866 matches
-
de protecția -Altele Prelucrare în care toate materialele folosite sunt clasificate într-o poziție tarifară alta decât cea a produsului 5909 - 5911 Articole textile care pot fi folosite în industrie: -Discuri de netezire sau inele, altele decât cele folosite pentru postav, fetru, pâslă în poziția tarifară 5911 Prelucrare din fir sau resturi de țesături sau petice din poziția tarifară 6310 -Materiale împletite, de tipul celor folosite cel mai adesea la fabricarea hârtiei sau alte utilizări tehnice, care pot fi impregnate sau
jrc4151as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89315_a_90102]
-
șaluri, cravate, mănuși și alte accesorii pentru confecții; piese pentru articole de îmbrăcăminte și accesorii de îmbrăcăminte, din țesături textile, netricotate sau necroșetate n.a.p. 6213 - 6217 18.24.3 Accesorii de îmbrăcăminte din piele; articole de îmbrăcăminte confecționate din postav sau materiale nețesute, articole de îmbrăcăminte confecționate din materiale textile căptușite 18.24.31 Accesorii de îmbrăcăminte din piele sau din înlocuitori de piele 4203[.29 + .3 + .4] 18.24.32 Articole de îmbrăcăminte confecționate din postav sau materiale nețesute
jrc5688as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90858_a_91645]
-
îmbrăcăminte confecționate din postav sau materiale nețesute, articole de îmbrăcăminte confecționate din materiale textile căptușite 18.24.31 Accesorii de îmbrăcăminte din piele sau din înlocuitori de piele 4203[.29 + .3 + .4] 18.24.32 Articole de îmbrăcăminte confecționate din postav sau materiale nețesute, impregnate sau căptușite 6113 + 6210 18.24.4 Pălării și articole de purtat pe cap 18.24.41 Forme de pălării, șabloane de pălării, corpuri de pălării și glugi 6501 + 6502 18.24.42 Pălării și alte
jrc5688as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90858_a_91645]
-
și tapiserii executate cu acul (cu punct mic, cu cruciulițe etc.), chiar confecționate 5805 00 00 Grupa III B 94 Vată din materiale textile și articole din aceasta; fibre textile cu o lungime de maxim 5 mm (fire tunse de pe postav), noduri și nopeuri (butoni) din materiale textile 5601 10 10, 5601 10 90, 5601 21 10, 5601 21 90, 5601 22 10, 5601 22 91, 5601 22 99, 5601 29 00, 5601 30 00 95 Pâslă și articole din pâslă
jrc3892as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89054_a_89841]
-
rezultă în urma acestor operații. Cod NC Descriere Taxa vamală Unitate suplimentară Autonomă (%) Convențional (%) 1 2 3 4 5 5601 Vată din materiale textile și articole din aceasta; fibre textile de o lungime care să nu depășească 5 mm (tunsuri de postavuri, praf și nopeuri (butoni) din materiale textile 5601 10 - Prosoape și tampoane igienice, scutece și feșe pentru copii și articole igienice similare, din vată: 5601 10 10 - - Din materiale textile sintetice și artificiale 10 5,3 - 5601 10 90 - - Din
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
rețea în cadrul căreia orașul Buzău constituia un important nod, a dat un puternic impuls evoluției de la mici ateliere meșteșugărești spre instalații industriale. Prima astfel de instalație industrială a fost moara "Garoflid", deschisă în 1883, care funcționa și ca fabrică de postav și dimie. În 1894, s-a construit o rafinărie de petrol a societății "Saturn", rafinărie care a funcționat timp de 50 de ani. După o scădere drastică la nivel național a producției industriale cauzată de Primul Război Mondial (producția din
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
două case de schimb valutar. În perioada interbelică, orașul, fiind situat într-o zona eminamente agrară, înaintează cu pași prea mici pe calea industrializării. Astfel, în 1939, în Craiova existau numai 7 întreprinderi cu peste 100 de muncitori: Fabrica de postav „Oltenia”, „Scrisul Românesc, Fabrica de paste făinoase „Concordia”, Fabrica de pâine și paste făinoase „Barbu Druga”, „Semănătoarea”, Uzina Electrică și Fabrica de pâine „Traiul”. Singura ramură industrială ale cărei întreprinderi puteau fi comparate cu unități similare din alte centre ale
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
mai multe fabrici: Fabrica de spirt, Fabrica de salam "„"Ajan Teodor", Fabrica de cărămidă, fabrica de piele a lui Ajan Ioachim, Fabrica de nasturi, Atelierul de mobile și clădiri a lui Iosif Buzban, Fabrica de mobilă "„"Frații Szarka", Fabrica de postav și țesătorie, Fabrica de gheață, Fabrica de săpun, Fabrica de ulei a lui Keller Ioan, Fabrica de ghete, două fabrici de apă gazoasă, fabrica de var și câteva fabrici de oțet. Agricultura a continuat să fie o activitate economică importantă
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
