61,812 matches
-
Membru al mai multor tarafuri: cvintetul de muzică populară românească „Banatic 5” , cvartetul de muzică populară, caffe concert și muzică ușoară și clasică prelucrată „Bre”, al trupei de world music „The Kuraybers”, trio de gipsy jazz „Mr.Django”, precum și al Tutti world music ensemble, colaborator al formației „Rubinstein klezmer
Fiinţa mea trăieşte pentru creaţie [Corola-blog/BlogPost/94041_a_95333]
-
Membru al mai multor tarafuri: cvintetul de muzică populară românească „Banatic 5” , cvartetul de muzică populară, caffe concert și muzică ușoară și clasică prelucrată „Bre”, al trupei de world music „The Kuraybers”, trio de gipsy jazz „Mr.Django”, precum și al Tutti world music ensemble, colaborator al formației „Rubinstein klezmer project”, care cântă muzică tradițională jidovească, Daniel
Fiinţa mea trăieşte pentru creaţie [Corola-blog/BlogPost/94041_a_95333]
-
Mr.Django”, precum și al Tutti world music ensemble, colaborator al formației „Rubinstein klezmer project”, care cântă muzică tradițională jidovească, Daniel Lazăr din Ovcea, este un adevărat creator al prezentului. Interpretează diferite genuri de muzică, deși o prioritate o acordă muzicii populare și clasice, iar dintre piesele preferate menționează două: Concertul pentru pian nr. 2 de Sergey Rachaminov și Carmina Burana de Carl Orff. Nepotul vestitului Traian Deheleanu-Glumă, pe care îl consideră un adevărat exemplu, un țăran fără mari școli terminate, un
Fiinţa mea trăieşte pentru creaţie [Corola-blog/BlogPost/94041_a_95333]
-
de 4 ani, după ce făcea scene de gelozie față de fratele Emil și verișorul primar Ionel, care cântau la vioară și aveau propriile lor instrumente. - Prețuit pentru performanțele tale profesionale, te-ai impus pe scena muzicală ca un violonist de muzică populară, iar astăzi, faci parte din mai multe orchestre, de variate genuri. Cum s-a produs evoluția ta în timp? - O corecție mai întâi! Eu până la vârsta de 14 ani nu m-am ocupat prea mult de muzica populară, accentul fiind
Fiinţa mea trăieşte pentru creaţie [Corola-blog/BlogPost/94041_a_95333]
-
de muzică populară, iar astăzi, faci parte din mai multe orchestre, de variate genuri. Cum s-a produs evoluția ta în timp? - O corecție mai întâi! Eu până la vârsta de 14 ani nu m-am ocupat prea mult de muzica populară, accentul fiind pus mai mult pe muzica clasică. Cred că atunci a început evoluția în viața mea muzicală, când am văzut că sunt capabil să mă exprim și prin alte genuri muzicale. - Având în vedere că ai o experiență muzicală
Fiinţa mea trăieşte pentru creaţie [Corola-blog/BlogPost/94041_a_95333]
-
Două dintre cele mai populare ziare din Marea Britanie, The Telegraph și Daily Mail, relatează despre cazul vasluienilor care au ajuns studenți la Londra, deși nu au studii liceale sau gimnaziale. Oficiul Național de Audit din Anglia a anunțat marți că studenți din țările UE cum
Ţeapă românească totală, la Londra. Cinci milioane de lire acordate ilegal [Corola-blog/BlogPost/94059_a_95351]
-
în vraja duioasă a amintirilor, respiră, ca și la Creangă, un aer de nostalgie. La Creangă - o nostalgie cutreierată de unde joviale; la Cipariu - una gravă, solemnă. Povestirea unor întâmplări năstrușnice se încheie la Creangă, de obicei, cu proverbe și zicători populare ce deveneau un fel de concluzie aforistică, având un înțeles pe deplin luminat în context. Cipariu apelează la sentințe biblice sau citate din clasicii greci și latini. Scrise în al cincizecilea an al vieții, memoriile cuprind și asemenea exclamații amare
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
mare parte rămase în manuscrise, ele au fost publicate de N. Albu în cadrul "Restituirilor" Editurii Dacia și în revistele literare de către Mircea Popa. Cipariu a dorit să fie poet încă din tinerețe, mai ales sub influența poeziilor și a baladelor populare ascultate de la mama lui. Filonul popular al poeziei sale este evident în majoritatea creațiilor, dar mai ales în amplul poem Pintea, a cărui paternitate e discutabilă totuși, păstrat fragmentar, un amplu tablou, viu creionat, al unei epoci de suferință socială
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
au fost publicate de N. Albu în cadrul "Restituirilor" Editurii Dacia și în revistele literare de către Mircea Popa. Cipariu a dorit să fie poet încă din tinerețe, mai ales sub influența poeziilor și a baladelor populare ascultate de la mama lui. Filonul popular al poeziei sale este evident în majoritatea creațiilor, dar mai ales în amplul poem Pintea, a cărui paternitate e discutabilă totuși, păstrat fragmentar, un amplu tablou, viu creionat, al unei epoci de suferință socială și națională, asemănător în multe privințe
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
