956 matches
-
Anexa 7 la Planul de management Harta cu distribuția speciei iris bărbos - Iris aphylla ssp. hungarica din situl Fânețele seculare Ponoare Anexa 8 la Planul de management Harta cu distribuția speciei curechi de munte - Ligularia sibirica din situl Fânețele seculare Ponoare Anexa 9 la Planul de management Harta cu distribuția speciei izvoraș - Bombina variegata din situl Fânețele seculare Ponoare ----
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
Fânețele seculare Ponoare Anexa 8 la Planul de management Harta cu distribuția speciei curechi de munte - Ligularia sibirica din situl Fânețele seculare Ponoare Anexa 9 la Planul de management Harta cu distribuția speciei izvoraș - Bombina variegata din situl Fânețele seculare Ponoare ----
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
cocoșului etc). Pe teritoriul municipiului și în împrejurimi se găsesc și plante rare, veritabile monumente ale naturii, ocrotite de lege. Astfel, la circa 9 km de oraș și la 1 km lateral de drumul european E85 se află rezervația floristică Ponoare unde există dediței (Pulsatilla patens și Pulsatilla montana), rușcuța de primăvară (Adonis vernalis), frăsinei (Dictamnus albus), stânjenei (Iris coespitosa și Iris sibirica), bulbuci (Trolius europaeus) etc. Tot în apropiere de Suceava, la 6 km de oraș, pe teritoriul comunei Moara
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Adonis vernalis), frăsinei (Dictamnus albus), stânjenei (Iris coespitosa și Iris sibirica), bulbuci (Trolius europaeus) etc. Tot în apropiere de Suceava, la 6 km de oraș, pe teritoriul comunei Moara, se află rezervația floristică de la Frumoasa, mai mică decât cea de la Ponoare, cu specii asemănătoare, dar și cu alte plante rare, printre care vinețelele (Centaurea marclialliana). În Parcul Profesor Ioan Nemeș din centrul orașului, lângă clădirea Muzeului de Științele Naturii, se află un exemplar de fag roșu (Fagus sylvatica v. antropurpurea). Pătura
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
mutat și biserica cladind-o din nou pe locul de azi, în proporții mult mai mici, se cunoaște de pe catapeterasma care nemaiîncăpând au așezat-o în linii franțe. Astăzi se mai cunoaște locul fostului cimitir al satului, aflat pe coasta ponoarelor la nord de sat și o piatră mare, probabil pe locul unde a fost Sfântă Masă a bisericii vechi. În anul 2003 s-a ridicat aici un monument care să amintească peste veacuri de existența acestui schit. Biserică este construită
Coada Stâncii, Iași () [Corola-website/Science/301267_a_302596]
-
cu teleschi și una dotată cu telescaun ; vară, obiectivele turistice din localitate și din apropiere sunt: Ghețarul Vârtop, Peșteră Coiba Mare, Vârful Bihorul, Vârful Piatră Grăitoare, Vârful Tăul Mare, Cascadă Buciniș, Cascadă Vârciorog, Muzeul Patrahaitești, Groapă Ruginoasa, Ghețarul Scărișoara, Cetățile Ponorului, Izbucul Tăuz, Peșteră Poartă lui Ionele etc.
Arieșeni, Alba () [Corola-website/Science/300144_a_301473]
-
elementelor geometrice drumul corespunde, necesitând doar ușoare lărgiri în unele porțiuni, starea sa fiind mediocră este necesară reabilitarea sa. Prin realizarea Programului aprobat de Consiliul județean se prevede trecerea acestuia în categoria drumurilor județene prin prelungirea sa spre localitățile Râmeț - Ponor - Sălciua. Drumul comunal DC 76 care traversează teritoriul situat în nord - vestul satului este un drum nemodernizat în ultimul timp s-au executat lucrări de reprofilare și balastare. În viitor se prevede modernizarea drumului de legătură DC 78 - DC 76
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
și când balaurii se scalda, apa da peste marginea lacurilor și inudă totul în aval. În realitate, în poljia Vânătare, aflată peste munte, o ploie torențiala de vară nevăzuta din cătunul de Sub Piatră, căra crengi și căpițe cu care înfunda Ponorul de la Vânătări. În această pâlnie se pot aduna cantități enorme de apă, care reușesc într-un sfârșit să spargă dopul format și să inunde peșteră și răul Huda lui Papara. Totul durează câteva ore, apoi se revine brusc la normal
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
