796 matches
-
a talentului caragialian se întâlnește în O scrisoare pierdută, o adevărată comedie de moravuri, o valoroasă satiră politicosocială. Analiza personajelor este făcută cu lux de amănunte. Gherea afirmă că Cetățeanul turmentat e unicul om adevărat cinstit din toată piesa, că polițaiul Ghiță Pristanda, servil, corupt de șefii lui, instrument docil al prefectului Tipătescu, este iarăși una dintre cele mai fericite creațiuni ale lui Caragiale. Eroii comediilor caragialiene sunt oameni nou-născuți, cu individualitate și caracter propriu. Sunt atât de vii, de bine
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
scrisoare de amor ieșită de sub pana lui Tipătescu și pierdută, impardonabil, de Zoe. În jurul acestei scrisori - pierdută și găsită de Cetățeanul turmentat, zăpăcit de toate aceste încâlceli - se înnoadă și se desfac ițele comediei. Cu tot zelul pe care Pristanda, polițaiul slugarnic și versatil, îl pune în executarea ordinelor abuzive ale lui Tipătescu, scandalul amenință să ia proporții dezastruoase. Numai că Zaharia Trahanache, tip bonom, afabil cu cine trebuie, pătruns cu solemnitate de importanța atâtor comitete și „comiții” în care e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
grave de omor sau viol erau extrem de rare. În timpul cercetărilor, Poliția Bacău avea obligația de a asigura suspecților hrană și condiții minime de cazare. Costurile zilnice legate de alimentația celor reținuți erau de 0,25 lei. De numele gazetarului și polițaiului băcăuan Emil Rey se leagă o „invenție” de tristă amintire: bătaia polițienească fără urme, cu ajutorul săculețelor de nisip. Deși era o practică reprobabilă, „contribuția” băcăuanului avea să cunoască un destin remarcabil: „o țară întreagă se folosește de pe urma acestei invenții epocale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fost mărit numărul ventilatoarelor, iar accesul spre cabină se realiza pe o scară de fier”. Cu totul altele au fost datele problemei în cazul cinematografului administrat de Clotilda Averescu. Aici, membrii echipei de inspecție - formată din șeful secției de pompieri, polițaiul orașului și un delegat din partea Primăriei - s-au grăbit să ofere avizul favorabil - „(...) cinematograful Clasic îndeplinește toate condițiile cerute de Regulament”. Nici nu putea să fie altfel, atâta timp cât, în acea perioadă, președintele subcomisiei teatrale a orașului era chiar primarul averescan
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
scrânciobe cu căișori, corturi cu discuri și alte spectacole”. Deosebit de atractive erau și spectacolele pirotehnice, dioramele și „jocul american” (tir). Pentru ași putea desfășura activitatea, târgoveții trebuiau să primească autorizația de funcționare din partea primăriei. Pe lângă aceasta, „proprietarul trebuia să prezinte polițaiului actele de bună conduită, iar oamenii din serviciul său trebuiau să aibă manuale de muncă”. Evident, fiecare loc ocupat în timpul acestor manifestări, aducea la bugetul comunal „cuvenita taxă”. Zilele de târg ofereau particularilor posibilitatea de a-și pune în practică
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
tot negrul paletei sale, numai ca să facă cât mai teribil contrastul dintre omenia celor de la țară și ticăloșia conducătorilor. Lui Caragiale nu-i este de ajuns că procurorul e atât de vulgar venal; el mai introduce în nuvelă și pe polițaiul orașului, care e un escroc laș: când preotul se duce la prefect (fostul procuror) pentru a-i cere un serviciu, și când leșină, polițaiul, în timpul leșinului, îi fură din buzunar punga cu bani, cu banii pe care preotul îi adusese
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de ajuns că procurorul e atât de vulgar venal; el mai introduce în nuvelă și pe polițaiul orașului, care e un escroc laș: când preotul se duce la prefect (fostul procuror) pentru a-i cere un serviciu, și când leșină, polițaiul, în timpul leșinului, îi fură din buzunar punga cu bani, cu banii pe care preotul îi adusese ca să câștige favoarea prefectului. Dacă din punct de vedere artistic această îngrămădire de infamii poate e un defect - și o lipsă de realism -, apoi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