o pierde și ea, alături de mine. își dă toată viața pentru a mă apăra, pentru a mă organiza, pe mine cel ce cade, pe mine care sunt haos. Acum vreo patru ani, Ștef., prietenul meu, cînta, la beție, un cîntec popular, sfîșietor: un plînset al bătrîneții, simplu și dezolant. (Bătrînețe, haine grele; etc.) în noaptea aceea, mi-aduc aminte, am avut un coșmar. M-am visat bătrîn, îmbătrînit deodată, viața, tinerețea, alunecate printre degete. Era o disperare fără nume. M-am
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
aceeași direcție: "Codru-i alb și frunza-i neagră" sau mai cunoscutul desen din "lebedele albe pornind din negre trestii". Nici Blaga nu scapă de fascinația "farmecului eminescian". Dincolo de afinitățile filosofice (Schopenhauer) și de bucuria de a glorifica "duhul eresului popular", Blaga este un mare admirator al Scrisorilor. Ele curg în "ritmuri grele și largi, cum se cuvine pentru niște vedenii cosmice sau pentru întîmplări de veacuri ale istoriei" și, mai departe: "unicele lucruri ce se desprind frumoase din imensa deșertăciune
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12068_a_13393]
-
Este de datoria mea să demasc în cuprinsul unei cărți, care va purta titlul Cavalerii de Santa Croce, figurile mârșave ale spionilor americani și englezi și ale cozilor lor de topor, care au încercat să acționeze pe teritoriul Republicii noastre Populare, împotriva cuceririlor democratice ale poporului și care și-au primit dreapta pedeapsă din partea justiției..." În numărul din 25 ianuarie își face cunoscute proiectele și A. E. Baconsky: Mă preocupă în special problema inginerilor proveniți din rândurile tinerilor muncitori. Vreau să
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
în ființă slăbește, ea nu ne mai urmează poate... Împletirea cu mitul elin nu-l va fi preocupat pe Gheorghe Grigurcu, de unde "expirația calmă", ce marchează "simpla întoarcere a capului", și forța senină a verbului "uită". Mai aproape rămân basmele populare, unde apa moartă dă pieirea prin uitare, iar apa vie - dacă și ea există - șterge uitarea morții ca pe un somn greu. O imagine a apei vii apare în Izvoarele, piesă din aceeași epocă a debutului: Izvoarele au un limbaj
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]
-
vremea aceea mergeam la Școala de balet, din pricina unui păcătos de platfus; programul meu la această școală era atât de încărcat încât plecam dimineața la șapte și mă întorceam chiar înainte de căderea amurgului. Aveam ore de pian, dans clasic, dans popular, dans modern, dans ritmic, plus matematică, istorie, geografie, științele naturii, gramatică, literatură, franceză și engleză. În orice caz la Școala de balet am auzit întâia dată numele Solomon: era un profesor foarte sever, de dans clasic, al cărui nume de
Unchiul meu, Maharajahul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12286_a_13611]
-
și materialist occidental. Am reacționat imediat gîndind, mai întîi, că sărăcia în forma ei agravată care e mizeria constituie o străveche experiență grea. Cred c-a fost lotul multora în toate societățile. O atestă îndeajuns fie și numai numeroasele povești populare cu omul sărac care n-are ce mînca, n-are cu ce-și hrăni copii sau n-are decît o bucată de pîine pe care nu știe cum s-o mai împartă. Iar îndestularea înainte de producția de masă era ceva
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
Povestea porcului, Mamă, Calul dracului. Este vorba, așadar, de genul narațiunii sfătoase, de sorginte folcloric-orientală. După opinia lui Paul Zarifopol, aceste proze trădau un "conservatorism artistic", pentru că astfel "ambiția sa de a fi vechi se putea desfăta în însăși savoarea populară și arhaică a materialului, în înțelepciunea bătrânească a povestirilor". Mai toți criticii care s-au referit la aceste proze caragialiene au vorbit despre "satanism", despre "duh balcanic", pendulare între tragic și comic, arta echivocului, ironie (Pompiliu Constantinescu, G. Ibrăileanu, Paul
Caragiale și franzela exilului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12813_a_14138]
-
Gh. Vrabie, Ion Oprișan a publicat deopotrivă cărți de critică și istorie literară (o carte despre Mihail Sadoveanu, una despre B. P. Hasdeu) și contribuții de etnografie. în acest din urmă compartiment contribuțiile sale sunt diverse: de la tipărirea de texte populare culese de el la monografia unei comune (Cavadinești, județul Galați), în fine până la reeditarea colecțiilor unor înaintași (Nicolae Densușianu, B. P. Hasdeu, T. T. Burada, G. F. Ciaușanu, Marcel Olinescu). Se observă îndată în acest demers abordarea deopotrivă a culturii
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]
-
