10,542 matches
-
Boldan nu are presimțirea nici unei schimbări în evoluția literaturii. Se pregătea reconsiderarea lui Maiorescu, Blaga, Voi-culescu, Lovinescu etc. Deși unii dintre componenții generației '60, numită ca atare ulterior, debutaseră atât în poezie, cât și în proză, nici un nume nu e pomenit. De-a lungul deceniul șapte, fapt evident după 1965, canonul proletcultist nu va fi doar transformat, ci pur și simplu substituit cu un altul: canonul estetic neomo-dernist, construit în jurul generației '60. Ierarhia oficială a valorilor în proletcultism, una vizibil politizată
Canonul literar proletcultist (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8236_a_9561]
-
principala vocație științifică a lui Leon Volovici, aceea de istoric și teoretician literar, de expert în aspectele socio-literare ale Holocaustului, iudaismului est-european, de prestigios cercetător al antisemitismului, de personalitate a vieții culturale din România și Israel. Mă simt dator să pomenesc în treacăt că, uneori, o prefață la Sebastian sau Fundoianu, excelent gîndită și scrisă, este mai valoroasă ca (și pentru) literatură decît o ficțiune oarecare, întinsă pe sute de pagini. Impresionantă este în cartea sa admirabila, copleșitoarea într-un sens
Omenescul și literatura by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8242_a_9567]
-
utilă decât multe exegeze ce se pierd în amănunte de genul "frecvența paragrafelor în proza de bătrânețe a geniului mort în adolecență" (!) Știu, desigur, că între "eul social" și "eul creator" există arareori legături. Am sugerat acest lucru atunci când am pomenit de discrepanța gigantică între scrisul și comportamentul unor autori contemporani. N-am să înțeleg niciodată cum un suav "lyricist" contemporan, un veritabil filozof al gingășiilor naturii, e în viața de zi cu zi un satir respingător, ce lasă în urmă
De ce nu se scriu biografii ale scriitorilor români? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8277_a_9602]
-
ne vom putea prelungi beatitudinea pînă la viitoarea competiție electorală. Promisiunile recente ale dlui Geoană, pe care răuvoitorii s-au repezit să le catalogheze drept fanteziste sau chiar fantasmagorice, au încă un merit cert, în afara celor pe care le-am pomenit mai sus. Ele sunt o încercare de a antrena prin contract imaginația românilor. Încît cei care le vor credita la alegeri se vor putea consola după aceea că timp de cîteva luni au trăit fericiți în România tuturor posibilităților împlinite
Marea licitație virtuală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8275_a_9600]
-
e fost celebru, reportajul elegiac va trece din om în om, în virtutea lanțului de colportaj al bîrfei sociale. Numai că actul colportării va duce la deformări, deformările vor duce la multiplicarea versiunilor răspîndite, și la un moment dat ne vom pomeni că una și aceeași moarte are parte de mai multe variante de desfășurare. Și tocmai acesta e criteriul rangului social al celui dus dintre vii. Cu cît avem mai multe variante, cu atît putem fi mai siguri că personajul în
Cartea morților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8279_a_9604]
-
istoriografia română: "O istorie adevărat națională ne lipsește. Ea zace încă supt praful hronicilor și documentelor contimpurane. Nimeni pînă acum nu s-a încercat s-o dezgroape" (Puterea armată și arta militară...). Predecesorii săi, Florian Aron și M. Kogălniceanu, sunt pomeniți doar în treacăt: pare evident că furtunosul istoric debutant concepea istoria națională după cu totul alt model decît cel de pînă atunci. Mai decis decît Kogălniceanu, Bălcescu se îndreaptă, teoretic, spre Michelet și spre romantici creștini, punînd la contribuție viziunea
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
dansatorul de origine norvegiană a studiat la Oslo și la Hamburg, a lucrat ulterior la Nederlands Dans Theater 2 din Haga, iar din 1998 lucrează ca artist independent, pe diferite scene europene, în colaborare cu alți artiști, dintre care vom pomeni doar pe cei cunoscuți publicului românesc, Manuel Pelmuș, Vera Mantero și Antonia Livingstone. Piesa Still, pe care a prezentat-o și în Amprenta sa bucureșteană, a avut premiera, tot în acest an, la Oslo. Ca și Manuel Pelmuș și Brynjar
Amprenta - al treilea episod - by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8318_a_9643]
-
bine cât de greu cade acest calificativ, ca și cel de legionar. Nu știu câți legionari or mai fi în viață și nici nu mi se pare că spiritul mișcării lor proliferează în prezent. În schimb, despre comuniștii de astăzi nu se pomenește nimic, deși avem destui, și cât se poate de vioi, iar doctrina lor este, din nou, înfloritoare. Or, dacă ne vor înstăpâni, din nou, cei mai sus citați vor fi iarăși victime. Tot "ceilalți" sunt acuzați că nu s-au
Amprenta - al treilea episod - by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8318_a_9643]
-
