1,543 matches
-
să fie premier? Are România cultura, civilitatea politică a Franței pentru a rezista eficient unei coabitări între Palatele Victoria și Cotroceni, locuri populate de adversari politici? Dacă ar putea avea loc alegeri anticipate? De câte ori au avut ele loc în România postdecembristă? De câte ori nu s-a vorbit de iminența lor, dar ele n-au venit nici cât Godot? Drept este, de data aceasta, cu obligațiile asumate față de NATO și obiectivul intrării în Uniunea Europeană, lucrurile pot deveni „mai presante”. Numai că noi, românii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
republicani în păcatul tocmai refuzat democraților de către alegători. (Jurnalul Național, 4 noiembrie 2004) IV. VRAIȘTE VODĂ Rața de unică întrebuințare A venit iarna. Și cum bine ne-a atras atenția dl Băsescu, acest Petrache Lupu al mai tuturor maglaviturilor guvernamentale postdecembriste, „iarna nu-i ca vara”. Chiar nu e. Vara e anotimpul gargarelor de tot felul, de la cele electorale la cele turistice și de la cele diplomatice la cele doctrinare. Iarna e timpul scadențelor. Nu mai poți spăla cu Perrier puntea navei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
la început. Paharnicul Ulea nu poate lipsi din scenă. Se pregătește șpagatul Udrea. (Jurnalul Național, 16 septembrie 2005) Șpagatul Udrea S-a spus că revoluțiile au prostul obicei de a-și sacrifica unii dintre cei mai buni fii. În România postdecembristă, alianțele democratice își sacrifică unele din fiicele de mare nădejde. Prima alianță a sacrificat-o pe dna Gilda Lazăr. Dar nu atunci când a silit-o să-și dea demisia din funcția de purtător de cuvânt al Ministerului de Externe, ci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
și partea a doua a afirmației mele - că tot Jefferson mărturisea că de ar avea de ales între o țară fără politicieni (guvern) și una fără presă, n-ar ezita vreun moment să aleagă prima variantă. Care din politicienii români postdecembriști nu s-a plâns de presă? Mai niciunul. Cu toate acestea, nu cunosc vreun exemplu în care vreun om politic, de oriunde, să fi reușit vreodată să câștige un război împotriva presei. Și asta nu fiindcă, Doamne ferește, presa are mereu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
performanțele ori contraperformanțele ziarului. Un comportament lamentabil! Pe de altă parte, rolul dlui Cornel Nistorescu a fost decisiv în toată această dramă. Talentul și un dar special în a se gospodări financiar au făcut din Domnia sa unul dintre baronii presei postdecembriste. Din nefericire, aceste calități s-au dovedit un cocteil amețitor. Excesele ca și interesele personale nu au întârziat să-și scoată coarnele. Multe din cruciadele conduse de dl Nistorescu împotriva Răului se arată subiective. Simpatiile și antipatiile politice - evidente. Cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
că asemenea „cârtițe” - mâncând un cozonac bun în toate formațiunile politice românești - s-au simțit pentru singura dată amenințate serios în acei ani și au reacționat cu o duritate și solidaritate de care nu au avut nevoie în celelate administrații postdecembriste. Dl Pacepa are dreptate, din nefericire unele pagini sunt încă de mare actualitate pentru ca o pagină a istoriei românești să poată fi, în sfârșit, întoarsă. Din motive de spațiu tipografic, am înțeles decizia dlui Pacepa de a publica doar o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
rost să-mi fac rău pentru... Șocat, l-am repezit cu iuțeala imbecilei tinereți. Voiam să fie limpede că apropiat ori nu de toți cei menționați, prețuirea mea pentru ei nu avea cum să se schimbe. La prima sa vizită postdecembristă în Statele Unite, dl Marino mi-a transmis că ar vrea să mă vadă. Am refuzat cu o impolitețe de care nu mă credeam în stare. Peste puțină vreme, viața m-a relocat pentru șapte ani în România și Basarabia, ani
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
Rasismul și criminalitatea nu sunt de o singură culoare. El însuși formă a rasismului, nici neonazismul nu mi se pare monocolor. (Jurnalul Național, 4 noiembrie 2005) IX. CURCUBEUL HUIDUIELILOR Ciuciuveaua Pe când s-au aflat la Cotroceni, singurii președinți ai României postdecembriste au dovedit că au o pasiune comună. Aș numi-o heraldica ornitologică. O amuzantă celebritate a câștigat sub dl Ion Iliescu cucuveaua încruntată. Sub dl Emil Constantinescu - ciuvica limbută. Cum cea dintâi a dispărut în noaptea neagră de unde apăruse, cea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
amândoi am făcut parte în anii ’80, de la întâlnirile de la Capșa ale grupului de critici, inițiate de Eugen Simion în aceiași ani, și din multe alte împrejurări ale vieții noastre literare dinainte de 1990, nu chiar atât de molcomă. În perioada postdecembristă, de fapt până în 1992, când s-a expatriat, l-am întâlnit mai rar, de câteva ori în zona Pieței Romane, pe unde putea fi văzut la orele serii în compania iubitului său cocker scos la plimbare. Sunt multe amintirile despre
