2,403 matches
-
biserica Sf. Nicolae, cât și casele domnești ce-i serveau drept reședință. Asemeni altor orașe și Dorohoi a dat țării, aleși oameni de cultură, spirite desăvârșite. Numai de amintim numele marelui Enescu - muzicianul care a făcut să rămână în conștiința posterității, geniul muzicii românești, spune totul ! Amintesc toate acestea fiindcă am avut bucuria și onoarea să mă număr și eu printre invitații speciali, participanți la acest eveniment istoric. Printre toate manifestările organizate atunci s-a numărat și unul memorial; sărbătorirea a
ARTA FOTOGRAFICĂ A LUI MARIUS PETRESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344559_a_345888]
-
țară ursită să trăiască veșnic în plină implozie! Popularitatea imensă a multor artiști români are o perioadă de radiație de obicei după ce ei nu mai sunt. Și chiar și cu acest preț, pe mulți mari artiști români îi refuză și posteritatea, deși măcar ea nu are pecete pe lacăt, iar cine-o vizitează din timpul vieții îi poate fi stăpână după. Dar cine aruncă pe oamenii de valoare afară din posteritate? Întocmai cei ce pregătesc locul pentru ei! Iată, avem azi
VALI CRĂCIUNESCU. TIMPUL CARE TRECE, TIMPUL CARE RĂMÂNE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348018_a_349347]
-
acest preț, pe mulți mari artiști români îi refuză și posteritatea, deși măcar ea nu are pecete pe lacăt, iar cine-o vizitează din timpul vieții îi poate fi stăpână după. Dar cine aruncă pe oamenii de valoare afară din posteritate? Întocmai cei ce pregătesc locul pentru ei! Iată, avem azi un acordeonist care ar putea fi un Galliano român. Este Vali Crăciunescu. În grea iarnă muzicală românească și cruntă sunt instrumentiștii de valoare. Dacă s-a inventat playback-ul, de ce să
VALI CRĂCIUNESCU. TIMPUL CARE TRECE, TIMPUL CARE RĂMÂNE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348018_a_349347]
-
Românească Ilina Gregori, Cioran. Sugestii pentru o biografie imposibilă, Humanitas Mircea Mihăieș, Ce rămâne. William Faulkner și misterele ținutului Yoknapatawpha, Polirom Gelu Negrea, Caragiale. Marele paradox, Cartea Românească Ioan Pânzaru, Regimul interpretării. Literatura și sensul acțiunii, Polirom Ion Simuț, Vămile posterității. Secvențe de istorie literară, Editura Academiei Române Mihaela Ursa, Eroticon. Tratat despre ficțiunea amoroasă, Cartea Românească DEBUT Marius Chivu, Vîntureasa de plastic, Brumar Teodora Coman, Cârtita de mansarda, Casa de editură Max Blecher un cristian, Morții mă-tii, Casa de Pariuri
A ÎNCEPUT ÎNSCRIEREA CĂRŢILOR 2013 PENTRU PREMIILE UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347538_a_348867]
-
după care poți s-ajungi unde poftești! Ș-apoi, ca să n-ai mustrare, nici vreodată să roșești, Înainte de-a purcede pe-ale crimei negre căi, Cearcă-ți sabia în gâtul conștiinței tale-ntăi! Asta-i lecția pe care o lăsați posterității! Ah, cumplit v-ați râs de lege și de cumpăna dreptății, Și de oameni, și de țară, și de tot ce-i sfânt pe lume! Peste veacuri depărtate vor pluti a voastre nume, Și vor spune că sub soare n-
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
au îngăduit ca niște datorii care expirau pe 10 - 20 ani să se preschimbe în altele superioare și în procent, și în capital, și în durată. Iată limbajul cu care urmașii noștri vor zugrăvi starea în care ne găsim astăzi. Posteritatea noastră, chiar ne va blestema”. 1 „În situațiunea politică și condițiunea civilă ce s-a croit familiei române prin noile legi, se simte de toți o stare de siluire și o anomalie, cu toată organizațiunea savantă a instituțiilor, în toate
CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362097_a_363426]
-
al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe Care dumneavoastră L-ați cinstiți cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația!... În aceste împrejurări și momente, m-aș bucura să știu, Mult Stimate Domnule Rector, că atât contemporanii cât și posteritatea vă vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce ați făcut, pentru ceea ce sunteți și însemnați (sau ar trebui să însemnați) dumneavoastră în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie
