1,145 matches
-
proteine și săruri minerale. 2.7. Poliglucide (Glicani) Poliglucidele sunt glucide macromoleculare cu structură liniară sau ramificată, formate prin policondensarea unui mare număr de oze sau derivați ai acestora (aminoglucide, acizi uronici), între care se stabilesc legături glicozidice. Gradul de polimerizare variază de la zece până la mii de unități monoglucidice. În natură se întâlnesc poliglucide formate din hexoze, pentoze, iar denumirea va fi corespunzătoare ozelor componente: glucani, fructani, galactani, manani, xilani. Glucanii sunt cele mai răspândite poliglucide. La baza structurii poliglucidelor stau
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
În natură se întâlnesc poliglucide formate din hexoze, pentoze, iar denumirea va fi corespunzătoare ozelor componente: glucani, fructani, galactani, manani, xilani. Glucanii sunt cele mai răspândite poliglucide. La baza structurii poliglucidelor stau unele diglucide reducătoare (maltoza, izomaltoza, celobioza) care prin polimerizare formează poliglucidul macromolecular respectiv. Prin hidroliza parțială sau totală a poliglucidelor se eliberează diglucidele sau ozele corespunzătoare. Poliglucidele sau glicanii se clasifică în homopoliglucide (homoglicani) și heteropoliglucide (heteroglicani). Homoglicanii eliberează prin hidroliză un singur tip de oză (sau derivat), iar
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
formată din spire cuprinzând șase resturi de glucoză. Din această cauză în interiorul helicoidal al spirei pot pă trunde molecule străine mai mici (iod) formând compuși de incluziune. Masa moleculară a amilozei variază între 32.000 100.000, iar gradul de polimerizare între 1000 4000. Amilopectina (Izoamiloza) este componenta ramificată a amidonului. Macromolecula sa este alcătuită din resturi de * glucopiranoză legate 1,4 și 1,6 *glicozidic. Legăturile * 1,4 (de tip maltoză) se găsesc în interiorul lanțului de amiloză, iar cele * 1
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
primar la C6 al celuilalt lanț; legăturile 1,6 *glicozidice reprezintă ramificații care se repetă la 25 30 de molecule, formate din 15 18 molecule: Masa moleculară a amilopectinei variază între 1. 105 -1. 106 în funcție de sursă, iar gradul de polimerizare este de cca 1 . 104. Amilopectina formează cu iodul o colorație violet roșcat, iar în apă caldă formează un sistem dispers stabil cu vâscozitate mare. Deosebirile structurale ale amidonului au putut fi evidențiate și datorită acțiunii diferite a unor enzime
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
N acetilglucozamină. 117 2.7.2. Heteropoliglucide (heteroglicani) Heteropoliglucidele sunt glucide complexe, de origine vegetală sau animală, alcătuite din 2-4 monoglucide diferite sau derivați ai acestora. Ca la toate poliglucidele, la baza structurii chimice au un diglucid, prin a cărui polimerizare se formează heteropoliglucidul macromolecular. Heteropoliglucidele de natură vegetală (glucomananii, galactomananii) se află în cantități mari în organele subpământene și în semințele plantelor, ca poliglucide de rezervă. Heteropoliglucidele de natură animală au rol structural, cele mai importante dintre acestea fiind mucopoliglucidele
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
Montagnier și Robert Gallo anunță descoperirea virusului imunodeficienței umane, care cauzează SIDA 1984: Barry Marshall evidențiază Helicobacter pylori în izolatele din ulcer, legând această bacterie de etiologia ulcerului 1988: Kary Mullis fundamentează principiul detecției moleculei de ADN prin reacția de polimerizare în lanț (PCR) 1992: Apare primul vaccin anti-virus hepatitic A 1995: J.Craig Venter, Hamilton Smith, Claire Fraser elucidează prima secvență completă a genomului unui microorganism (Haemophilus Influenzae) 1996: Se stabilește legătura între encefalopatia spongiformă la om și “boala vacii
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
