4,267 matches
-
magazin "de cartier" din Harghita sau Covasna să vezi ce frumos e când îți bagă un "nem tudom". Sau să le ceri ceva informații pe stradă...aceeași replică". Și răspunsurile au curs. De la exemple de viață, la întrebări retorice, la polemici. Însă, din toate răspunsurile date de internauți reiese o afirmație și nu o întrebare: cei care au discutat pe forum reproșează unor maghiari care trăiesc în România că afirmă că nu sunt români și nu vorbesc limba română.
De ce românii urăsc maghiarii? Ce au răspuns internauții, ce spun sociologii și psihologii by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/79531_a_80856]
-
din colindă". în fine, se opinează că s-ar fi cuvenit să fie analizate "mai de aproape" colindele păstorești, care trebuia să fie puse în relație cu "viața păstorească reflectându-se în creștinism". Se știe că a existat o interesantă polemică între D. Caracostea și P. Caraman pe tema istoricității cântecelor bătrânești. Este expusă pe larg teza lui Caraman și prea sumar cea a lui Caracostea. O contribuție reală este și capitolul despre omul Caraman, căruia îi este alcătuit un portret
Destinul unui cărturar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7954_a_9279]
-
spune că literatura nu-i cu socoteli. Dimpotrivă, calculele ei, de la ecuațiile în veci nerezolvate ale hazardului la bietele potriviri de sorți pe o tablă cît o copertă își cer, nu o dată, dreptul la decont. Unul intempestiv, în răspunsuri la polemici sau în notițe anonime în josul unei pagini, deodată cu cel temeinic, deseori în mai multe volume, care încearcă, prin introducere în formulă și scoateri din calcul, să-l dea pe omul care ai fost. În jurnal sau în luări de
Deconturi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7964_a_9289]
-
După anul 2000 i-au mai apărut volumele Nord, și dincolo de Nord, Stânci nupțiale, Monograme pe pietrele Nordului. Ediții bilingve din poezia sa au apărut în Germania și în Canada. A publicat și trei cărți de critică: Saeculum. Metafizică și polemică, Cultură și literatură în ținuturile Sătmarului. Dicționar: 1700-2000, Cronicar de pe frontiera Poesis. A fost distins, printre altele, cu premiul pentru poezie al USR Filiala Cluj în 1999 și 2003. Superelegantul volum de poezii Alte poeme din Nord, Timișoara (Editura Brumar
Arhiva de fulgere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7979_a_9304]
-
relația profesor-elev, prin a o extrage acelei idealități pedagogice, privind-o ca relație subiectivă, încărcată de prejudecăți, de nemulțumiri, de rezerva cu care tinerii îi privesc pe adulți, cu mefiența pe care adulții o au față de recalcitranța impulsivă a tinerilor. Polemica începe uneori de la o listă de cuvinte scrise pe tablă a căror semnificație va fi dezvăluită, numai că profesorul realizează că o parte din acele cuvinte nu sunt neutre, că unele își găsesc analogon-ul lingvistic în argoticele adolescentine. El
Dincoace și dincolo de ziduri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7814_a_9139]
-
smerenia cu care se face teatru, se urcă pe scenă, se construiește ceva. Un spectacol, o scenografie, un rol. Volumul de muncă este imens pentru că este vorba aici despre o mișcare teatrală atent observată și, uneori, cercetată. Cronicile, interviurile, analizele, polemicile sînt semnele unei vieți teatrale autentice. Citind sau răsfoind pe sărite numere apărute în acești zece ani, ai un portret al dinamicii, al crizei, a ceea ce rămîne cînd forfota s-a liniștit. Numere întregi, de-a lungul timpului, au conținut
Forța unei reviste by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7831_a_9156]
-
istoricul-literat. Inovatoarea formulă a lui Hasdeu de a scrie istorie (revendicarea, în Prefață, a moștenirii lui Bălcescu este în realitate lipsită de consistență) se află grevată de inabilități structurale: autorul extrapolează abuziv și transformă evocarea secolului al XVI-lea în polemică pe teme contemporane; în ochii lui, Ioan-vodă ar fi fost un fel de reprezentant al poporului aflat în luptă cu boierimea. Cartea de istorie ia accente de articol politic, extras parcă din presa liberală a timpului. în registrul comicului involutar
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
așa? "Comparația poate fi manipulată. Pentru fostele țări comuniste reprezintă o autojustificare, un refuz de culpabilizare, o victorie generală, o autoeroizare și lipsa asumării responsabile a trecutului. Pentru țările ocupate de naziști, comparația este refuzată pentru păstrarea unicității... Din această polemică doar studiile viitoare vor găsi o soluție în care comparația nu va fi evitată și nici confundată cu identitatea fenomenelor...". (va urma)
O expertiză a Răului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7682_a_9007]
-