RĂMAS BUN ŞI VĂ MULŢUMIM ÎN MOD DEOSEBIT PENTRU TOT, de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365808_a_367137]
-
de enigme, neințelegeri și dispute din parte celor care le citesc operele și ii analizează. Este posibil, ca atunci când se vor stinge din viața toți cei care l-au cunoscut, va dispare și imaginea sa controversată. Poate atunci, rămânând pentru posteritate doar opera sa literară nudă, autorul va fi iertat și înțeles, și poate atunci va fi așezat, acolo unde i-se cuvine, pe unul din locurile de frunte ale culturii românești și universale. ------------------------------------------ George ROCA Sydney, Australia 2008-2014 Referință Bibliografică
CIORAN CEL SINGUR... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365859_a_367188]
-
18 februarie 2015 Toate Articolele Autorului EMINESCU DUPĂ EMINESCU Titlul acestui articol l-am dat inspirat dintr-un Colocviu oraganizat de Universitatea Sorbona din 1975 care a încercat să discute fenomenul Eminescu după moartea lui și amploarea operei lui în posteritate. A. Dupont, președintele Universității, spunea despre Eminescu: „Mai întâi drama prodigioasă a acestei vieți prea scurte, culminând în rătăcire și nebunie, și care atestă un destin prometeic, al umanității contemporane chiar, în căutarea, de-a lungul culturilor și sistemelor, să
EMINESCU DUPĂ EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365865_a_367194]
-
Eminescu stă sub semnul emoției profunde care a zguduit opinia publică în legătură cu sfârșitul lui timpuriu. Acum începe să se contureze mitul Eminescu, o întruchipare a genialității supreme, motiv de fabulație, mit care s-a prelungit până astăzi în cultura română. Posteritatea a cunoscut și cunoaște mari poeți români, dar mitul Luceafărului a rămas același în conștiința poporului român. Articole despre poet scrise de mari critici literari de la Maiorescu până azi au scos în evidență profunzimea gândirii și simțirii sale, cizelarea limbii
EMINESCU DUPĂ EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365865_a_367194]
-
în același timp, și un raport către Dumnezeu (de genul celui imaginat de Kazantzakis), întrucât Victor Petrini, sceptic în ceea ce privește norocul său în viață, se adresează, prin ceea ce scrie, nu numai instanței judecătorești, ci și uneia mai înalte, care poate fi posteritatea sau Dumnezeu însuși. Aproape toți comentatorii au observat că Victor Petrini este un alter-ego al lui Marin Preda. Dacă Marin Preda, imediat după apariția romanului, ar fi declarat „Victor Petrini c’est moi”, nimeni nu ar fi considerat dezvăluirea senzațională
CEL MAI IUBIT DINTRE PĂMÂNTENI (LA 34 DE ANI DE LA APARIŢIE) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365377_a_366706]
-
dulce Românie, Țara mea de glorii, țara mea de dor ? Brațele nervoase, arma de tărie, La trecutu-ți mare, mare viitor !” A spus-o Eminescu, în versul lui de aur In care și-a zidit o parte din simțire, Lăsând posterității, neprețuit tezaur, Cuvântul lui de slavă, cuvântul de iubire. Și-alături de dorință, îndemnul de dreptate, Nestins izvor, lăuntric, spre nemul românesc, Un testament, un crez, un iz de libertate. Cuvântul lui și azi... e-tâta de firesc. “Spuneți-mi ce-i
ŞI L-A UCIS CUVÂNTUL... PRIN CARE AZI TRĂIEŞTE de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365441_a_366770]
-
al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe Care dumneavoastră L-ați cinstiți cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația!... În aceste împrejurări și momente, m-aș bucura să știu, Mult Stimate Domnule Rector, că atât contemporanii cât și posteritatea vă vor acorda, în continuare și întotdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce ați făcut, pentru ceea ce sunteți și însemnați (sau ar trebui să însemnați) dumneavoastră în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu
ARTICOL OMAGIAL – CU PRILEJUL ÎMPLINIRII UNUI AN DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A DOMNULUI PROF. UNIV. DR. ING. THEODOR MAGHIAR – RECTORUL UNIVERSITĂŢII ORADEA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 994 [Corola-blog/BlogPost/365075_a_366404]
-
tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Marele Arhiereu, pe care Înaltpreasfinția Voastră l-ați cinstit și l-ați slujit întotdeauna cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația!... M-aș bucura să știu, Înaltpreasfinția Voastră, că atât contemporanii cât și posteritatea vă vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce ați făcut, pentru ceea ce sunteți și însemnați în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR ŞI OMAGIAL – ÎNALTPREASFINŢIA SA DR. NICOLAE CORNEANU LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI DE ANI DE VIAŢĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 994 din 20 septe [Corola-blog/BlogPost/365074_a_366403]
-
drumul răspândirii lor în Rusia tocmai din Moldova” . „Paisianismul” a fost un fenomen spiritual unic, o reformă comunitar-contemplativă a monahismului ortodox, o „școală ascetico -filologică” cu ample reverberații culturale atât în Rusia, cât și în Țările Române. Istoriile celor două posterități — rusă și română — ale paisianismului în secolul XIX au fost însă extrem de diferite . În Rusia țarilor, în care Ortodoxia suferise impactul secularizării în secolul XVIII, paisianismul a cunoscut o amplă curbă ascendentă prelungindu-se organic în „stărețismul” Optinei și cu
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
manifestă numai prin buna lui stare materială sau prin așezămintele sale politice, juridi-ce și sociale, sau prin viața sa religioasă; ea se manifestă și prin artă și literatură. Acestea sunt manifestări vădite ale culturii lui; ele singure lasă urme vădite posterității și după ele se măsoară gradul de cultură al unui popor, deoarece ele alcătuiesc adevărata via-ță intelectuală a lui.” (Eliodor Constantinescu) A urmat înmânarea unor premii și diplome membrilor filialei pentru activitatea literară și cultural-științifică desfășurată la nivel județean, național
LIGA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA-FILIALA VÂLCEA ÎNTRUNIRE DE LUCRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 952 din 09 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364968_a_366297]
-
mai iluștri intelectuali ai acelor vremi : Constantin Noica, Vasile Voiculescu, Dinu Pillat, Nicolae Balotă, Vladimir Străinu, Al. O. Teodoreanu, Virgil Nemoianu, Marieta Sadova, Sergiu Al. George, Alexandru Paleologu și alții, toți reprezentanți ai marii culturi, demni de admirația și respectul posterității. Fericirea lui Steinhardt rezidă în capacitatea lui uimitoare de a cuceri libertatea interioară, folosindu-se de instrumentele spiritului dintre cele mai diferite cum ar fi credința creștină altoită pe propria sa gândire și înțelegere a lucrurilor, o cultură vastă, o
JURNALUL FERICIRII- DE N.STEINHARDT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364973_a_366302]
-
o piesă de teatru, despre care știa că nu avea să se joace în mod real niciodată. O piesă de sertar, să o numim, al cărui afiș, însă, i-a fost scos la lumină într-o manieră pozitivă, recent, de posteritate. E poate chiar răspunsul tardiv al istoriei înseși față de atitudinea constantă a Reginei de a-i ține piept cu dârzenie aproape un secol întreg, fără ostilitate și ranchiună... Mereu sprijinindu-se pe edificiul salubru al modestiei, dar și pe acela
ANA DE BOURBON-PARMA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366293_a_367622]
-