înaintași (Nicolae Densușianu, B. P. Hasdeu, T. T. Burada, G. F. Ciaușanu, Marcel Olinescu). Se observă îndată în acest demers abordarea deopotrivă a culturii și civilizației rurale tradiționale, astfel că nu mai surprinde apariția ultimei sale cărți, care privește arta populară: Troițe românești. O tipologie (Editura Vestala, București, 2003, XLVIII+192 p.), care, spunem încă de la început, este o încântătoare tipăritură, alcătuită dintr-un studiu tipărit bilingv, român-englez, și un album color, constituit din sute de fotografii. Despre acele obiecte sacre
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]
-
române mai afli alte accepțiuni ale termenului: "icoană formată din trei părți, dintre care cele laterale sunt prinse cu balamale de cea din mijloc"; "în religia creștină, unitate mistică a trei ipostaze divine: Dumnezeu-Tatăl, Dumnezeu-Fiul și Duhul Sfânt". în terminologia populară troițele se mai numesc "cruci și răscruci" (nordul Moldovei), "răstigniri" (Maramureș), "icoane" (Vâlcea), "rugi" (ținutul Pădurenilor), "lemne" (în documente vechi), "cruci" (Oltenia). Autorul a fost atras de acest subiect din mai multe motive: în timpul comunismului troițele au fost "asociate cu
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]
-
troițelor-incinte, baldachin/pergola și al celor bisericuță/capelă dându-și întâlnire arhitectura peisagistică, sculptura, pictura murală, artele textile (ștergare, fețe de masă), creații poetice versificate. Autorul, care a fost preocupat de cercetarea troiței ca simbol magico-religios, ca monument de artă populară, a făcut sumare trimiteri la reflexele lor culte, la pictura lui Ion }uculescu și la sculptura lui Constantin Brâncuși. Trimiteri trebuia să facă atât la folclorul literar, cât și la literatura propriu-zisă. în descântece, spre exemplu, zânele, măiestrele, dușmanele oamenilor
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]
-
inuman amestec. ...Așadar, dacă tot am justificat lirismul acestui text, iată-l pe Florin Mugur, prin 1968, rătăcit în Munții Neamțului, unde puteam să-l întâlnesc mai degrabă pe Calistrat Hogaș, iar pe mine, în calitate de activist cultural (instructor de dansuri populare, ei da!), la "Casa Creației" (Regiunea Bacău), cu un "Gaz", mașina de teren de pe vremea aceea, urcat la munte ca să recuperez o formație de dansatori și s-o aduc la Bacău. Acolo era în toi un Festival "Cântarea României", la
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
Fabrica de postav "Proletarul", eu eram cel neajutorat, precum Florin Mugur rătăcit în mulțime. Tot despre o mașină era vorba, acum însă un autocar în care se îmbarcau scriitorii festivaliști ca să-și clameze vocația undeva, în teritoriu, în fața "maselor largi populare de oameni ai muncii". Am dat să urc și eu în autocar dar dramaturgul local, de meserie activist de partid, George Genoiu, mi-a pus aprig mâna în piept: "Tu ce cauți aici?! Ia dă-te jos imediat! Aici sânt
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
ocupante: "România și chiar neamul românesc trec cea mai mare criză din existența lor. Săntem vecini cu un imperiu de vreo șase ori mai mare decăt întreaga Europă, cu un spațiu economic și geopolitic formidabil; cu o mistică ecumenică și populară. |n fața acestui colos în marș victorios, o Românie bolnavă, pesimistă și credulă. O clasă dominantă care așteaptă totul de la ura ei împotriva nemților. |n această furtună hotărătoare, piloții noștri sănt orbi. Nimeni nu vede faptul simplu că, dacă rușii
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
Iordan Datcu Când îi apărea, în 1904, studiul Legendele Maicii Domnului, tipărit de Academia Română, Simion Florea Marian era autorul unei opere impunătoare, constituită din 20 de cărți, cu o tematică ce acoperă un larg spectru: poezii populare, balade, povești, legende, ornitologie populară, descântece, satire, o trilogie despre sărbători, o alta despre naștere-nuntă-înmormântare, un studiu despre insecte în limba, credințele și obiceiurile românilor. Era, din 1881, membru al Academiei Române, discursul său de recepție, din 1882, despre cromatica populară
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
Datcu Când îi apărea, în 1904, studiul Legendele Maicii Domnului, tipărit de Academia Română, Simion Florea Marian era autorul unei opere impunătoare, constituită din 20 de cărți, cu o tematică ce acoperă un larg spectru: poezii populare, balade, povești, legende, ornitologie populară, descântece, satire, o trilogie despre sărbători, o alta despre naștere-nuntă-înmormântare, un studiu despre insecte în limba, credințele și obiceiurile românilor. Era, din 1881, membru al Academiei Române, discursul său de recepție, din 1882, despre cromatica populară, făcând, scria Liviu Marian, “mare
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]