voturi au mers în direcția unor formațiuni care n-au renunțat nici la ideea de europenitate a României, nici la lupta anti-corupție și nici nu încearcă să torpileze reforma morală desfășurată - cu incredibile, constante piedici - prin CNSAS. Și pentru că am pomenit de această instituție: cum au rămas lucrurile cu Felix? A turnat sau n-a turnat? Vom afla acest lucru - vorba poetului - în timpul vieților noastre, sau în timpul vieții urmașilor urmașilor noștri? Teleghidații canalelor de știri s-au grăbit să cânte prohodul
Și totuși, de ce n-ați votat? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8325_a_9650]
-
lui Doinaș rostit de Blaga cu simpatie, și cu mirarea, prin 1955-1956, că nu-l cunosc!). Însă, observă memorialistul, "în convorbirile din Bîrlog ori cele de la Valea Vinului, anii sibieni nu i-au stimulat niciodată lui Blaga evocări stăruitoare. Uneori pomenea, ce-i drept, de burgul medieval, dar în împrejurări în care zgîndărirea jarului mocnit din parte-mi ar fi putut să însemne ireverență". De ce oare? Cercul Literar a publicat în ziarul Viața, condus de Liviu Re-breanu, în 1943, faimosul său
Printre amintiri (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8331_a_9656]
-
în engleză și în alte limbi în care cuvîntul a intrat recent). În articolul citat din Wikipedia, adjectivul apare în multe contexte; se vorbește de "cultura emo", "muzica emo", "curentul emo", "o formație emo", "versurile emo", "genul emo" etc. Sînt pomeniți și - pornind de la englezescul emo-kids, preluat ca atare, dar tradus și parafrazat -, de "copii emo" ("Copiii emo sunt din ce în ce mai mulți și în România. Poartă tunsori asimetrice, haine ciudate și își ascund fețele după ochelari de soare mari și negri", protv
Emo by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8335_a_9660]
-
din natura proprie fiecăruia. Dincolo de intențiile lor, nemărturisite: o mișcare mai puțin clară, mai ezitantă la Florin Flueraș, una puternică, uneori cu explozii de răzvrătire la Eduard Gabia și, în fine, una complexă, rafinată la Maria Baroncea. Dacă toate evenimentele pomenite până acum, din cea de a doua serie a AMPRENTEI, s-au dovedit a fi vrednice de luare aminte, altele pun foarte serios sub semnul întrebării rostul și sensul în care evoluează dansul contemporan, în cadrul Centrului Național al Dansului București
Amprenta - al doilea episod by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8341_a_9666]
-
concept și pe bătutul apei în piuă asupra explicațiilor lui, toți cei mai sus evocați sunt în primul rând mari artiști, care știu să dea concretețe proiectelor lor, prin dans sau prin mișcare cu valoare artistică. Ce rost are să-i pomenim, dacă ceea ce fac ne lasă, de fapt, indiferenți? Critica de dans a devenit o profesiune riscantă. Opera Națională București nu mai îmi dă invitații după ce a apărut cronica mea la Lacul lebedelor, deoarece le stric imaginea. Cum i s-a
Amprenta - al doilea episod by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8341_a_9666]
-
Rusaliile, cînd nu este bine să călătorești. Și două vineri după Rusalii, la fel de cumplite ca și joile lui aprilie. Pe 1 iulie (1 iunie s-a făcut sărbătoare unde a găsit liber într-un calendar care, din moși, n-o pomenește...) se arată soarele în apă. Abia întîi octombrie - o sărbătoare laică și ea, pentru cine o cunoaște... - e tot o vinere de după Rusalii, cu tunete și trăsnete. Adio liniștii vacanței... Într-o precuvîntare, după ce calendarul s-a isprăvit, Mangiuca scrie
Cronica anului 1882 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8434_a_9759]
-
și cerebral. Viața duhului masculin e aspră." (p. 237) După o astfel de pledoarie pusă în slujba transfigurării prin asceză, te-ai aștepta ca Eliade să rămînă la același timbru ideatic. Și totuși nu o face, dovadă articolul de care pomeneam la începutul cronicii. Eliade se distanțează de Apologia virilității scriind că "întreaga lucrare e străbătură de un prezumțios elan către autorealizare, prin însușiri și eforturi personale. Lectura paginilor scrise acum zece luni mă silește să gîndesc asupra evoluției și prefacerilor
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]
-
regimului comunist din perioada stalinistă acordată artiștilor care îl slujeau cu pseudo-creațiile lor (467-468). Fostul lider al URSS, I. V. Stalin (46), pare, în roman, pus - după ce fusese sacralizat - la index. Nici despre statuia lui Stalin (177) nu se mai pomenește. Cenzura a respins chiar și referirea la "normalizarea" din timpul relaxării prigoanei politice de după moartea lui Stalin ("tătuca") (486). Regimul autolegitimat prin întreaga istorie a neamului se teme acum și de Ștefan cel Mare (438-439), micșorat până la dispariție. Tudor fusese
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
uite îți mai dau eu una. - Domnule, felicitări! interveni împăciuitor Profesorul. O carte e ca un copil. La tine e prima carte, parcă. Debutul... de unde ai avut bani de editură? Sau ai avut sponsori? Te-o fi sponsorizat Bicuță, te pomenești. Ba nu, ar fi știut tot târgul. - Am făcut CAR, m-am adresat și primăriei că pentru unii au putut să dea bani. M-au refuzat politicos, au zis că nu e în interesul comunității..." (p. 35) Toată lumea ia parte