dor/ Să știi că întotdeauna mai ai încă de-ales/ O renunțare oarbă și-un crez biruitor”. Poeziile sale au ieșit la lumină din prea plinul trăirilor de-a lungul anilor și poate și din dorința de a lăsa pentru posteritate picături de amintiri, dar nu le-a făcut cunoscute decât târziu. Acum s-a hotărât să publice cel de al doilea volum, după ce primul intitulat “Ora năucă”a fost bine primit de cititori. Ce e important și ce ne interesează
POEZIILE DOMNICĂI VĂRZARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366297_a_367626]
-
lucrare satanică! „Ordinul Templierilor era un organism viu, în deplina stăpânire a depozitului său tradițional, și atunci ei (n.n.: templierii) au socotit crima (n.n.: regelui și a papei) într-atât de mare, încât au cerut răzbunare pentru criminali și pentru posteritatea lor. Ei nu și-au dat seama că ordinul, fiind la sfârșitul ciclului lor de existență, căzuse sub dominație demonică. Proba cea mai evidentă a acestei situații constă în faptul că Templierii foloseau acțiuni de „magie neagră” (cf. Vasile Lovinescu
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
care v-a înzestrat Creatorul și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe Care dumneavoastră îl cinstiți cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația!... M-aș bucura să știu, Domnule Rector, că atât contemporanii cât și posteritatea vă vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce ați făcut, pentru ceea ce sunteți și însemnați (sau ar trebui să însemnați) dumneavoastră în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie
DOMNUL TEODOR MAGHIAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366744_a_368073]
-
care v-a înzestrat Creatorul și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe Care dumneavoastră îl cinstiți cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația!... M-aș bucura să știu, Domnule Director, că atât contemporanii cât și posteritatea vă vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce ați făcut, pentru ceea ce sunteți și însemnați (sau ar trebui să însemnați) dumneavoastră în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie
DOMNUL TEODOR ARDELEAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366745_a_368074]
-
dragostea și abnegația!... Acum, în cuprinsul acestor modeste dar sincere rânduri de evocare și aprecire, vă mărturisesc la modul cel mai sincer că m-aș bucura să știu, Preasfinția Voastră, că atât contemporanii, mai tineri sau mai bătrâni, cât și posteritatea (la momentul cuvenit și potrivit), vă vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce ați făcut, pentru ceea ce sunteți și însemnați (sau ar trebui să însemnați, încă de acum) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care
EPISCOPUL IUSTIN SIGHETEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366743_a_368072]
-
să „moară” încă din viață - trăind numai pentru cuvinte - jertfindu-se pe sine, schimbându-se în cuvinte, în speranța de a supraviețui spiritual prin creația sa - care-l va renaște perpetuu - câtă vreme valoarea operei va rezista judecății estetice a Posterității.” (....)”.Cuvântul este partea cea mai solidă, cea mai neperisabilă a trupului uman.” Nichita Stănescu *** „Îl aud în această noapte pe Sisif, rostogolindu-și stânca spre vârful muntelui. Nu mi-l pot imagina fericit, dar simt că nu mai are de ce
NOI APARIŢII EDITORIALE. O ALTFEL DE ANTOLOGIE. CONFESIUNEA POETULUI, PROZATORULUI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365759_a_367088]
-
înzestrat Creatorul și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe care prea sfinția sa l-a cinstit și l-a slujit cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația... M-aș bucura să știu, că atât contemporanii cât și posteritatea îi vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce a făcut, pentru ceea ce a fost și însemnat (sau ar trebui să însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP EPIFANIE AL BUZĂULUI ŞI VRANCEI (1932 – 2013)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361575_a_362904]