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
cu care întrețin speranțele românilor că pot constitui masa critică necesară pentru a face posibil ceea ce părea impo‑ sibil : revoluția la noi. În acești 25 de ani s-a dus o luptă împotriva unui inamic ubi‑ cuu. În prima decadă postdecembristă puterea avea numele de cod criptocomunist, apoi baronet corupt, azi sub acoperire. Dacă niciodată procentul celor care sunt de partea bună a baricadei n-a fost mai mare de o treime din electorat, totuși ei sunt cei care conduc în
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
răului din societatea noastră prin acel "consum necompensat" al păturii superpuse, conducând în limbajul actual la o "depotențare ontologică" și cum actualitatea ideilor poetului național se dovedește dramatică, putem descoperi principala cauză a războiului purtat de unii exegeți. Prin comportamentul postdecembrist, oligarhia politică (noua pătură superpusă) nu face decât să confirme teoria eminesciană. Teorie pe care, de fapt, își clădise și C. Rădulescu-Motru demonstrația furibundă împotriva politicianismului". E unghiul din care trebuie judecat și înțeles, în contextul timpului său, naționalismul gazetarului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Istoria literaturii române și coordonează Caietul de literatură al revistei „Dialog“ de la Dietzenbach, la care colaborează scriitori români din diaspora. În timpul evenimentelor din decembrie ’89, adresează, prin intermediul „Europei Libere“, un apel patetic celor din țară. Întrucât situația politică din România postdecembristă îl dezamăgește profund și deci nu vrea să-și piardă statutul de azilant politic în Germania, revine la București, în 1990, doar pentru două zile. E însă prezent în mai toate revistele de cultură din țară, cu texte și interviuri
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
utile atunci când ambasadorul nu este "de carieră" și nu cunoaște nimic sau prea puțin din meandrele diplomației. Nu era cazul la Madrid, unde șeful misiunii, deși nu era "de carieră", ca publicist recunoscut, fusese angrenat în problemele interne ale României postdecembriste și prin studiile sale de hispanistică și traducerile făcute ani de-a rândul cunoștea realitățile țării de reședință. Având în vedere antecedentele cu predecesorii mei, îmi imaginez că cei din ambasadă mă priveau cu vădită curiozitate, gândindu-se cum o să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
intervenții și uși bătute, am reușit să obțin anularea necesității vizelor pentru cetățenii români care călătoresc în Uruguay. Cine credeți că au fost primii beneficiari ai strădaniilor mele? Cumva un artist, om de știință sau turist? Nu! Două pramatii, versiune postdecembristă tragicomică a celebrului cuplu Tanța și Costel. Ea, din declarații, fostă contabilă, dumnealui, fost șofer, fost client de penitenciar, minoritar de culoare "foncé"! Fusesem sesizat de colegii de la ambasada din Brasilia că Romeo și Julieta bântuie prin zonă în căutarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
peste urechi cu câștigarea a 84,10% din sufragii, țărăniștilor lui Maniu rezervându-le din birourile lor somptuoase de nababi ai „noii ordini” 7,70% iar liberalilor - Brătianu - abia 0,72%, imediat după Uniunea Populară Maghiară cu 7%. Potrivit istoricului postdecembrist Petre Țurlea, care a cercetat În amănunțime arhivele, BPD a câștigat, realmente, Între 44,98% și 47% din voturi iar maniștii, brătieniștii, titeliștii (PSD) și maghiarii ar fi putut lesne constitui un guvern cu o bună susținere parlamentară. N-a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
sincron cu noile tendințe. "În anii '80, erau scriitori, unii chiar de prim plan, care începeau și terminau o carte exclusiv cu gândul la ce va spune Nicolae Manolescu despre ea" Prin ce s-ar deosebi, în mod esențial, critica postdecembristă de cea predecembristă? A crescut sau a scăzut autoritatea criticului literar? Sigur că puterea s-a disipat, ba încă asistăm și în cultură la fenomenul de disoluție a autorității, ce caracterizează (adică alterează) toată viața românească, indiferent de domeniu. Lucrul
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
pe primele cinci poziții. După cum se observă, atât datele obiective, cât și cele subiective converg spre a evidenția un nivel cu totul nesatisfăcător al veniturilor și consumului populației din mediul rural. Evaluarea de către populația din mediul rural a efectului schimbărilor postdecembriste asupra condițiilor de viață Este bine-cunoscut faptul că evaluările pe care oamenii le fac în legătură cu stările de fapt au o relevanță multiplă, și aceasta pentru că avem de-a face cu o perspectivă personală (un filtru personal de raportare) asupra acelor
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
