes, Québec, member of the Internațional Academy of Fine Arts, Quebec and the Circle of Artists and Sculptors of Quebec, read from her new book « Întâlnire fără argumente»/ «Meeting without arguments
CEL DE-AL NOUĂLEA FESTIVAL INTERNAŢIONAL AL SCRIITORILOR ŞI ARTIŞTILOR (31 MAI – 1 IUNIE 2014) de EVA HALUS în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349794_a_351123]
-
and the Circle of Artists and Sculptors of Quebec, read from her new book « Întâlnire fără argumente»/ «Meeting without arguments» Anna Louise E. Fontaine, poetess and artist from Montreal who enjoys summers în the Laurentian region, Antoine Gravel-Bilodeau, the youngest poet at the festival, certified în literature from UQAM, who read from his ongoing project-a novel where themes like love and nature are explored, Traian Gardus, well-known poet, epigrams-maker and translator, who cheered the public with tonic epigrams. He read also
CEL DE-AL NOUĂLEA FESTIVAL INTERNAŢIONAL AL SCRIITORILOR ŞI ARTIŞTILOR (31 MAI – 1 IUNIE 2014) de EVA HALUS în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349794_a_351123]
-
president of the Artists` Union of Holguin. Since 2002 he exhibits also în Canada (Ottawa, Toronto and Montreal). He displayed several big half-tone engravings în sepia, green and other earth colors, homage to his native land Cuba and a neighbouring poet. On the subject of engraving, Paul Ballard, a painter, printmaking and papermaking exhibited along some of his works. He presently lives and works în Ste Adéle and the Atelier de l`Ile, Val David, Quebec. The Internațional Residency for Writers
CEL DE-AL NOUĂLEA FESTIVAL INTERNAŢIONAL AL SCRIITORILOR ŞI ARTIŞTILOR (31 MAI – 1 IUNIE 2014) de EVA HALUS în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349794_a_351123]
-
sufletele care se tem. Numai tu ai venit pe val imaculată la început, iertată la plecare, întoarsă-n păcatul originar. Surâsu-ți rămâne pe fața lumii ascuns în cuvinte ori pictat la vedere pe pânze. Eu nu sunt decât un duh poet cu versetele albe. Referință Bibliografică: Versete albe / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1235, Anul IV, 19 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
VERSETE ALBE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349868_a_351197]
-
calculează „potrivit constituției” numărul de aleși ai poporului umflat de crapă. În afară de minereuri și păpică țara dispune de munții Elveției, de plajele Portugaliei și petrolul Orientului Mijlociu dar ... Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) poet și politician a descris perfect bogățiile acestei minunate țări și modul cum sunt gestionate. Și încă acum 100 de ani. Ce potrivire cu zilele noastre! Redau din poemul său „Munții noștri”: Munții noștri aur poartă, / Noi cerșim din poartă-n
IUBITA NOASTRĂ ŢARĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349877_a_351206]
-
fi nu doar nepotrivită, dar mai ales nedreaptă; independent de vocația poetică a celui care o elaborează, ea este un act moral prin chiar elaborarea ei. În anii când lirica din România era infestată de un proletcultism sufocant, în spatele gratiilor poeți ca Radu Gyr, Nichifor Crainic, Andrei Ciurunga, Traian Dorz și alții scriau pe filele memoriei creații de care orice istorie sau antologie lirică românească va trebui să țină cont. Este o poezie a experienței limită, creată la granița subzistenței și
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
document de viață, unul care confirmă că în fiecare dintre noi există poezie, dar nu toți o descătușăm, nu toți o eliberăm, mai degrabă o sufocăm între atâtea tentații cotidiene"... În atelierul unde „singurătatea umple/ căușul palmei/ cu rămășițele șoaptelor” poeta șlefuiește cuvinte din roca dură a imaginarului - fiind într-o continuă căutare a nuanțelor și formelor poetice: „Ieri/ ne plângeam/ de prea mult alb/ Azi/ frunzele arse/ de lacrimi/ sărută pământul/ pe unde a trecut/ ca un vis/ umbra ta
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]