de Biserica Mirăuți (în perioada 1402-1522), iar ulterior de Biserica Sfântul Gheorghe din cadrul actualei Mănăstiri Sfântul Ioan cel Nou. În 1408, Alexandru cel Bun acordă privilegii negustorilor lioveni, iar orașul Suceava este menționat ca unul dintre locurile de depozitare a postavului, precum și a unor mărfuri de export ale Moldovei. Epoca de apogeu avea să fie însă în timpul lui domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504). În vara anului 1476, Mahomed al II-lea Cuceritorul își încearcă norocul sub zidurile cetății, dar rezistența
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
XIX-lea. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Buhuși era o comună rurală din plasa Bistrița a județului Neamț, comună formată din satele Buhuși, Bodești, Margina și Orbicu, având în total 3155 de locuitori. În comună funcționau o fabrică de postavuri înființată de colonelul E. Alcaz, o școală primară de băieți și una de fete. Anuarul Socec din 1925 consemnează schimbarea statutului Buhușilor în cel de comună urbană, având 5350 de locuitori și cuprinzând și satele Bodești, Marginea, Schitu Runc și
Buhuși () [Corola-website/Science/297006_a_298335]
-
diferite culori, care este asemănătoare unei fuste cu creți sau paturi. Poalele sunt tivite cu ajur, găurele scurte și cipca. În picioare, femeile poartă opinci din oargă. Costumul bărbătesc. Vară, bărbații poartă pe cap clop din paie sau pălărie de postav, iar iarnă cușma. Cămașă este scurtă cu mânecă largă, fără guler și cu mânecări frumos ornamentate, gătii, pentru vară, care sunt largi, pana deasupra gleznei; cioarecii, un fel de pantaloni groși din lână, se poartă iarnă. Pieptarul este confecționat din
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
Ruginoasa. După cum reiese dintr-o “samă” întocmită pe lunile noiembrie-decembrie 1804, arhitectul a primit banii necesari călătoriei sale în Moldova. El a fost însărcinat și cu angajarea în străinătate a unor meșteri nemți care să lucreze la o fabrică de postav înființată de boier. Din cauza faptului că situațiile de venituri și cheltuieli ale moșiei sunt disparate și incomplete, nu se știe ce sume au fost cheltuite cu zidirea casei boierești și a fabricii de postav (la care s-a adăugat și
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
să lucreze la o fabrică de postav înființată de boier. Din cauza faptului că situațiile de venituri și cheltuieli ale moșiei sunt disparate și incomplete, nu se știe ce sume au fost cheltuite cu zidirea casei boierești și a fabricii de postav (la care s-a adăugat și o biserică), precum și cu înzestrarea lor. Lucrările de construcție ale casei boierești de la Ruginoasa au fost finalizate în perioada 1 mai 1813 - 30 aprilie 1814. De asemenea, proprietarul Ruginoasei a adus în Moldova, pe
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
fodori, pieptarul cu flori roșii și „ciucurei” în aceeași tonalitate, buboul negru sau săin, nelipsit din portul bătrânelor. Costumul bărbătesc avea următoarele piese specifice: cămașa cu mânecă largă sau cu pumnași, cioarecii albi, strânși pe picior, laibărul și recălul din postav negru, la care, iarna, se adaugă buboul. În jurul anului [[1900]], în sat începe să pătrundă costumul femeiesc „[[săliște]]nesc” , care devine predominant în deceniile următoare, cu nota sa de eleganță și sobrietate, preluat și dezvoltat într-o variantă locală. Acesta
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
tigaie, - rozosin - violet, - rudă - axă din lemn de cca. 2 m legată de partea din față a carelor și căruțelor, care separau caii și boii, era elementul principal de tracțiune al atelajului, - săpăligă - sapă mică, - scarpeti - papuci de casă din postav, - sfetăr - jerseu, flanea, - sicrini - ladă de zestre, - spată- componentă a războiului de țesut, - spetează - piesă dreptunghiulară de cca. 50 cm, cu dinți printre care trec firele de țesut la război, - straiță - săculeț de pânză, cu brâu de ținut în mână
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
culori vii. În jurul gâtului se purtau de la unu la câteva rânduri de mărgele sau "stoli" , iar pe cap "cunună" (coroniță). În perioada iernii se purta suman "sur" (gri) făcut din lână de oaie, ornamentat la încheieturi cu prime subțiri de postav de culori diferite. Încălțămintea era alcătuită din cizme sau ghete din piele neagră, purtate la sărbători, iar în zilele de lucru se purtau opinci. La portul femeilor mai în vârstă culorile erau alb și negru. Portul bărbătesc este alcătuit dintr-
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
de cânepă, sau suri, din lână. În picioare se purtau cizme sau bocanci din piele neagră, în sărbători și opinci în zilele de lucru. În perioada anului când vremea era călduroasă pe cap se purta "clop" (pălărie) de paie sau postav, iar în timpul iernii, "cușmă" (căciulă) neagră sau sură, din blană de miel. Reportaje