, Alexandru (27.I.1841, București - 25.VI.1901, Târgoviște), autor de versuri. Este fiul Zincăi Urziceanu, căsătorită cu Dumitru Popescu, polițai, iar, după moartea acestuia, recăsătorită cu Nicolae Candiano, și el lucrând în Poliție. Învață într-un pension din Ploiești, apoi la o școală militară din București, de unde iese, în 1859, cu gradul de sublocotenent de artilerie. Protejat al lui Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286062_a_287391]
-
de gardul casei Gane, mi-am apăsat plexul... Greață? Mi-am apăsat plexul și mi-am aprins țigara. Cerul era plin de stele... Cerul, deasupra noastră... De ce rîzi? Păi, ce fel de berbant ești? Să fi urlat măcar după un polițai. Da, ai dreptate. Dar dacă era doar o simplă înscenare, un scenariu? Lasă, hai să bem un Wembley! 15 aprilie Foarte duios: dl. Iliescu face o vizită în Statele Unite, pentru a asista la inaugurarea unui memorial al holocaustului. Duios și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
normalizare". Cred că, la auzul perlei, Corneliu Coposu a tresărit în mormînt. Stație de-autobuz, în Cucu. Lume. Chefliul e cu harțag, se ia ba de unu', ba de altu', dă din mîini, spurcă, pișcă damele. Ca din pămînt, doi polițai tineri. Într-o secundă, ipochimenul e luat (fin) la braț de cei doi și îndepărtat din stație. Mersul trioului e-ncîntător. Ce pas de balet! Lebedele mici din "Lacul lebedelor". 14 aprilie Mihail Sebastian notează în Jurnal, pe 5 septembrie '39
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
bunădispoziție debordantă. Doar în pînzele spaniolilor Murillo și Ribera mai văzusem așa ceva: amestec de sordid și de veselă demență. O singură dată am urmărit scena în care cei doi erau politicos (mde, politețe franțuzească!) îndemnați să-și părăsească locul deliciilor. Polițaii noștri n-au prea fost educați în duhul politețurilor, dar ar putea, în sfîrșit, să le practice acum cu brio. Iar orașul n-ar mai arăta ca un imens Maglavit. Un pic de muzică. Recent, în timpul concertului Filarmonicii, unui dirijor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
răspund grav: pe mine! Celălalt, cu gura căscată, mă părăsește încet, neștiind ce i s-a întîmplat. La meciul de azi e Charlot. Un Charlot american. Cît durează jocul, face necontenit turul tribunelor. A fost, pe rînd, Napoleon, cioban, doctor, polițai. Acum un an, tot așa, după reprezentație, l-am văzut... decostumat, doar în halatu-i roșu, cu "recuzita" în geamantan, așteptat în stradă de-o mașină albă, invitat să ia loc în ea și demarînd spre... 7 coline. Charlot-ul lui de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sau de tramvai, ci și la soldați (și ofițeri). Erau, după '90, niște parade în Piața Unirii, de credeai că veniseră iar să ne elibereze. Urechiatele băteau pasul ca-n Piața Roșie. Zilele astea am văzut, la niște intersecții aglomerate, polițai cu chipie alb-albastre, mîndri ca niște chipeși căpitani de plai. Vine el și rîndul Insulei. În Decăderea minciunii, Oscar Wilde găsește foarte multe cazuri de imitație conștientă. În 1879, întîlni la o recepție, în casa unui ministru de externe, o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
subordonatul deține secrete ale superiorului pe care-l poate aduce, întocmai cum procedează Turnavitu cu Ismail, "într-o stare de decrepitudine"52, echivalentă ostracizării din politică sau din afaceri. În acest sens, pot fi strânse, de pildă, numeroase probe împotriva polițaiului Ghiță, care acționează după deviza "Ghiță, Ghiță, pupă-l în bot și-i papă tot"53 și se asigură de simpatia posibilului viitor prefect, Cațavencu, pe care-l măgulește fățarnic:"eu gazeta d-voastra o citesc ca Evanghelia totdauna"54