polimerul generației mele. Constituient structural al metaboliților secundari din plante sau al produșilor de sinteză organici și macromoleculari, acidul cinamic conferă acestora caracter biologic activ, dar în special fotosensibil. Diversitatea transformărilor fotochimice ale grupei cinamoil, izomerizarea trans-cis, ciclodimerizarea, rearanjarea foto-Fries, polimerizarea, reticularea a constituit, de multe ori, un argument pentru includerea acestui tip de cromofor în structura unor compuși mono- sau macromoleculari. Acidul cinamic face parte dintr-o clasă valoroasă de chimicale fine utile în formulare de polimeri, rășini și composite
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
matricea de alumino- silicați. Punerea în libertate a manganului din probele de sol, în urma transferului de electroni de la acizii fenolici la oxizi metalici, constituie o dovadă a oxidării acizilor fenolici. Pe lânga reacțiile de oxidare în sol au loc și polimerizări ale acizilor fenolici puși în libertate. Substraturile pe bază de acid cinamic pot fi convertite în stiren, în sol, în prezența culturilor de drojdii Cryptococcus elinovii CBS 7051 și Hansenula anomala . IMPORTANȚA ACIDULUI CINAMIC ȘI A DERIVAȚILOR SĂI Interesul pentru
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
6,5 și 7,7 ppm. În spectrul IR, benzile caracteristice cromoforului cinamoil sunt prezente la 1725, 1640, 980 cm -1 și ale grupei vinil la 1450, 1310 și 950 cm -1 . Cinamatul de vinil se pretează la reacții de polimerizare și de telomerizare în prezența catalizatorilor, precum peroxid de benzoil, CuCl sau FeCl 3 -benzoină și a tetraclorurii de carbon, ca telogen [259,260]. Cinamatului de glicidil (CG) este un compus interesant, ca structură și reactivitate. Alături de cromoforul cinamoil se
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
reactivi R , S - solketal, acid și trifenilfosfină . DERIVAȚI CINAMICI MACROMOLECULARI Grupa cinamoil, ca unitate fotoreactivă, poate fi inclusă în lanțul principal sau în catenele laterale ale polimerilor. Compușii macromoleculari fotosensibili, ce conțin cromoforul cinamoil pot fi obținuți prin reacții de polimerizare radicalică sau oxidativă, prin policondensare sau prin reacții polimer-analoage. POLIMERI CU GRUPE CINAMOIL OBȚINUȚI PRIN POLIMERIZARE Compușii polimerizabili, ce conțin grupe cinamoil, sunt în general monomeri vinilici nesimetrici. Sinteza acestor monomeri poate fi realizată în general prin esterificarea derivaților de
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
fi inclusă în lanțul principal sau în catenele laterale ale polimerilor. Compușii macromoleculari fotosensibili, ce conțin cromoforul cinamoil pot fi obținuți prin reacții de polimerizare radicalică sau oxidativă, prin policondensare sau prin reacții polimer-analoage. POLIMERI CU GRUPE CINAMOIL OBȚINUȚI PRIN POLIMERIZARE Compușii polimerizabili, ce conțin grupe cinamoil, sunt în general monomeri vinilici nesimetrici. Sinteza acestor monomeri poate fi realizată în general prin esterificarea derivaților de acid cinamic cu hidroxietil (meta)acrilați. Polimerizarea radicalică sau cationică a acestor monomeri are loc, cu
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
prin reacții polimer-analoage. POLIMERI CU GRUPE CINAMOIL OBȚINUȚI PRIN POLIMERIZARE Compușii polimerizabili, ce conțin grupe cinamoil, sunt în general monomeri vinilici nesimetrici. Sinteza acestor monomeri poate fi realizată în general prin esterificarea derivaților de acid cinamic cu hidroxietil (meta)acrilați. Polimerizarea radicalică sau cationică a acestor monomeri are loc, cu sau fără afectarea grupei nesaturate fotoreactive. • Sinteza poli(vinil cinamatului), din cinamat de vinil, presupune polimerizarea monomerului, proces ce se realizeaza în benzen, în prezența azoizobutironitrilului, la 60 o C, sub
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
