2,744 matches
-
ce vreți să spuneți, nu e bine? - sări și Gigi. Ei, acuma mă enervez... - Dă-te cu curu’ de pământ și o să-ți treacă mintenaș...îi zise Rodica. - Dacă asta e soluția, atunci înseamnă că mi-am răcit gura de pomană...se calmă Elena oarecum. - O fi bine, nu zic ba, dar i-auzi... - După masă, în liniște, analizăm situația, vedem cum stăm și vă dăm răspunsul, da...!? - încercă Radu să calmeze spiritele. - Bine.. Fie și-un lup mâncat de oaie
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
poftă... - Haide, liniștește-te... - Purceaua moartă-n coteț și cu curul la ușă, și ai pofti să joc dirindeaua...-se aprinse iarăși Elena. - Să nu-ți fie cu supărare, dar Vali sigur n-o să vrea...așa că ne răcim gura de pomană...-îi avertiză Rodica. - Că doar n-o să vă uitați în gura ei...Am niște pretenții de la voi...Voi știți cu ce se mănâncă finanțele...- o ținu pe-a ei Elena. - Dar trebuie să fie toți membrii de acord cu achiziția
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
Știu că asta este soarta , N-au răspuns dorinței mele Pe care o urmăm cu toți - Și-au rămas pe mai departe La Rai să ne deschidem poarta Sub povara crucii grele . De la bunici pân' la nepoți . V-am dus pomană la săraci . Mamă, mâine e Crăciunul , N-ați dat dovadă nimănui Toți se-ntorc la vechea vatră, Că v-ați hrănit cu fiii dragi Doar la noi nu e niciunul ! Găsiți în Poarta Raiului . E pus lacătul la poartă ! ION
MAMĂ, MÂINE E CRĂCIUNUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351577_a_352906]
-
asta de ninsoare m-aș întâlni ochi în ochi cu tine i-aș lua-o înainte lui Dumnezeu cu Apocalipsa pe care tot o anunță păgânii dar cum știu că pruncii n-au învățat încă să înoate ard gazul de pomană privind prin termopane la iarna mântuirii mele... Referință Bibliografică: iarna mântuirii mele / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 716, Anul II, 16 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
IARNA MÂNTUIRII MELE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 716 din 16 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351715_a_353044]
-
oilor”, pe pereții căreia sunt zugrăviți drept ctitori nu voievozi sau boiari, ci bacii cu băcițele lor. Faptele sunt diverse, dar întregesc în mod miraculos imaginea lumii din Munții Mehedințiului: întâlnirea cu Iovana la conacul de la izvoarele Cernei și la pomana Marioarei Raicu din Gărdăneasa, prezentarea unor variante ale baladei lui Iovan Iorgovan, drumeție la schitul Cioclovina, imagini ale șantierului pentru construirea barajului de pe Cernă, secvențe din zavera slugerului Tudor, isprăvile ctitoriței Victoria Răduică ridicând biserica din Băluța, întâlniri sporadice cu
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
francezi, pare să fi moștenit Florian Văideianu gustul rememorării în care descoperim un filon al melancoliei jucăușă. Fiecare povestire în parte pare a fi o fotografie sepia în care distingem personaje din satul oltenesc, cu obiceiuri, tradiții și întâmplări. ”La pomană” cultivă în linia unor norvegianului Kielland și a francezului Kessel, gesticulația ușor teatrală, retorismul și modestia, odată cu venirea la pomană a părintelui Ilie, popă, de altfel, respectat în ochii copiilor. Instinctual de prozator al autorului acestei cărți este o calitate
FLORIAN VĂIDEIANU-MEMORIILE CA MĂRTURISIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351723_a_353052]
-
