868 matches
-
Moldova, precum nu mai puțin și scai de piuă și colza, necunoscută câțiva ani înainte în Moldova” spune G. Apostoleanu. Fabrica producea: din lână ordinară țurcană - suman sau postav gros care se vindea cu 3-4 lei cotul; din lână țigaie - postav pentru miliția țării, postav cenușiu de Viena, postav albastru (se vindea cu 15 lei cotul) și postav de Freiberg „foarte mult căutat și consumat în Moldova”; din lâna spaniolă sau merinos se confecționau postavurile „cele unite și croaze de calitate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
puțin și scai de piuă și colza, necunoscută câțiva ani înainte în Moldova” spune G. Apostoleanu. Fabrica producea: din lână ordinară țurcană - suman sau postav gros care se vindea cu 3-4 lei cotul; din lână țigaie - postav pentru miliția țării, postav cenușiu de Viena, postav albastru (se vindea cu 15 lei cotul) și postav de Freiberg „foarte mult căutat și consumat în Moldova”; din lâna spaniolă sau merinos se confecționau postavurile „cele unite și croaze de calitate mijlocie; aseminea bucschipurile, flanelele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
piuă și colza, necunoscută câțiva ani înainte în Moldova” spune G. Apostoleanu. Fabrica producea: din lână ordinară țurcană - suman sau postav gros care se vindea cu 3-4 lei cotul; din lână țigaie - postav pentru miliția țării, postav cenușiu de Viena, postav albastru (se vindea cu 15 lei cotul) și postav de Freiberg „foarte mult căutat și consumat în Moldova”; din lâna spaniolă sau merinos se confecționau postavurile „cele unite și croaze de calitate mijlocie; aseminea bucschipurile, flanelele, care se vînd cotul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
spune G. Apostoleanu. Fabrica producea: din lână ordinară țurcană - suman sau postav gros care se vindea cu 3-4 lei cotul; din lână țigaie - postav pentru miliția țării, postav cenușiu de Viena, postav albastru (se vindea cu 15 lei cotul) și postav de Freiberg „foarte mult căutat și consumat în Moldova”; din lâna spaniolă sau merinos se confecționau postavurile „cele unite și croaze de calitate mijlocie; aseminea bucschipurile, flanelele, care se vînd cotul de la 16 la 20 lei”. După cum rezultă dintr-o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
3-4 lei cotul; din lână țigaie - postav pentru miliția țării, postav cenușiu de Viena, postav albastru (se vindea cu 15 lei cotul) și postav de Freiberg „foarte mult căutat și consumat în Moldova”; din lâna spaniolă sau merinos se confecționau postavurile „cele unite și croaze de calitate mijlocie; aseminea bucschipurile, flanelele, care se vînd cotul de la 16 la 20 lei”. După cum rezultă dintr-o scrisoare a lui C. Negri către Kogălniceanu din 15/24 octombrie 1854, la fabrică se produceau și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dintr-o scrisoare a lui C. Negri către Kogălniceanu din 15/24 octombrie 1854, la fabrică se produceau și ciorapi, pe care Negri îi socotea de o calitate superioară. Se mai fabricau cergi, pături etc. În 1868 se aprecia că postavul fabricat la Tîrgul Neamț era mai ieftin, mai solid și mai curat decât cel importat. Eșantioane din varietățile cele mai reușite de postav au fost expuse în 1855 la Expoziția universală de la Paris. În 1855, producția de postav era de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
îi socotea de o calitate superioară. Se mai fabricau cergi, pături etc. În 1868 se aprecia că postavul fabricat la Tîrgul Neamț era mai ieftin, mai solid și mai curat decât cel importat. Eșantioane din varietățile cele mai reușite de postav au fost expuse în 1855 la Expoziția universală de la Paris. În 1855, producția de postav era de 4.000-5.000 coți, iar în 1861 de 1.000 coți de calitatea întâia și 40.000 coți de calitatea a doua. Aceasta
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aprecia că postavul fabricat la Tîrgul Neamț era mai ieftin, mai solid și mai curat decât cel importat. Eșantioane din varietățile cele mai reușite de postav au fost expuse în 1855 la Expoziția universală de la Paris. În 1855, producția de postav era de 4.000-5.000 coți, iar în 1861 de 1.000 coți de calitatea întâia și 40.000 coți de calitatea a doua. Aceasta înseamnă că în șase ani producția s-a înzecit, datorită, credem noi, în primul rând