să ne fi excedat, nefiind adică în stare - după cum susțin sau sugerează unii și alții - să-i facem față (s-o "gestionăm", cum se zice cu un cuvânt la modă), transformându-se, după un timp, doar într-un prilej de polemică mai mult sau mai puțin academică, de discuții oțioase purtate uneori cu dușmănie și nu rareori creatoare de complexe (pentru unii). Altfel spus, vorba Alexandrescului, "Greutatea ei ne-apasă, trece slaba-ne măsură". Oricum ar fi însă, e mai bine
O dezbatere profitabilă by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/7699_a_9024]
-
fie ca un exercițiu de pietate față de autorul ei, dat fiind destinul dramatic pe care familia Fărcășanilor l-a avut sub regimul comunist: închisori, deportări în Bărăgan, exilul. Indiferent de motivație, constați că Monarhia socială e doctorală în formă, dar polemică în ton. În loc de așteptata uscăciune academică, ești întîmpinat de o pledoarie apăsată în favoarea monarhiei. În rîndurile volumului, regalitatea nu este atît o problemă de analizat, cît o cauză de apărat. Și mai simți un lucru: că în filozofia politică nu
Rex sacrorum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6819_a_8144]
-
cultura e definită ca "o ordine spirituală", nu ca una "socială". "Precedența spiritualului" se află la originea opoziției între conceptul său de cultură și de revoluție și concepția marxist-leninistă asupra culturii și a rolului ei în revoluție. Așa se explică polemica sa cu versiunea sovietică a comunismului și nevoia de a apăra "conținutul viu" al culturii împotriva abuzurilor ce caracterizează această manieră de a concepe și de a practica revoluția. De-a lungul întregii sale vieți, Fondane a refuzat să se
B. Fundoianu, 65 de ani de la moarte by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/6835_a_8160]
-
trei instituții, ci merge mai adînc în spiritul locului. De la cafenelele și terasele Vienei, adevărate pepiniere din care se recoltau numele de prim-plan ale vieții artistice, pînă la arhitectura clădirilor sau moravurile oamenilor, de la psihanaliza lui Freud pînă la polemicile gazetărești ale unui Hermann Bahr sau Karl Kraus (o altă butadă din epocă spunea: "există două lucruri cu care nu se poate lupta, deoarece sunt prea mari, prea grase și nu au nici cap și nici picioare: Karl Kraus și
Saga cafenelei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6837_a_8162]
-
Livius Ciocârlie sau Mircea Mihăieș, Nicolae Balotă, Aurel Codoban sau Nicoleta Sălcudeanu, adică spre ceea ce declară că îi place mai mult în materie de literatură, critică sau eseu: textul "gustos", care invită nu doar la lectură, ci la dialog și polemică prietenoasă, care are o aderență mai mare la viață decît la teorii și concepte. Criticul e un scriitor cu toate îndatoririle, dar și cu toate drepturile ce decurg de aici. Citește ce vrea, cînd vrea, e subiectiv cît încape, are
Critica reflexivă by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/7568_a_8893]
-
capriciile nu-l fac un critic mai bun. Doar răsfățat și capricios. Critica Irinei Petraș a fost încadrată în categoria criticii generoase, admirative și laudative și, în liniile ei mari, așa arată, însă cronicile, citite cu atenție, conțin și o polemică indirectă, neexplicită, cu locurile comune vehiculate cu dezinvoltură de unii și alții dintre comentatori, cu obtuzitatea unora dintre mai vîrstnici față de tineri, cu lipsa asumării proiectelor de durată în cultura noastră, cu neasumarea corectă a valorilor trecute, cu disprețul național
Critica reflexivă by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/7568_a_8893]
-
de lectură, sînt efectul inepuizabilei capacitafi de combinare a formei cilindrice, adică a tubului. În substratul acestui proiect pot fi identificate două atitudini diferite care trimit direct la spațiul limbajului și la modalitățile de constracfie a imaginii; mai întli, una polemică, de ordin moral, vizînd recuperarea în expresie a unor moduli principial inerfi și, în al doilea rînd, una afirmativa, a cărei finalitate este tocmai acreditarea ideii de construcție a formei. Performanță lui Andrei Mănescu, pornind de la aceste observafii, constă În
Restaurarea imaginii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7605_a_8930]
-
și Mainz, iar în 1948 înființează, alături de V. Mihăilescu, Biblioteca Română de la Freiburg. Disensiunile dintre românii aflați în exilul german, dar mai ales numărul crescînd de ortodocși care se converteau la catolicism din rațiuni de supraviețuire socială, dă naștere unei polemici gazetărești între D. C. Amzăr și George Racoveanu. Tema polemicii: relația ortodocșilor cu greco-catolicii. Cazul lui Racoveanu, proaspăt convertit la catolicism, îi prilejuiește lui Amzăr cuvinte grele. Pe 15 mai 1963 își dă doctoratul la Universitatea din Mainz și devine
Cărturarul din exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7538_a_8863]
-
Română de la Freiburg. Disensiunile dintre românii aflați în exilul german, dar mai ales numărul crescînd de ortodocși care se converteau la catolicism din rațiuni de supraviețuire socială, dă naștere unei polemici gazetărești între D. C. Amzăr și George Racoveanu. Tema polemicii: relația ortodocșilor cu greco-catolicii. Cazul lui Racoveanu, proaspăt convertit la catolicism, îi prilejuiește lui Amzăr cuvinte grele. Pe 15 mai 1963 își dă doctoratul la Universitatea din Mainz și devine colaborator al Enciclopediei Brockhaus, redactînd articolele privitoare la România. }ine