parte pare a fi o fotografie sepia în care distingem personaje din satul oltenesc, cu obiceiuri, tradiții și întâmplări. ”La pomană” cultivă în linia unor norvegianului Kielland și a francezului Kessel, gesticulația ușor teatrală, retorismul și modestia, odată cu venirea la pomană a părintelui Ilie, popă, de altfel, respectat în ochii copiilor. Instinctual de prozator al autorului acestei cărți este o calitate ce se reflect în toate povestirile volumului. Observația întâi de toate în familiaritatea tonului și în naturalețea relatării, înzestrarea aceasta
FLORIAN VĂIDEIANU-MEMORIILE CA MĂRTURISIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351723_a_353052]
-
dată în 1986, deci, spuneam, tot atunci am ieșit din spațiul universului nostru galactic solar și am intrat pentru prima dată în spațiul extragalactic, probabil, în Pleiade, prin universul Artei-transformării...în primăvara lui 1996, după milioane de lei investiți de pomană pe la toți medicii, care îmi dădeau toate diagnosticele posibile, dar nici unul nu era cinstit să-i spună bunei mele soții de atunci, Elena, să-i dea D-zeu sănătate, ca a avut atâta răbdare cu mine, deci spuneam că toți
SCRISOAREA NR.142 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351677_a_353006]
-
mult din memorie, și din comportamentul terestru, trăiam un “dublu corp” stelar într-un “loc fără de loc”, ori în două spații deodată și nu știam să explic la nimeni lucrul acesta... deci, spuneam, că după milioane de lei investiți de pomană pe la toți medicii din țară, și pe deasupra mai chinuiam cu “boala” mea și pe soția mea și pe cei doi băieți, martori și ei la ce mi s-a întâmplat atunci...odată, îmi amintesc că ardem ca o flacăra, și
SCRISOAREA NR.142 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351677_a_353006]
-
Terminasem orele și veneam acasă. La poartă mă așteptau doi tipi bine îmbrăcați, aproape tineri.Se recomandă. Sunt de la securitate. Mă întreabă dacă eu sunt cutare. Da, le răspund. Eu sunt! Avem o reclamație, zic ei. Pe unul îl chema Pomană, iar pe celălalt Gomoiu, sau cam așa ceva. Privesc la ei și prin suflet îmi trece un curent rece. Ce reclamație?- încerc eu să-i descos. Primul tip scoate din buzunarul raglanului o foaie. Citiți!-mă invită el. Și o citesc
O AMINTIRE SECURISTICĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346547_a_347876]
-
ca un descreierat ce era, credea că este vorba de un vortex energetic), se duse direct acolo și se așeză. Zarva copiilor, mamele care strigau îndemnuri de luptă de la ferestre, câinii, sau doamnele rrome care insistau să primească ceva de pomană nu-l puteau tulbura. Privea ca hipnotizat la muncitorii care lucrau (mă rog, este un fel de a spune!) la un bloc din apropiere. Sticle de bere, bancuri, bâza, fumat, dormit pe schele, cu alte cuvinte, viață tatăăă, nu glumă
DECIZIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346602_a_347931]
-
ca un descreierat ce era, credea că este vorba de un vortex energetic), se duse direct acolo și se așeză. Zarva copiilor, mamele care strigau îndemnuri de luptă de la ferestre, câinii, sau doamnele rrome care insistau să primească ceva de pomană nu-l puteau tulbura. Privea ca hipnotizat la muncitorii care lucrau (mă rog, este un fel de a spune!) la un bloc din apropiere. Sticle de bere, bancuri, bâza, fumat, dormit pe schele, cu alte cuvinte, viață tatăăă, nu glumă
DECIZIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346602_a_347931]
-
preferat să moară, nu și-au pătat demnitatea. Dar nici unul dintre noi nu-și cunoaște limitele până când nu ajunge într-o situație similară, deci este greu a judeca. A CERȘI, conform dicționarului explicativ al limbii române înseamnă a cere de pomană; a cerșetori; a cere ceva cu stăruință; a se înjosi cerând ceva; a umbla cu cerutul; a se milogi; a cere cu umilință. A RUGA înseamnă tot a cere, dar în mod stăruitor, îndeplinirea unei dorințe, un serviciu, o favoare