poate fi realizată în general prin esterificarea derivaților de acid cinamic cu hidroxietil (meta)acrilați. Polimerizarea radicalică sau cationică a acestor monomeri are loc, cu sau fără afectarea grupei nesaturate fotoreactive. • Sinteza poli(vinil cinamatului), din cinamat de vinil, presupune polimerizarea monomerului, proces ce se realizeaza în benzen, în prezența azoizobutironitrilului, la 60 o C, sub azot. Polimerul este un produs închis la culoare, greu solubil, rigid, datorită reacțiilor de ciclizare generate de radicalul format în faza de inițiere [253,294
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
inițiere [253,294,295] și nu poate îndeplini funcția pentru care a fost sintetizat, din cauza deficitului de grupe cinamice, . În structura produsului au fost detectate, prin spectroscopie IR, cicluri de γ -lactonă ( 85%) . Rezultate similare sunt descrise în literatură, pentru polimerizarea cationică, în prezența eteratului trifluorurii de bor sau a clorurii de staniu și în cazul copolimerizării cinamatului de vinil, cu acetatul de vinil și vinil pirolidona . • Monomeri fotosensibili, obținuți prin reacția clorurilor acide ale acizilor cinamici substituiți cu Cl, OCH
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
și iradiate, devin insolubile în solvenți organici [300]. • O reacție interesantă este cea a derivaților de acid cinamic, cu grupe OH sau NH 2 în poziția para a nucleului benzenic, care pot fi copolimerizați prin cuplare oxidativă în prezența enzimelor. Polimerizarea catalizată de enzime este o alternativă selectivă de sinteză a polimerilor cu grupe fenolice. Oligomerii obtinuți (tetramer-pentadecamer) astfel, din acidul cumaric, cafeic, ferulic și sinapic liberi sau sub formă sulfatată, sunt potențiali anticoagulanți. Măsurătorile biologice indică faptul că, derivații de
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
dar și umflarea polimerului. Se admite că grupele hidroxil se transformă în anioni alcoxid, care reacționează cu atomul de carbon β , pozitivat, din acrilonitril. Reacția este reversibilă. Sunt posibile și reacții secundare, datorită reactivității mari a acrilonitrilului, nefiind exculsă nici polimerizarea acestuia Gradul de transformare poate fi apreciat din conținutul de grupe cian, rezultat din analiza de azot. Gradul de esterificare (10 %) s-a determinat prin compararea intensității semnalelor caracteristice protonilor grupei cinamoil și a celor din gruparea cianoetil. Conținutul în
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
de glucan se asociază formând subunități microfibrilare similare cu cele de celuloză și chiar de xilan. Principala funcție a glucanului este cea scheletică. Manoproteinele Moleculele de manoproteine din pereții drojdiilor se caracterizează printr-o accentuată heterogenitate, determinată de gradul de polimerizare al unităților manozil, de tipurile de legături ce se stabilesc, de prezența și altor tipuri de reziduuri ozidice, etc. Molecula de manoproteină prezintă un ax principal proteic, la care reziduurile manopiranozice sunt legate α-(1- 6) și numeroase lanțuri laterale
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
organite celulare ( nucleu, mitocondrii), sugerând implicarea lor în stabilirea topografiei și în mișcarea prin citosol, a acestora. Funcția lor motilă este legată de fenomenele de polimerizare-depolimerizare, care afectează permanent microfilamentele de actină. În condiții fiziologice normale există un echilibru între polimerizare și depolimerizare, celula posedând permanent un stoc de monomeri de actină, la care poate apela la nevoie pentru un răspuns rapid și eficient. În funcție de valoarea raportului polimer / monomer, vâscozitatea citoplasmei se modifică. Geneza microfilamentelor ca și topografia lor este
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