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Aceasta înseamnă că în șase ani producția s-a înzecit, datorită, credem noi, în primul rând măririi capacității de producție a întreprinderii, prin achiziționarea în 1856 a mașinilor de la făbricuța lui Bühl și în 1860 a celor de la mănăstirea Neamț. Postavul era desfăcut înainte de toate în țară, pentru jandarmerie, pompieri, trupele de linie. În vremea războiului Crimeei, Kogălniceanu a vândut postav trupelor turcești, austriece, și lui Sadîk Pașa. În 1854 se lucra la o comandă de 468 cergi și 499 halate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a întreprinderii, prin achiziționarea în 1856 a mașinilor de la făbricuța lui Bühl și în 1860 a celor de la mănăstirea Neamț. Postavul era desfăcut înainte de toate în țară, pentru jandarmerie, pompieri, trupele de linie. În vremea războiului Crimeei, Kogălniceanu a vândut postav trupelor turcești, austriece, și lui Sadîk Pașa. În 1854 se lucra la o comandă de 468 cergi și 499 halate pentru casa Sft. Spiridon. Prin intermediul lui C. Negri, Kogălniceanu a încercat să-și plaseze mărfurile și pe piața Constantinopolului. Fabrica
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nici administrarea fabricii nu era la înălțime, de vreme ce fabrica era folosită ca obiect de garanție în diferite afaceri. În 1857, de pildă, M. Kogălniceanu „a depus la acest Departament [de interne] chezăție vremelnică, fondosul de pământ și zidirile fabricii de postav din Tîrgul Neamț pentru antrepriza poștelor Totoieștii și Socii”. Totuși, fabrica a învins cele mai dificile momente, dat fiind că ea era o întreprindere mare pentru acea vreme, care putea face față concurenței interne și externe. Ea avea nevoie însă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să subliniem faptul că fabrica lui Kogălniceanu, prin cantitatea și calitatea producției, prin înzestrarea tehnică care se ridica la nivelul industriei textile moderne europene, a jucat un rol important în viața economică a țării. Cea de-a treia fabrică de postav în Moldova a fost înființată la Târgu Neamț în 1855 de către Ed. Bühl. El a fost adus din Prusia de către M. Kogălniceanu, care i-a încredințat funcția de „director iscusit al fabricei” sale. Foarte curând, Bühl s-a dovedit însă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
spune M. Kogălniceanu. În cele din urmă Bühl a părăsit pe Kogălniceanu, dar nu s-a mai reîntors în patria lui, deși Kogălniceanu îi plătise drumul. Dimpotrivă, a rămas la Târgu Neamț, unde a înființat în 1855 o fabrică de postav proprie, provocând o neașteptată concurență fabricii lui M. Kogălniceanu. La 8 decembrie 1855, M. Kogălniceanu, într-o jalbă adresată Departamentului din lăuntru, reclama că fabrica lui Bühl îi pricinuiește „pagube de șase luni”. Aceasta înseamnă că noua întreprindere mecanică a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
că fabrica lui Bühl îi pricinuiește „pagube de șase luni”. Aceasta înseamnă că noua întreprindere mecanică a intrat în funcțiune în luna iunie 1855. M. Kogălniceanu a cerut imediata închidere a întreprinderii lui Bühl, invocând dreptul de exclusivă fabricare a postavului, drept care-i fusese acordat prin hrisovul de întemeiere a fabricii sale. Ca urmare a intervenției energice a lui Kogălniceanu, s-a instituit o comisie, care a primit însărcinarea să arbitreze acest diferend. Din procesul verbal întocmit de către membrii comisiei rezultă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Kogălniceanu, s-a instituit o comisie, care a primit însărcinarea să arbitreze acest diferend. Din procesul verbal întocmit de către membrii comisiei rezultă că Ed. Bühl a înființat o întreprindere industrială înzestrată cu „mașinile acele ce să întrebuințează la fabrica de postav”. Comisia a apreciat, în decembrie 1855, că „deși nu într-un număr atât de mare și atât de perfect ca fabrica de postav a d-sale col. Kogălniceanu și ca fabrica de postav acea din monastirea Neamț [...], Bühl are aceleași
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Ed. Bühl a înființat o întreprindere industrială înzestrată cu „mașinile acele ce să întrebuințează la fabrica de postav”. Comisia a apreciat, în decembrie 1855, că „deși nu într-un număr atât de mare și atât de perfect ca fabrica de postav a d-sale col. Kogălniceanu și ca fabrica de postav acea din monastirea Neamț [...], Bühl are aceleași mașini întrebuințate la fabricația postavului”. Această întreprindere, în iunie 1855, după șase luni de funcționare, din pricina lipsei anumitor mașini, producea un postav insuficient
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acele ce să întrebuințează la fabrica de postav”. Comisia a apreciat, în decembrie 1855, că „deși nu într-un număr atât de mare și atât de perfect ca fabrica de postav a d-sale col. Kogălniceanu și ca fabrica de postav acea din monastirea Neamț [...], Bühl are aceleași mașini întrebuințate la fabricația postavului”. Această întreprindere, în iunie 1855, după șase luni de funcționare, din pricina lipsei anumitor mașini, producea un postav insuficient de finisat, care nu era încă „tuns și tescuit”. Deficiența