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
umple până-n gură.” Într-o carte a inginerului Florea Dudiță, fost rector al Universității din Brașov, intitulată „Magister ex cathedra” - carte cu replici memorabile, unele de inspirație personală, altele culese din cărturăria universală, scrie: „De ce credeți că oamenii dau de pomană cerșetorilor, orbilor și ologilor, dar nu dau poeților și filozofilor?“ „Probabil, se gândesc că ar putea deveni și ei cerșetori, orbi, dar niciodată poeți sau filozofi.“ M-a amuzat! Am să vorbesc despre cerșetori, despre acei oameni care se umilesc
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
trebuie să le poarte. Dar acest scenariu este diametral opus spiritului libertății! Și-atunci? Cineva și-ar fi exprimat părerea că „în gura lor este necontenit Paradisul, iar în inima lor este Infernul.” Unii spun că cei care dau de pomană cerșetorilor de pe străzi sau de la porțile bisericilor ar fi vinovați, pentru că aceștia, cerșind, ar întreține o adevărată „școală a cerșetoriei”. Cu adevărat, sărăcia este degradantă și nu poate fi o condiție socială bună. Este îngrozitor să te umilești continuu, o
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
streche, Că nici covorul nu-i, la dracu! Am lustruit o săptămână Bocancii mei cu talpa groasă, De mi-au ieșit scântei din mână Și peria e toată roasă. Nu i-am purtat măcar o lună; Abia-i primisem de pomană. Erau cam mari, dar pielea bună, Precum vecina mea, vădană. Ce-aș fi dorit nici azi nu știu, Ce să încapă în bocanci?! Poate vreo sticlă cu rachiu, Dar moșul mi-a adus... un canci! Referință Bibliografică: Mi-am zis
MI-AM ZIS DE MULTE ORI CĂ-S PROST de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351103_a_352432]
-
nu mai vindeți sau să dați bunurile noastre nimănui. Nu mai vreau să fiu ... furat, condiționat, obligat, șantajat, umilit, înjosit, în partid slugă sau soldat prost. Nu mai vreau să mă cumpărați, funcții pentru bani să-mi dați. Nu vreau pomană, ci dreptul muncii mele și-al părinților mei. Nu mai vreau, eu și copii mei, să fim făcuți, țigani, nespălați, ciorditori, ciolănari, cocalari. Nu mai vrem să ne mințiți, manipulați, politic să ne vopsiți. Nu mai vrem sa fim, P.S.D.
VREAU SĂ FIU ROMÂN. NU VREAU SĂ FIU BECALIZAT! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351115_a_352444]
-
de sat. RAPORTUL DE ONOARE Cuviincios, fără să tulbure liniștea publică ascultă tânguirea luminii în marile lazarete de raze. Viața lui e o pauză de efect. Este mai inutil ca un protest împotriva calviției. Flăcările și-ar sterpezi dinții cu pomana trupului său. *** Toamnă cu maniere de femeie fatală. Praful s-a ales de arvuna pentru sinucidere primită de la prietenul tău ca și de proiectul expierii într-un acvariu securizat în brațele caracatiței care dirijează „Patetica”. *** Vine o noapte doar pentru
CARTEA CU PRIETENI XXX- CONSTANTIN FIERARU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351149_a_352478]
-
au mai dat și alte denumiri în unele zone ale României, Astfel, ea se mai numește și Mucenicii sau Măcinicii, Moșii de Mărțișor, Cap de primăvară, Sâmbra Plugului, Scoaterea Stupilor și Drăgostițele. Este o zi în care se dă de pomană. Drept urmare, ca în oricare sărbătoare creștină, nu se spală, nu se toarce, nu se țese. Este, printre altele, o zi de drăgostit și se ține mai mult de fete și de femei, dar, atenție, trebuie respectată de bărbați pentru că Mucenicii
FĂRĂ MĂRŢIŞOARE ŞI PAHARE! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345620_a_346949]