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cei doi autori iese mai ușor la iveală la nivelul limbajului, mai precis, absurdul caracterizează discursul auctorial urmuzian și pe cel al unor personaje caragialiene țăranii din Flăcău, Cum se înțeleg țăranii, Domnul și Feciorul din Căldură mare, Leonida, gazetarii, polițaii care întocmesc Procese-verbale niciodată, însă, pe cel al lui Caragiale însuși, ale cărui intervenții regizorale și contribuții narative sunt întotdeauna logice, clare, coerente, "potrivite" subiectului și net detașabile de "limba eroilor" săi. În ceea ce privește personajele și situațiile, la Urmuz absurdul guvernează
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în acest timp ei umpleau un autobuz după altul, care să-i ducă doar la câteva străzi depărtare, în Madison Square Garden, unde era Bush. Măi să fie, de ce nu iau și ei metroul ca noi toți? am întrebat un polițai. Mi s-a răpuns că familiile Delegaților de peste tot sună la NYPD (poliția orașului New York), speriați nevoie mare că rudele lor dau de belea cu moravurile din New York. Mulți New Yorkezi s-au simțit de-a dreptul jigniți că au
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să o invite la această petrecere și pe Roza Lang, dar aceasta fusese invitată Împreună cu soțul ei la o altă acțiune.Totuși Titu reușește să aibă o aventură cu Roza, dar Îi păștea pericolul să fie prinși de către soțul ei, polițaiul bețiv. Intre timp, Ana Îl vestește pe Ion că este Însărcinată, iar vestea l-a bucurat, că așa se putea căsători cu ea, ca să pună mâna pe avere. Această discuție a fost auzită de către George, ascuns pe undeva pe aproape
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Rică Venturiano, Ștefan Tipătescu, Nae Girimea; cocheta adulterină, Zoe, Zița, Veta, Didina, Mița Baston; politicianul demagog, Nae Cațavencu, Agamiță Dandanache, Farfuridi: cetățeanul alegător, conu Leonida, cetățeanul turmentat, funcționarul, Catindatul; confidentul, coana Efimița, raisonneurul Nae Ipingescu, Brânzovenescu; funcționarul servil și lingușitor, polițaiul Ghita Pristanda. Comicul de nume. Modalitatea creării chipului unui personaj prin semnificația numelui mai fusese folosită de Vasile Alecsandri, el Își numea personajele În funcție de trăsătura dominantă: Pungescu, Clevetici, Răzvrătescu. Caragiale e mai rafinat În alegerea numelor, sugerând prin ele nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și a fost) eficientă și În viitor, cinstea și meritele politice neavând nici o șansă În viața politică Numararea steagurilor de către Ghița Pristanda este una din primele situații comice, aceasta deschizând, cum s-ar zice, seria celorlalte; din ea reiese că polițaiul fura din avutul statului, deși misiunea lui este tocmai aceea de a-l apăra, fiind Încurajat și de către prefect, În calitatea lui de conducător politic al județului (actul I, scena 1). Una dintre cele mai sugestive situații comice este aceea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
în mâna legionarilor, care în cap cu primarul, ar fi șantajat și șantajează și azi pe evrei. O altă sursă de venituri ar fi fost creată în unele orașe, prin obligarea evreilor de a purta semne distinctive. Astfel, la Roman, polițaiul ar fi pretins dela evrei suma de 1 1/2 milion lei, pentru a-i scuti de această obligație. Neputând obține banii, polițaiul ar fi insistat ca măsura să fie aplicată evreilor, cu toate că atât primarul, cât și prefectul, erau contra
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fi fost creată în unele orașe, prin obligarea evreilor de a purta semne distinctive. Astfel, la Roman, polițaiul ar fi pretins dela evrei suma de 1 1/2 milion lei, pentru a-i scuti de această obligație. Neputând obține banii, polițaiul ar fi insistat ca măsura să fie aplicată evreilor, cu toate că atât primarul, cât și prefectul, erau contra. Credem că o anchetă generală, discretă și minuțioasă, făcută la toate Polițiile din Moldova ar scoate la iveală adevărata stare de lucruri în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]