151,580 matches
-
canonică începe să însemne bătălia din jurul schimbării canonului. De pildă: Titu Maiorescu - Junimea, contra postromantismului, Lovinescu cu modernismul contra literaturii de la începutul secolului al XX-lea. Deci, bătălia canonică este bătălia în jurul schimbării canonului și n-are nici o treabă cu politica corectă, cu comercialul și cu celelalte. Și mie mi se pare că am asimilat această noțiune în mod cît se poate de util. în plus, mie îmi place ideea că, dacă estetic nu e, canon nu e. M.C.: Da. însă
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
fi fost negri, ei ar fi luptat fără îndoială cu pirații aerului, dar albii răzgâiați erau prea obișnuiți ca altcineva să aibă grijă de ei". Ei bine, această creatură alergică la ideea de alb, a pornit o cruciadă obscenă contra politicii americane. Că actualul președinte american e departe de-a reprezenta idealul politicianului modern, e limpede pentru orice om de bun simț. Dar de-aici până la a blama America, simbolica Americă, pentru greșelile conducătorilor săi reprezintă semne sigure ale dereglării psihice
Temperatura nerușinării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12805_a_14130]
-
astea erau scutiți de cursuri și abonați la note de zece. Fiindcă doar nu era ca tinerii model pe linie politică să fie altfel la carte. Tovărășeii de nădejde au devenit astfel asistenți și mai tîrziu preparatori, în calitate de cunoscători ai politicii de partid și de stat. În privința meseriei treceau drept "cumsecade". Ceea ce voia să însemne că dacă nu știau carte " și nu știau! " n-aveau pretenții nici de la alții să învețe. Vine revoluția și, cam un an de zile, posturile în
Noi cu ai noștri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12821_a_14146]
-
în cazul Liliacului de Strauss, de parcă cele două scene s-ar afla într-o cursă), răspunsul este la îndemână: s-a mai montat și pe alte scene mari (la Staatsoper din Viena, la Opera Bastille la Paris) și ține de politica tuturor teatrelor mari de a atrage și alte categorii de spectatori decât cele tradiționale; în plus, de ce să ne agățăm de prejudecăți? muzica este inspirată, bine scrisă, spectacolul se pretează la montări luxoase. Este miza pe care a mers, în
Văduva putea fi mai veselă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12816_a_14141]
-
documentar. Anti-Bush. Patru din cei nouă membri ai juriului (inclusiv președintele) au fost americani. După ce festivalul a înghițit gălușca unei Palme d'Or politizate, am asistat la comedia absurdă în care jurații, la o conferință de presă post-Palmares, susțineau că politica nu are nici un amestec și că au premiat doar filmul care li s-a părut cel mai bun! Firește că, dacă juriul de scurt-metraje al lui Nikita Mihalkov ar fi avut de ales și Palme d'Or-ul mare, "filmul
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
o naivitate juvenilă pe jumătate asumată cultural, primul roman al lui Shan Sa desenează o poveste de dragoste pe șevalet de epocă recentă: revolta studențească din Piața Tien an Men unde tineri inocenți și entuziaști cad în capcana ucigașă a politicii. Individul - cuvînt și realitate descoperită de chinezi cu fervoare în ultimii 25 de ani - este strivit sub talpa neglijentă a istoriei. Prin stil și viziune, Shan Sa este o scriitoare clasică. Serioasă, dar nu mai puțin autentică, romanciera este dotată
Lumini și umbre by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12819_a_14144]
-
plan intern, cât și internațional lui Gheorghe Gheorghiu Dej, dar, mai ales, succesorului său, Nicolae Ceaușescu. În 1965, semnele noii orientări erau clare și apariția pe scena politică a unui conducător tânăr ce a accentuat aceste tendințe de eliberare, acuzând politica predecesorului său, prea aservită puterilor străine, întărea speranța românilor că "dezghețul" poate veni și din interior, nu doar de pe aripile bombardierelor americane. Consider că aceasta ar fi explicația faptului că, la trei ani de la moartea artistului, regimul se arată subit
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
asigur că o astfel de probabilitate e exclusă la țară. Acolo, amărășteanul venit cu căciula în mână nu crâcnește. Fericit c-a obținut țidula necesară, el e chiar recunoscător c-a primit o lecție de viață și-o lecție de politică. Va vota, fără chef, dar înfricoșat de schimbare, pentru partidul-stat, reținând din paranteza retorică a pesedistului-funcționar nu piciorul moral recepționat spate-gios, ci realitatea faptului c-a obținut aprobarea după care-i ardea buza și că averile țării rămân la locul
Libertatea de-a alege lanțul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12823_a_14148]
-