-
sâmbătă. În caz contrar nu vor avea miere și, în această situație, albinele vor muri. Era, în același timp, o sărbătoare a lui Venus-Afrodita, zeița dragostei și a frumuseții... De menționat este faptul că în aceste zi se dau de pomană așa numiții „mucenici”, preparați din făină de grâu, unși cu miere și nucă pisată ori fierți, în forma lor de 8 (opt), de om sau de albină, într-un vas în care se adaugă diferite mirodenii pentru aromatizare, după ce au
FĂRĂ MĂRŢIŞOARE ŞI PAHARE! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345620_a_346949]
-
opțiunea mea nu rezonează la proiectele electoratului. Depinde exclusiv de individ, victoria electorală, sau sunt și aporturi anexate? Perspectiva unei părți a electoratului trece prin sacoșă, prin stomac, găleată, bancnotă... Totul depinde de situația materială și de educație. Manipularea cu pomană electorală deconspiră în primul rând o mare carență morală. A celui care primește, ori a celui care dă? Din partea amândurora! Nu îi prisosește demnitatea celui care primește, nu îi dă pe dinafară inteligența celui care dă! Dumneavoastră ce fel prestație
DR.ING. MIHAIL LUPU. IZBÂNZI ŞI EXPERIENŢE. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345646_a_346975]
-
Eternități îmi flutură veșmântul/ Simt Dumnezeu cum mă primește-n casă." Neavând urmașii direcți, în 1967 Veturia a donat proprietatea statului, cu drept de folosință până la moarte. Înmormântarea în 1979 a Veturiei a fost sobră și austeră, fără lumânări, fără pomeni, fără alai, doar muzica a însoțit-o până la mausoleu, unde a fost așezată lângă fostul ei soț după 41 de ani de la marea despărțire. Bibliografie: - Octavian și Veturia Goga de VIRGIL LAZĂR, ROMANIA LIBERA 16 Octombrie 2009; - Dr. Dan BRUDAȘCU
IUBIRILE SCRIITORILOR 2 de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345704_a_347033]
-
Eternități îmi flutură veșmântul/ Simt Dumnezeu cum mă primește-n casă." Neavând urmașii direcți, în 1967 Veturia a donat proprietatea statului, cu drept de folosință până la moarte. Înmormântarea, în 1979, a Veturiei a fost sobră și austeră, fără lumânări, fără pomeni, fără alai, doar muzica a însoțit-o până la mausoleu, unde a fost așezată lângă fostul ei soț după 41 de ani de la marea despărțire. Bibliografie: - Octavian și Veturia Goga de VIRGIL LAZĂR, ROMANIA LIBERA 16 Octombrie 2009; - Dr. Dan BRUDAȘCU
OCTAVIAN SI VETURIA GOGA de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345718_a_347047]
-
mai târziu, după ce devenise deja un predicator faimos la Antiohia, Ioan Hrisostom afirma: „Slava deșartă este o patimă îngrozitoare și cu multe capete. Din cauza ei, unii îndrăgesc autoritatea, alții bogățiile, alții puterea. Ea ajunge să se infiltreze până și în pomană, post, rugăciuni, învățătură; numeroase sunt capetele acestei bestii feroce! Faptul că primii mai sus-menționați încearcă să caute slava în acest fel nu surprinde pe nimeni, dar ceea ce ni se pare ciudat și umple de lacrimi este căutarea de slavă în
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
poate scăpa de slava deșartă. Împotriva cui trebuie să ne pregătim lupta? Împotriva celor care își trag deșertăciunea din bogății sau îmbrăcăminte? Din porunci, învățătură sau artă? Din corp, din frumusețe, din aspectul exterior? Din cruzime sau din filantropie și pomană? Din răutate, moarte, sau după-moarte? Pentru că această patimă, după cum am mai spus, posedă o serie de tentacule, prelungindu-se dincolo de viața noastră” . Aversiunea lui Ioan Gură de Aur împotriva slavei deșarte pare să se fi manifestat încă cu mai multă
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]