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
buzunărașe. În picioare, papuci (iminii) sau opinci. Femeile, purtau o bluză din cânepă cu pieptul din in, și fustă tot din cânepă, iar pe cap ștergare din cânepă cu margini din in. Iarna se purta suman, cojoc, pantaloni (bernevigi) din postav, căciulă de miel, opinci sau ciobote înalte. Încet, încet au început să apară tot felul de materiale, au apărut negustorii evrei, iar lumea cumpăra mai ales pentru sărbători, haine noi și încălțăminte. În trecut, hrana era pâinea dospită, (chită) sau
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
care o purtau chiar și pe caniculă, doar că-i mai ridicau colțurile pe creștet. Vara se purtau desculți, în anotimpul rece purtând opinci sau bocanci. Bărbații purtau pe cap iarna o căciulă de miel și îmbrăcau poturi, pantaloni de postav, și un zăbun sau un cojocel. Prin anii 50 au început să se poarte șepcile, dar mai ales băștile bleumarin, iar în picioare încălțau teneși, după noua tradiție proletcultistă. Printre obiceiuri se numără o influență bulgărească pentru semnele afirmativ și
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
un important nod comercial, pe aici derulându-se un comerț de cereale, bovine, porcine, produse animale, struguri și fructe, mai ales din județele Basarabiei. Aici funcționau o uzină electrică, un depozit C.A.M., 3 fabrici de cărămizi, o fabrică de postav, o moară, o tăbăcărie, precum și ateliere de industrie casnică: mătase, broderii, pânză, covoare. De asemenea, își desfășurau activitatea în localitate trei agenții bancare. Interesele sindicale erau reprezentate de Liga meseriașilor patroni și lucrători și de Asociatia functionarilor particulari. Fiind un
Bolgrad () [Corola-website/Science/298605_a_299934]
-
Ghica al II-lea. Ca domn se arată dușman Austriei și prieten Rusiei, iar intrigile îl ajută mult în politica dusă față de turci. Pe plan intern a regularizat strângerea birurilor și a pus capăt abuzurilor. A înființat o fabrică de postav la Chipirești, lângă Jijia și a zidit lângă Mitropolie o școală ca urmare a reorganizării învățământului, gândită de el. Prin măsurile luate, a reușit să aducă țara la o relativă bunăstare. Înlocuit cu Grigore Callimachi în 1767, câștigă tronul Țării
Grigore al III-lea Ghica () [Corola-website/Science/299321_a_300650]
-
a controla nu doar coastele Aquitaniei, ci și ale provinciei vecine, Bretania. De altfel, Bretania va juca un rol important în cursul Războiului de 100 de Ani. Din aceeași perspectivă economică era vizat și comitatul Flandrei, ale cărui manufacturi de postav depindeau de comerțul cu lână din Anglia; ori regii Franței încercaseră să-și subordoneze total Flandra, cel mai recent cu doar două decenii în urmă, în timpul lui Filip al IV-lea. Războiul poate fi divizat în patru faze: o fază
Războiul de 100 de Ani () [Corola-website/Science/299345_a_300674]
-
se acoperă cu un strat de frunze uscate pentru a fi ferită de îngheț manganul liber este un metal mult folosit în industrie mai ales ca element de aliere ea era alcătuită din diferite straturi succesive de cupru zinc și postav îmbibat în acid sulfuric care produceau curent electric administrarea anesteziei dentare se face pe mai multe căi președinția părea desprinsă de realitatea franceză iar încrederea nu a fost restabilită pe deplin nicio monedă metalică a dinarului croat nu a fost
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
de deținătorul de capital, care cumpăra materia prima și plătea salariile lucrătorilor. Diviziunea tehnică a muncii a fost atestată din antichitate pe unele șantiere, manufacturile capitaliste fiind apărute recent. Primele manufacturi capitaliste au apărut în sectorul textil, în producția de postav din Flandra și Toscana la sfârșitul secolului XIII. Manufacturile din sectorul textil erau dispersate, bazate pe sub contractarea unor activități către lucrători din mediul rural, plătiți cu salarii mici și nu erau legați de reglementările rigide ale breslelor urbane. Către sfârșitul
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
Textilele ocupau primul loc pe piață. Nu toate erau produse pentru piață. În multe părți ale lumii, o parte din populație preferă să-și producă materialele pentru îmbrăcăminte. La nivelul elitelor și cel al populației urbane, materialele textile din lână (postavuri), din in (pânzeturi), din bumbac, mătase sau materiale compozite erau procurate prin comerț. Producția textilelor pentru piață s-a dezvoltat în evul mediu timpuriu în Bizanț, în lumea arabă, în India și China și târziu în Europa apuseană. Din secolul
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]