cu anul 2002, soldul negativ fiind de 33 de puncte procentuale (46% declară înrăutățirea, iar numai 13% declară îmbunătățirea condițiilor de viață personale), respectiv 44 puncte procentuale pentru satele aparținătoare și 29 puncte procentuale pentru satele cu primării. Inechitatea schimbărilor postdecembriste este un alt element puternic evidențiat de către subiecți, categoria de populație cea mai defavorizată este considerată a fi cea a muncitorilor, 73% dintre răspunsuri, urmată de cea a țăranilor, cu 64% dintre răspunsuri care reclamă defavorizarea (soldurile negative ale evaluărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
întâmplător asociate, spre modernitate, de pildă, cu epoca fanariotă. Ciuma lui Caragea este deja o sintagmă a memoriei colective. Al doilea moment al convulsiei demografice este identificabil la grupurile de vârstă între 0-4 și 5-10 ani, fiind datorată părinților perioadei postdecembriste, deci tot unei schimbări de regim. Nu vom face nici o speculație în legătură cu asemănarea celor două perioade dar similitudinile demografice ne pun pe gânduri. Ce au comun cele două momente încât populația fertilă intră în convulsie demografică. Este o chestiune pe
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
externe din România în ultimele patru decenii, departajându-se cel puțin șase etape relativ distincte. În partea a doua a articolului se insistă asupra implicării populației rurale în procesele migratorii în perioada 1968-2004. Analiza este focalizată asupra caracteristicilor principale ale evoluției postdecembriste a migrației interne și externe în care este implicat satul românesc. Este vorba despre creșterea spectaculoasă a migrației rural-urban, în special prin retromigrație și creșterea puternică a migrației externe sezoniere cu scop economic. Ambele tipuri de migrație sunt reacții la
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
MSGraph.Chart.8 \s Surse: Prelucrări ISAR după Populație și societate, 2/1998, l6, Schimbări de domiciliu, INS, 2001, 2002, 2003, 2004 și Anuarul statistic al României, INS, 2004, 80. Graficul 1. Evoluția ratelor migrației interne În principal, caracteristicile evoluției postdecembriste a migrației interne sunt: creșterea spectaculoasă a migrației urban-rural, în special prin retromigrație și creșterea puternică a migrației externe sezoniere cu scop economic. Ambele tipuri de migrație reprezintă consecința, reacția la criza în care se găsesc actualmente localitățile românești, fie
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
oamenii sunt mai degrabă individualiști, suspicioși și neîncrezători unii față de alții. Toți cei cinci subiecți intervievați au sugerat o astfel de descriere generală a relațiilor dintre membrii comunității locale. Orientarea spre familie și spre interesul de familie este fundamentală. Perioada postdecembristă pare să fi produs schimbări importante la nivelul solidarității comunitare, concretizate în accentuarea neîncrederii și a nesincerității și în diminuarea coeziunii. Lavinia Rogozea: „Pe vremea socialismului, oamenii nu erau așa. Își spuneau necazurile, se plângeau unii la alții și se
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și Cătălin Zamfir, a fost litografiat la Institutul politehnic București în anii ’80 și l-am găsit destul de interesant pe când eram student în sociologie - după 1990); este și cazul unor entități precum „Laboratorul de Sociologie Urbană”, cel care, în urma privatizării postdecembriste, avea să devină actualul CURS SA, binecunoscuta agenție de colectare a datelor de sondaj. Pe de altă parte, ca unul care am studiat sociologia în România după 1990 și am devenit parte a comunității științelor sociale din România, nu am
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de exterminare a unui popor, a unei națiuni. Cine a avut interesul să-l discrediteze pe Nicolae Ceaușescu, să-l pună la ”stâlpul infamiei” și apoi să-l execute? Nimeni alții, decât cei cinci așa-numiții cavaleri ai democrației românești postdecembriste, care alcătuiau ”quinta spartă” , cum spune scriitorul Pavel Coruț într-o carte a sa. Este vorba de Ion Iliescu, ”modestul” membru al Frontului Salvării Naționale, care a citit lista în sediul Televiziunii Române Libere, cu nouă conducere provizorie a țării, pronunțându
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
În realitate, noul conducător, care nu a mai fost ales si 7 7 reales ca Nicolae Ceausescu, ci, s-a autoproclamat, nu va face decât să-si propună instaurarea unei ”democrații de cumetrie”, așa cum îi plăcea să se numească perioada postdecembristă. Pe Ceaușescu l-au trădat în primul rând securiștii, care n-au mai răspuns la comenzile sale și la Directivele de Partid. Nici Armata nu-i va mai fi loială, mai ales după moartea generalului Milea, ministrul Apărării. Singurii care
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]