Cronicar Valerian Stan și politica In primul număr din 2004 al ARDEALULUI LITERAR de la Hunedoara este publicat un interviu cu dna Monica Lovinescu din 1991. Nu știm dacă a mai apărut undeva. Citindu-l, nici nu-ți dai seama că au trecut paisprezece ani și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]
-
ediție foarte bună (spre deosebire de ultimii ani, nu prea entuziasmanți). Un semn bun e acela că 12 dintre cineaștii competiției se află pentru prima dată în această postură; selecționerii au ales, de astă dată, mai mult filme decăt nume, renunțând la "politica abonaților " (conform căreia orice film ar face maestrul X, de pildă Manoel de Oliveira, dacă e un fidel al Cannes-ului, și viceversa, atunci va fi neapărat în competiție). Ca să cităm din Președintele Festivalului, Gilles Jacob, a fost vorba de
SumarCANNES by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12878_a_14203]
-
călătoriei de întoarcere la Punaauia și nici seara, în timp ce mîncau sub cerul liber, privind-o pe Pau'ura cum se juca cu micul ęmile, Paul nu s-a referit nici măcar o singură dată la tema lui obsedantă din ultimul timp: politica. Absolut deloc. Vorbi fără încetare de religie. Era clar, nu vei înceta niciodată să-i uimești pe oameni, Koke. Acum, spre surprinderea lui Pierre, spunea că va rămîne după moarte în memoria oamenilor ca pictor și ca reformator religios. - Pentru că
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]
-
pildă, un studiu de referință despre închiderea vocalei e la i în română (muntili, bini), urmărită istoric și dialectal, în funcție de parametri multipli: contextul fonetic, rolul morfologic, influența altor fenomene lingvistice, stilul funcțional, raportul scris-oral. Sînt de reținut și observațiile despre politica ocupării Daciei și despre romanizare în funcție de interesele precise ale momentului (criza financiară, intenția de exploatare masivă a aurului pentru a devaloriza monedele de aur, în favoarea celor de argint), ca și reexaminarea concordanțelor dintre română și dialectele din Sudul Italiei: pornind
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
garantat de Academia Cațavencu, redactor șef Robert Turcescu" și cu o casetă redacțională de aproape o sută de nume) nu e încă așezat ca structură, unele generice ale paginilor fiind interșanjabile ("Observatori & Jurnaliști" cu "Actualitate" și aceasta din urmă cu "Politică"). Oricum, Cotidianul întărit e binerevenit pe piața medie atît de aservită puterii, fiindcă e clar de opoziție. Robert Turcescu e în acest moment campionul gazetăriei românești: reușește uimitoarea performanță - numai el știe cum și de unde atîta energie - să facă zilnic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12272_a_13597]
-
că influxul de capital american era cu atît mai abundent cu cît promisiunile erau mai absurde și mai hilare. În fiecare zi, Chip dădea naștere la comunicate de presă, declarații financiare false, pasaje de comentarii care argumentau inevitabilitatea hegeliană a politicii comerciale brute, mărturii nerușinate care atestau apropiatul boom economic lituanian, întrebări piezișe pentru chat room-urile de investiții online, precum și răspunsuri directe și izbitoare. Dacă i se atrăgea atenția că minte sau nu știe ce spune, trecea pur și simplu la
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
aceste idealuri trădate. Nu găsesc deloc nostim" spune ea cu răceală și doar statutul nostru de persecutați ne ferește de o ruptură. Aș putea să povestesc o serie de istorii de acest fel! Aceste schimbări de opinie nu privesc doar politica, ci și moravurile în general, feminismul mai întâi ascendent, apoi descendent, admirația urmată de dispreț pentru "noul roman", puritanismul revoluționar șters de pornografia libertină, ideea Europei denigrată ca reacționară și neocolonialistă de către cei care apoi au desfășurat-o ca pe
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
de la Kremlin. Atât la Berlin, cât și la Köln am avut discuții deosebit de interesante cu universitari germani din diferite domenii. Cu acest prilej mi-am dat seama cât de aspru judecă ei imixtiunea grupului WAZ condus de Bodo Hombach în politica editorială a României Libere. Deserviciul pe care-l face acesta României prin susținerea puterii în încercarea ei de limitare a libertății cuvântului este considerat pe drept cuvânt în mediile intelectuale ca o acțiune nedemnă de spiritul și tradiția autentică germană
Un sistem eurpoean by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12298_a_13623]
-
Ca să echilibreze, pesemne, situația premierul dezvăluie că a ajuns ministru de Externe la propunerea lui Dan Iosif. Înțeleg unde bate dl Năstase. Revoluționarul Dan Iosif l-a ochit, după mineriada din 13-15 iunie, și l-a propus. Expert recunoscut în politică externă, nu-i așa, Dan Iosif a spus "Să fie Năstase" și a fost. Dacă premierul ar fi spus că cineva i-a șoptit revoluționarului să-l propună ministru de Externe, asta ar fi fost de crezut. Dar că ministeriatul