Cărturarul din exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7538_a_8863]
-
are și omenești momente de amărăciune. El face vădite eforturi pentru a scăpa de mâhnirile pasagere, pentru a nu vedea sumbru, admițând necesitatea "vieții literare", "cu vacarmul ei inofensiv în cele din urmă, tonic și binefăcător", aprobând alianțele însuflețite și polemicile de bună credință. Nici vorbă, critica , "formă de viață", e stăpânită de un freamăt existențial, în consonanță cu viața literaturii. Ea se exercită în sfera umanului, cu bucuriile, frământările și dramele ei, definindu-se prin noțiunile de conștiință și de
Arta de a admira literatura by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7285_a_8610]
-
la distanță de 3 decenii de la ultima notă scrisă, în 15 septembrie 1979, și 29 de ani de la moartea autorului, în martie 1980): Jurnal de deuil vede lumina tiparului pe 5 februarie 2009, la Editura Seuil, stârnind imediat o vie polemică. "Barthes - Ultimul strigăt", titrează Les Inrockuptibles. "Cât timp trebuie să treacă de la moartea autorului, se întreabă editorialistul de la Libération, pentru a face publice scrierile sale intime?" Deloc retorică, întrebarea, și asta fiindcă François Wahl, prietenul și ex-editorul lui Roland Barthes
Roland Barthes - Jurnal de doliu by Em. GALAICU-PĂUN () [Corola-journal/Journalistic/7304_a_8629]
-
în China maoistă, din mai 1974 -, pe motiv că aceasta ar constitui un "derapaj" (chit că apar cu acordul lui Michel Salzedo, fratele și executorul testamentar al lui Barthes!), însemnările postume ținând de stricta intimitate a scriitorului. Nu este singura polemică din Franța ultimilor ani privitoare la publicările postume: seminarele lui Lacan, autobiografia lui Althusser, ineditele lui Foucault provoacă mânia unora și entuzisamul altora. Redactat esențialmente la Paris și la Urt, între 26 octombrie 1977 și 15 septembrie 1979, Jurnalul de
Roland Barthes - Jurnal de doliu by Em. GALAICU-PĂUN () [Corola-journal/Journalistic/7304_a_8629]
-
de la noi se datorează lui Virgil Nemoianu, care a publicat în România literară, în 1990, un articol intitulat Bătălia canonică și care se referea la literatura americană. Sensul pe care îl dăm astăzi conceptului nu mai este neapărat acela din polemicile de peste Ocean. Voi reveni numaidecât la acest aspect. Mi se pare riscant să încep cu o definiție. Canonul se face, nu se discută. Aceasta ar trebui să fie axioma. Dovedită, între altele, și de ineficacitatea majorității încercărilor de definire. Oarecare
Câteva concluzii (IX) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7311_a_8636]
-
O reclamă cu o scenă de lesbianism a născut o adevărată polemică în Italia. Spotul de promovare a noului model Renault Twingo prezintă două femei frumoase care se cunosc la o petrecere și ajung în pat. Un spot controversat, dar o unealtă perfectă de marketing. Femeile, o blondă și o brunetă, schimbă
Secenă cu lesbiene în reclama Renault ce naște controverse - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/70913_a_72238]
-
vede moartea/ prin noi ca pe o filigrană/ așa cum vedem cadavrele olimpice/ în ghețurile versurilor sonore și triumfale." (Poetică). Unul din puține pariuri pe care Zaharia Stancu le face. Dincolo de ele, antologia e un gest nu foarte obișnuit, izbăvit de polemici și de zgomotul pe care, îndeobște, generațiile îl fac, înainte să se sfarme în cîștigători și învinși, arătînd ceva prin ea însăși. Nu doar the tooth of time, care mai mult infirmă, decît confirmă, ci și credința, superbă și vanitoasă
Poezia la 1934 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7352_a_8677]
-
de la meciul Dinamo - Steaua. Impecabil. Nici nu-ți vine să crezi că după o astfel de partidă nu se vorbește despre greșeli de arbitraj, nu se reiau la tv de sute de ori faze litigioase, care să nască valuri de polemici. Vă vine sau nu să credeți, este doar al doilea meci dintre cele două echipe arbitrat de cel mai bun central român de la ora actuală. Cum este posibil ca precedentul meci dintre Dinamo și Steaua să fie condus de Balaj
Feţele lui Gigi Becali () [Corola-journal/Journalistic/76346_a_77671]
-
temut Mircea Iorgulescu, dar să nu spun doar critic, pentru că este și un comentator politic temut, și asta pentru că în luptele în care se angajează nu cred vreodată să se fi jucat. Nu spun că nu pune și umor în polemicile sale, deși umorul presupune bunăvoință și mai potrivit este să spun că el pune causticitate, sarcasm, dar fapt este că, deschizînd o dispută, el țintește totdeauna la organele vitale ale adversarului, îi caută inima, ce mai încoace și-ncolo, neurmărind
Legea inefabilă a jurnalului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7637_a_8962]