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
decembrie 1855, că „deși nu într-un număr atât de mare și atât de perfect ca fabrica de postav a d-sale col. Kogălniceanu și ca fabrica de postav acea din monastirea Neamț [...], Bühl are aceleași mașini întrebuințate la fabricația postavului”. Această întreprindere, în iunie 1855, după șase luni de funcționare, din pricina lipsei anumitor mașini, producea un postav insuficient de finisat, care nu era încă „tuns și tescuit”. Deficiența însă a fost nu după multă vreme, în parte, remediată. În martie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de postav a d-sale col. Kogălniceanu și ca fabrica de postav acea din monastirea Neamț [...], Bühl are aceleași mașini întrebuințate la fabricația postavului”. Această întreprindere, în iunie 1855, după șase luni de funcționare, din pricina lipsei anumitor mașini, producea un postav insuficient de finisat, care nu era încă „tuns și tescuit”. Deficiența însă a fost nu după multă vreme, în parte, remediată. În martie 1856, aflăm că Bühl „și-a mai întins fabrica, adăugând două noi mașini, rame, teasc”. Toate aceste
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
procedee din cauza crizei brațelor de muncă calificate. În aceste condiții, fabrica lui Bühl și-a continuat activitatea. Într-un raport al ispravnicului ținutului Neamț din 4 august 1855 către Departamentul din lăuntru se arăta că fabrica lui Bühl confecționa aceleași postavuri ca și cea a lui M. Kogălniceanu, deși mai „ordinare”, dar cu perspective de a fi îmbunătățite. Mărfurile purtau pecetea fabricii sale. Nu cunoaștem nimic despre volumul producției fabricii lui Bühl și nici unde își plasa mărfurile sale. O singură
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fuseseră vândute lui Mihail Kogălniceanu chiar în cursul aceleiași zile. Cum s-a ajuns la acest sfârșit nu știm. Împrejurările în care a avut loc vânzarea nu prezintă de altminteri vreo însemnătate deosebită. Important este faptul că, pe lângă fabrica de postav de la mănăstirea Neamț și cea a lui M. Kogălniceanu, mai luase ființă, în aceeași epocă, o altă fabrică de postav, nu cu mult inferioară acesteia din urmă, că ea a funcționat un an, între iunie 1855 și mai 1856, producând
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în care a avut loc vânzarea nu prezintă de altminteri vreo însemnătate deosebită. Important este faptul că, pe lângă fabrica de postav de la mănăstirea Neamț și cea a lui M. Kogălniceanu, mai luase ființă, în aceeași epocă, o altă fabrică de postav, nu cu mult inferioară acesteia din urmă, că ea a funcționat un an, între iunie 1855 și mai 1856, producând un sortiment destul de bogat de produse textile; că prin cumpărarea de către M. Kogălniceanu a mașinilor cu care fusese înzestrată, fabrica
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de dăunătoare pentru dezvoltarea industriei moldovene erau așa-zisele privilegii exclusive și monopolurile care, neîmpiedicând concurența străină, formau o stavilă în calea sporirii numărului de întreprinderi industriale mecanice în ramura respectivă. O altă încercare de fondare a unei fabrici de postav a fost făcută în 1858 de către un alt fost director al fabricii lui M. Kogălniceanu - Jülich, care își alesese ca loc de așezare a întreprinderii proiectate târgul Fălticeni. Cererea sa a fost respinsă pentru aceleași motive care au stat la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
loc de așezare a întreprinderii proiectate târgul Fălticeni. Cererea sa a fost respinsă pentru aceleași motive care au stat la baza hotărârii Sfatului Administrativ de a închide fabrica lui Bühl. Din expunerea noastră se desprinde faptul că primele fabrici de postav au fost construite în aceeași regiune: Târgu Neamț - o regiune favorabilă propășirii lor; situată la poalele Carpaților, unde creșterea oilor este pentru o mare parte a populației ocupația de bază, regiunea de munte cea mai puțin izolată de marile căi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ieftină forță motrice. Desigur că regiunea Târgu Neamț nu era unicul loc în Moldova unde țesătoria căpătase o răspândire recunoscută. Mihail Kogălniceanu a semnalat, într-un memoriu din 16 decembrie 1855, că la munte, unde sunt oi bârsane, se producea postav gros. În mănăstiri, „care au oi roșii, se produce postavul natural roșu sau șaiac, în ținuturile de gios se produce aba sau postavul de lână de capră. La Huși, unde sunt oi țigăi și unde se află boingerii, se produce
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]