Fotografii retușate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12318_a_13643]
-
natura și metaforele fiind interzise o bună bucată de vreme). Am reintrat în peisaj și am compus, după o lungă secetă, primele poezii, adolescente și convalescente, de dragoste. "Ciorba" și "iaurtul" de mai sus se referă la amestecul meu în politică, într-un domeniu pentru care n-aveam nici chemarea, nici competența să mă amestec, fiind inaptă de a descifra complicatele și sumbrele ecuații ale acestei activități. Deci, spre iritarea unora din recenții mei interlocutori români, am continuat să spun că
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
care n-aveam nici chemarea, nici competența să mă amestec, fiind inaptă de a descifra complicatele și sumbrele ecuații ale acestei activități. Deci, spre iritarea unora din recenții mei interlocutori români, am continuat să spun că nu mă amestec în politică, drept care mi-au servit o replică aidoma celei care mi s-a spus când aveam 15 ani, de către cei care voiau să mă atragă în mișcarea comunistă: "A nu face politică e și ăsta un fel de a face politică
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
am continuat să spun că nu mă amestec în politică, drept care mi-au servit o replică aidoma celei care mi s-a spus când aveam 15 ani, de către cei care voiau să mă atragă în mișcarea comunistă: "A nu face politică e și ăsta un fel de a face politică (!!!)" O fi, dar experiența mea de Stan Pățitu' mă îndrituiește la o atitudine mai echilibrată, ba chiar sceptică. De cinism însă nu sunt capabilă. C. P.: Cât de ușor/dificil este
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
a "discursului" fondanian, Louis Janover, care insistă asupra relativizării raportului de determinare dintre economic și spiritual de către Marx însuși. Atitudinea lui Fondane se cuvine însă înțeleasă în contextul politic în care singura "lectură" a marxismului, cu consecințe dramatice în practica politicii culturale și nu numai, era cea a Puterii sovietice totalitare, dogmatice, deloc dispusă la nuanțări, luându-și drept unice călăuze viziunea leninistă încă agravată de stalinismul ce i-a urmat. Scriitorul e revoltat și dă replici severe tocmai acestui mod
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
mare, pentru a-și ridica propriile prețuri, atunci când lumea moare de nevoi spirituale și religioase, tone de mărfuri necesare, nu e oare o dovadă a contradicțiilor interne ale socialismului metafizic?" (Op. cit., p. 111). Fără îndoială, o asemenea realitate concretă, a politicii culturale staliniste, l-a provocat la contestarea radicală a marxismului, ajungând să spună că "cuvântul �cultură' este antimarxist". Or, Fondane pune accentul tocmai pe libertatea individuală a scriitorului, pe actul creator ca ținând mai degrabă de planul existențial decât de
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
din cărți pentru o afirmație cât se poate de vagă: "Eu pot gândi că homosexualitatea este un păcat..." Omul își exprima o părere ce consuna cu educația sa religioasă, având grijă să precizeze: "Dar asta nu are nici o influență asupra politicii mele, atât timp cât nu consider homosexualitatea faptă penală". Ei bine, pentru această frază cariera europeană a lui Rocco Buttiglione a luat sfârșit. Știu că în organismele internaționale domină, în clipa de față, un snobism și-un fariseim respingătoare, știu că prefăcătoria
Mahalaua ca agent electoral by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12320_a_13645]
-
îți place? Sau el te reprezintă numai în relațiile... interne?" Conversația părea să se oprească aici. O fracțiune de secundă, domnișoara a părut că meditează intens. Apoi, ca și cum ar fi fost de la sine înțeles că una e viața și alta politica, mi-a zâmbit dulce: "Nu e numai părerea mea! S-a spus și la televizor!" De data asta, chiar n-am mai avut nimic de spus. Poate doar să constat că întotdeauna chelia din realitate e mai simpatică decât aceea
Mahalaua ca agent electoral by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12320_a_13645]
-
un dialog fertil dincolo de granițele actuale și să fie receptat cum se cuvine măcar în România. Sunt încrezător când mă gândesc, poate cu exagerare, că viitorul romanului basarabean are ca stimulent o tradiție prea firavă și prea mult hărțuită de politică și istorie. Perspectivele romanului basarabean stau - o știm cu toții și o repet cu obstinație - în participarea lui directă la viitorul literaturii române, după cum perspectivele literaturii române stau în capacitatea ei de integrare europeană. De aceea inițiativa editorială a unor antologii
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]