de români a pornit o puternică ofensivă pe direcția Teiuș, iar în urma confruntării armate rândurile adversarilor s-au rărit cu peste 900 de oameni. Armata s-a regrupat și s-a întărit cu soldați din Stremț, Geoagiu de Sus, Geomal, Ponor și Rîmeț și a pornit spre Abrud. O dovadă a participării comunei Stremț la Revoluția de la 1848 reiese din conținutul scrisorii adresate de către Iosif Fink, administratorul comitatului Alba Inferioară, lui Avram Iancu, aflată în Arhivele Statului, filiala Hunedoara, în legătură cu sigiliul
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
Alte surse (Apud Lupuț) relatează despre o posibilă incendiere a satului, ca urmare a unei invazii tătare, 1717, ăn în care localitatea își avea vatra în "Vacenii." După acest eveniment, sătul a fost reconstruit, extinzându-se mai spre sud-est, pe la Ponoare până în "Dâmbu Uliții. "Aici s-a construit o biserică și probabil există un cimitir. Despre existența bisericuții în "Dâmbu Uliții " ne relatează Rus Ionuc a lui Irimie și Tuns Vasile a lui Ion a lui Dumitru. Actuala așezare cu noua
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
au înălțat în anul 1925 un monument din piatră cioplita, pe care l-au amplasat în centrul satului la "Crucile Drumului, "cum numesc ei locul. Lucrarea a fost făcută de cioplitorii în piatră, Rus Ilieș și Nechita Gavril (”Gavriș din Ponoare”). Pe acest monument sunt gravate și numele celor 28 de eroi pe care i-a dat mică comunitate din Peteritea. Iată textul care se poate citi pe fata monumentului: ”"S-a ridicat în 1925 acest monument în amintirea eroilor din
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
balneoclimaterica sunt reprezentate de arterele rutiere care străbat județul Mehedinți: Majoritatea drumurilor sunt nemodernizate, dar sunt bine întreținute. Rețeaua feroviară este slab reprezentată având că puncte terminale căile ferate de la Drobeta Tr. Severin, Motru și Târgu Jiu. Bala reprezintă, alături de Ponoarele, una dintre cele mai răspândite comune ale județului Mehedinți, cu cel mai mare număr de sate, aflate la distanțe de până la 20 km de centrul comunei. Ea se învecinează cu comunele Isverna, Ponoarele, Glogova, Cătunele (aparținând județului Gorj), Baltă și
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
Motru și Târgu Jiu. Bala reprezintă, alături de Ponoarele, una dintre cele mai răspândite comune ale județului Mehedinți, cu cel mai mare număr de sate, aflate la distanțe de până la 20 km de centrul comunei. Ea se învecinează cu comunele Isverna, Ponoarele, Glogova, Cătunele (aparținând județului Gorj), Baltă și Ilovăț și orașul Baia de Arama (satele Pistrița și Negoești). Este situată la marginea estică a podișului Mehedinți până la limita cu depresiunea formată de pârâul numit Râieni, între Cuca Berești (sud-vest), Culmea Belii (est) și
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
unor obiective precise pentru modernizarea ei: agrement (propus); În afara a acestor elemente locale care reprezintă puncte reale de atracție trebuie să menționam faptul că și vecinătățile acestei localități atrag turiști din toată țara. În partea de nord-vest, se află comună Ponoarele cu întregul ei complex hidrocarstic. Legătură dintre cele două localități se face pe valea Râienilor (Delurenilor) printr-un loc pitoresc numit Cheile Băluței, traseu turistic marcat cu semnul PG (punct galben). De aici, de la poalele unei stânci denumită Piatră Dajului
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
se face alimentarea cu apă a complexului balnear și a localității. Foto Alte frumuseți și atracții naturale deosebite din zona sunt masivele muntoase Piatră Cloșanilor și Vârful lui Stan ori pitoreasca Vale a Cernei, Cheile Țăsnei, Cheile Sohodolului și Peșteră Ponoare, Peșteră Isverna, Peșteră Bulba și Peșteră Cloșani, care ar putea constitui trasee turistice pentru asigurarea unui sejur plăcut. Nu departe de Bala se gaseste mănăstirea Tismana, ctitoria călugărului Nicodim și schitul Cioclovina. Prin implementarea acestui program de către o echipă tânără
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
prin Legea nr. 67 din 23 martie 2005). În comună există un muzeu botanic înființat în anul 1971 de profesorul Paul Țarălungă. Singurul obiectiv din comuna Prăjești inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău este situl arheologic de pe dealul Ponoare din marginea de sud a satului Prăjești, sit ce cuprinde o necropolă daco-romană din secolele al II-lea-al III-lea e.n.