Marea pălăvrăgeală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8471_a_9796]
-
câteva onorabile instituții unde dascăli cu vocație și demnitate refuză să abdice de la ceea ce Noica numea "rigorile culturii" - azi, așadar, școlile au ajuns niște sinistre focare de insolență, trivialitate, "fițe", snoabe, dezmăț, violență și criminalitate in nuce. Ca să nu mai pomenim și de mizeria materială, de tavane care se prăbușesc peste clase, de școlile rurale sau periferice fără dotări elementare, unde copiii cad în privăți horror... Printre miniștrii de strânsură care au tot făcut figurație în guvernele ce s-au succedat
Să scriem despre by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8485_a_9810]
-
aduce de fiecare dată din piață și prepară limbi, dând de înțeles că limba (graiul) poate deopotrivă să rostească elogiul ("Ea mângâie,/ Farmec dă și mulțumire, proslăvește și tămâie") sau să formuleze cel mai amar blestem ("și suavă,/ Nu se pomenește-n lume mai a dracului otravă"). Adevărul fabulei, adică al limbajului esopic, e întotdeauna cu două tăișuri: "E țesut în frumusețea graiului, cu meșteșug./ Poate fi când poezie, când surâs, când pișcătură,/ După cum se-ntoarce acul și izvoadele te fură
Literatura subversivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8493_a_9818]
-
avea toate calitățile cerute de o astfel de funcție: spirit întreprid și bătăios, era la curent cu toate, intuia imediat dacă cineva avea talent literar și știa ce gen de rubrică i se potrivește cel mai bine fiecărui colaborator. Îmi pomenise la un moment dat că, în adolescență, stătuse o vreme lîngă Cleopa, dar primisem amănuntul cu indiferența celui care, neavînd deschidere către lumea duhovniciei, priveam creștinismul ca pe suceala exotică a unor oameni subtili: subtilitatea acelora cărora lumea de aici
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
se aprindeau, romantic, la căderea serii, bucată cu bucată, dintr-o flăcăruie în vârf de par. Cu trăsuri lunecând pe pavelele de granit și mai cu seamă cu săniile străpungând nămeții - încă simt căldura păturii de pe genunchi, ca să nu mai pomenesc de zurgălăi. Dar gustul saniei l-am prins în orășelul copilăriei mele, unde tocmai absolveam cu brio prima clasă școlară, ultimul eclatant succes al carierei mele. (în treacăt precizez că sunt pe punctul de a primi o decorație, cea dintâi
Un om, un destin, un card by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8525_a_9850]
-
a lumii, astăzi oamenii nu-și propun un scop atît de puțin lumesc, atît de spiritual. Numai în așa-numitul Grup de la Oxford se mai speră astăzi într-o salvare a Europei prin creștinism. Dar nici acolo nu s-a pomenit un jurămînt atît de aspru, un jurămînt aproape călugăresc". Gazetarul Noica de la Buna Vestire și de la Radio era aservit unei asemenea stări de spirit întrucît nu gîndea ideologic, ci trăia ideologic, își ideologiza viața. Îl va fi atras și aspectul
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
postate pe internet (Boierismul este unul dintre ele). Scrisă cu jovialitate și ironie, Istoria secretă a literaturii române este o carte de învățătură care își captivează cititorii de la prima pagină. Comparațiile cu actualitatea imediată (fostul ministru al educației Hârdău este pomenit, ironic, în contextul Școlii Ardelene, despre Neagu Djuvara se spune că se împotrivește editării publicisticii lui Eminescu pentru că un strămoș de-al său apare într-unul dintre articole ca Ťun biet omușor din Brăilať, care vrea să facă la Viena
Parantezele istoriei literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8578_a_9903]
-
din pivniță, pentru că locuiam deja la bloc, pe strada Păltiniș, unde povestea cu bărbăția mea, deja cuprinsă de slăbiciune pe Ion Vasi prin '62-'63, s-a fleșcăit de tot: voiam să fiu domnișoară! A sosit, iată, clipa să le pomenesc pe cele trei mari cuceriri ale petrochimiei mondiale ajunse în România la începutul anilor '60, care au schimbat mult perspectiva asupra căratului în sufletul meu și al femeilor-cal din Timișoara: niște coșuri, o plasă și-o pungă. Toate de plastic
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
să observe că procesul de dezarticulare a narațiunii și de demontare a psihologiilor în proză fusese inaugurat mai demult, că dispunea de o tradiție prestigioasă de la Dostoievski încoace. Departe de a fi un joc de-a dărâmatul, tentativa de care pomeneam urmărea să surprindă o discontinuitate în mișcările afective și totodată să dezvăluie putința de a îmbina contrariile. Ea era animată de ambiția de a fi în consens cu avansarea înregistrată în cunoașterea omului, contemplat cu abisurile, răsucirile și ambivalențele sale
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]