și β de tubulină alternează în cadrul protofilamentului. Protofilamentele din cadrul unui microtubul sunt solidarizate prin legături laterale, care sunt însă mai slabe decât cele longitudinale. Biogeneza microtubulilor este un fenomen de formare de novo prin autoansamblarea dimerilor de tubulină. Studii privind polimerizarea in vitro a tubulinelor relevă că asamblarea microtubulilor are loc în două etape distincte. Prima etapă - a nucleației, este caracterizată de apariția de variate forme oligomerice de tubulină: inele, discuri, spirale, benzi (panglici) drepte sau curbate, de protofilamente. A doua
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
fusului (SPB) sau organite asociate nucleului (NAO). Fusul intranuclear constă dintr-un fascicul de microtubuli atașați celor doi corpi polari ai fusului. Fusul periferic pare a fi format din microtubuli kinetocorali, atașați cromozomilor la nivelul acestor structuri, care intervin în polimerizarea și depolimerizarea lor, fenomene de care depinde segregarea cromozomilor și migrarea lor polară. În concluzie, se poate afirma că, nucleele drojdiilor prezintă un plan de organizare și comportament funcțional similare cu ale altor grupe taxonomice de fungi și chiar cu
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
principal gradul III (1975ă, gradul II (1990ă și gradul I (1992ă. În 1973 a obținut titlul de doctor inginer cu teza Grefarea unor polimeri cu grupe reactive. Între anii 19721975 a fost adjunct al Șefului Laboratorului de macromolecule naturale și polimerizare, iar între 1975-1992 a fost șeful acestui laborator. Din 1990 a condus 3 doctoranzi admiși la specialitatea chimia celulozei, ligninei și a substanțelor însoțitoare. Din 1969 a desfășurat o activitate de cercetare atât cu aspect fundamental cât și de interes
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
scoate din circuit, deci a le putea constitui În rezerve, este necesar ca ele să-și piardă caracterul reducător, fără Însă a fi propriu-zis oxidate. Aceasta se realizează, indiferent dacă ele au rol tactic sau strategic, printr’un fel de polimerizare; diferă doar cât e de avansată: rolul tactic e asigurat, de regulă, de o polimerizare mai avansată. Și astfel, aminoacizii devin proteine, zaharurile polizaharide - precum amidonul și celuloza -, iar acizii grași, cu ajutorul glicerinei, grăsimi. Toate devin Însă În acest mod
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
-și piardă caracterul reducător, fără Însă a fi propriu-zis oxidate. Aceasta se realizează, indiferent dacă ele au rol tactic sau strategic, printr’un fel de polimerizare; diferă doar cât e de avansată: rolul tactic e asigurat, de regulă, de o polimerizare mai avansată. Și astfel, aminoacizii devin proteine, zaharurile polizaharide - precum amidonul și celuloza -, iar acizii grași, cu ajutorul glicerinei, grăsimi. Toate devin Însă În acest mod, din reducătoare, mai mult sau mai puțin neutre. Pentru a fi mai bine Înțeles, mă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o va neutraliza redox Înainte de a o depozita. Sfecla de zahăr o face sub forma zaharozei, destinate În primul rând necesităților ei din anul următor, când pornirea În vegetație și fructificarea vor cere multă energie. Cartoful va apela la o polimerizare avansată, formând amidonul, tot pentru la anul când, din fiecare tubercul mai precis mugure al acestuia, va răsări o altă plantă. Cerealele, care nu se Înmulțesc vegetativ, vor acumula tot amidon, dar În semințe, ca rezervă pentru urmași. Plantele perene
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
energetice. Necesitatea rezervei tactice, pentru sine Însuși, e veche și a evoluat ținând seama de evoluția spre oxidant a mediului. Chiar o plantă inferioară - rog acum pe zoologi să mă ierte - Euglena, acumulează un polimer al glucozei - paramilonul - printr’o polimerizare deloc avansată; ca atare, substanța de rezervă e Încă reducătoare, dar În echilibru cu mediul reducător În care Euglena a apărut. Lichenii, mai recenți, acumulează lichenina, un polimer mai avansat, mai aproape de neutru, ce prefigurează deja amidonul, neutru, caracteristic plantelor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]