Comuna Prăjești, Bacău () [Corola-website/Science/300695_a_302024]
-
prezentate în bibliografie la poziția (5) au descoperit obiecte din epoca bronzului și a fierului, urme ale așezărilor omenești din acea perioadă în peste 50 de sate din Țara Hațegului, fiind nominalizate satul Livadia și localitățile din apropiere Baru, Pui, Ponor și Râu Bărbat. Cercetările arheologice și istorice au găsit vestigii ale civilizației din epoca dacică, urme ale confruntărilor militare daco-romane și a stăpânirii romane în Dacia (5a). Istoricul Radu Popa în lucrările sale “Cetățile din Țara Hațegului (1972) și “Începuturile
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cetății Salașul de Sus. În lucrarea editată de un colectiv condus de Hristache R. (5b) se fac referiri la agricultura din perioada romană practicată în satele din zonă sau despre urme ale vilelor rustice găsite (la Râu Alb și Ohaba Ponor). De asemenea în lucrarea scrisă de I.Lazăr (5) sunt analizate formele de organizare ale populației daco-romane care s-au constituit după retragerea stăpânirii romane (274 d.Hr.), mai ales în secolele de la sfârșitul mileniului I și începutul mileniului II
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
agrară și locuitorii din sat care au luat parte la primul război mondial au fost împroprietăriți cu un iugăr de pământ începând de la țigani și apoi chiar și la cei mai înstăriți. Pământul a fost luat de la magnații unguri din Ponor - ca Törok Arpad (fost proprietar în epoca maghiară)și de la Bezeredi Mihai și Tamași Margit, iar din hotarul comunei Pui de la magnatul Naloți Geza, iar din Râubărbat, de la magnatul ungur Hențoan, căpitan în Budapesta. Alte evenimente: În timpul primului război mondial
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
știința mea sunt singurele existente. Tatăl meu Turcu Petru Ponoran a fost țăran, cu șase clase primare la școala maghiară (din timpul imperiului austro-ungar) și a trăit între anii 1895-1977. Porecla Ponoran se trăgea de la originea tatălui său din satul Ponor, o localitate situată la 2 km de Livadia. Tata a fost ceea ce se cheamă țăran înțelept, autodidact în ceea ce privește însușirea unor noțiuni și date administrative (administrație comunală, de primărie, de cadastru, despre date topografice ale satului și asupra proprietăților sătenilor). A
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
apă până la un anumit nivel (de evacuare); de la acesta izvorul prezintă scurgere până când apa atinge nivelul de oprire, în golul carstic pătrunzând aer; se întâlnesc la Călugări (lângă Vașcău), Bujor (Munții Apuseni) și Bigar (Munții Banatului). - estavelele funcționează alternativ ca ponor (când apa este puțină, apele de suprafață se scurg prin fisuri în subteran) și ca izbuc, când apa este multă și debușează pe orificiul fostului ponor, la suprafață, sub formă de izvor. La noi sunt cunoscute estavelele Ponoare (Podișul Mehedinți
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
Călugări (lângă Vașcău), Bujor (Munții Apuseni) și Bigar (Munții Banatului). - estavelele funcționează alternativ ca ponor (când apa este puțină, apele de suprafață se scurg prin fisuri în subteran) și ca izbuc, când apa este multă și debușează pe orificiul fostului ponor, la suprafață, sub formă de izvor. La noi sunt cunoscute estavelele Ponoare (Podișul Mehedinți) și Țarina (Podișul Vașcăului). c)Izvoarele permanente sunt legate de zona de profunzime. În cadrul lor se disting: - izvoarele voclusiene sunt ascendente și cu debit bogat, ca
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
alternativ ca ponor (când apa este puțină, apele de suprafață se scurg prin fisuri în subteran) și ca izbuc, când apa este multă și debușează pe orificiul fostului ponor, la suprafață, sub formă de izvor. La noi sunt cunoscute estavelele Ponoare (Podișul Mehedinți) și Țarina (Podișul Vașcăului). c)Izvoarele permanente sunt legate de zona de profunzime. În cadrul lor se disting: - izvoarele voclusiene sunt ascendente și cu debit bogat, ca Vaucluse din Franța, ce generează râul Sorg; - izvoare submarine, alimentate din râuri
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
rotunde, ovale sau neregulate; dimensiunile variază de la câteva sute de metri la câțiva zeci de km; sunt delimitate de versanți abrupți, având un fund plat, acoperit de aluviuni, în care s-au adâncit organisme fluviatile a căror apă dispare în ponoare (unele polii pot adăposti și lacuri). În România sunt cunoscute poliile Poiana Albă din Munții Curmăturii, Beletina din Munții Mehedinți. La contactul calcarului cu alte roci s-a format polia Zatonul din Podișul Mehedinți. Din punct de vedere genetic sunt
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
regulă apa se scurge numai în timpul averselor sau al topirii zăpezilor (exemplu: văile Sohodol - afluent al Tismanei, Runcu - Oltenia de nord; Roșia - Munții Apuseni). De asemenea în cazul formarii cheilor prin prăbușiri pot rămâne poduri naturale și arcade. Podurile naturale (Ponoare din Podișul Mehedinți) se dezvoltă de-a lungul văilor, iar arcadele (cele din cheile Hasdatelor) apar pe fostele galerii. Endocarstul este o formă carstică de adâncime. Ajunse pe diferite căi în interiorul masivelor calcaroase, apele exercită o triplă actiune asupra rocilor
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]