1,721 matches
-
întinde până în 1926, Freud concepe refularea ca pe „un fel de prototip pentru alte operații de apărare”, iar în cazul președintelui Schreber „ne apropiem tot mai mult de confuzia dintre refulare și apărare” (Laplanche și Pontalis, 1967). În 1926, în postfața la Inhibiție, simptom și angoasă, Freud revine la conceptul de apărare și precizează că „este convenabil să-l folosim pentru a desemna în general toate procedeele de care se servește eul în conflictele susceptibile de a conduce la o nevroză
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
pierzi o corabie, îngr. și introd. Alexandru Ruja, Timișoara, 2003; Fenomenul Nichita Stănescu, Timișoara, 2003. Ediții, antologii: Uneori zborul, pref. edit., Timișoara, 1973; George Surul, Noaptea semințelor, pref. edit., Timișoara, 1989; Nichita Stănescu, Fel de scriere. Poeme inedite, ed. 2, postfața edit., Timișoara, 1998, Belgradul în cinci prieteni, ed. bibliofilă, București, 2003. Traduceri: 65 de povestiri, Pancevo, 1970 (în colaborare cu Dușan Petrovici); Michael Babinka, Unde se nasc cețurile, Pancevo, 1972 (în colaborare cu Pavel Roskos); Vladimir Ciocov, Poemele candorii, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]
-
de Rabelais, Albiu Michel, Paris, 1962; Paul Hazard, Criza conștiinței europene, 1630-1715, ed. cit.; Fernand Braudel, Mediterana și lumea mediteraneană în epoca lui Filip al II-lea, ed. cit.; Jean Delumeau, Frica în Occident (secolele XIV-XVIII). O cetate asediată. Traducere, postfață și note de Modest Morariu, Editura Meridian, București, 1986. C.Th. Dimaras, Istoria literaturii neogrecești, în românește de Mihai Vasiliu, Editura pentru Literatură, București, 1968, p. 75. Răzvan Theodorescu, Civilizația românilor între medieval și modern, București, 1987, vol. I-II. Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
operă. SCRIERI: Ion Vinea, București, 1972; Introducere în opera lui Vasile Voiculescu, București, 1980; Retorică și semnificație, București, 1993. Ediții, antologii: Tudor Arghezi, Poezia filosofică, pref. edit., București, 1976, Poezii alese, introd. edit., București, 1995; Mihail Sadoveanu, Creanga de aur, postfața edit., București, 1976; Camil Petrescu, Jocul ielelor, pref. edit., București, 1978; Clasa muncitoare în literatură, I-II, pref. edit., București, 1981; Ion Vinea, Opere, I-V, introd. edit., București, 1984-2003, Poezii, București, 1988; Isaiia Răcăciuni, Teatru, pref. edit., Cluj-Napoca, 1990
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290686_a_292015]
-
Brocarturi și pănură, Cluj-Napoca, 1988; Corinda, București, 1988; Das Testament des lezten Grafen, Hildesheim-Zürich- New York, 1988; Pod în Balcani, Chișinău, 1999; Ca o rană cunoașterea, pref. Dumitru Micu, Cluj-Napoca, 2001; Turnul de fildeș, București, 2003. Ediții, antologii: Ion Agârbiceanu, Fefeleaga, postfața edit., București, 1971; Ion Vinea, Opere, I-V, introd. edit., Cluj, 1971-1978 (în colaborare cu Gheorghe Sprințeroiu); Mateiu I. Caragiale, Craii de Curtea Veche, postfața edit., București, 1972. Traduceri: Cântece de la izvorul Dunării. 51 de autori germani contemporani, introd. trad
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290407_a_291736]
-
pref. Dumitru Micu, Cluj-Napoca, 2001; Turnul de fildeș, București, 2003. Ediții, antologii: Ion Agârbiceanu, Fefeleaga, postfața edit., București, 1971; Ion Vinea, Opere, I-V, introd. edit., Cluj, 1971-1978 (în colaborare cu Gheorghe Sprințeroiu); Mateiu I. Caragiale, Craii de Curtea Veche, postfața edit., București, 1972. Traduceri: Cântece de la izvorul Dunării. 51 de autori germani contemporani, introd. trad., Cluj-Napoca, 1991; Markus Manfred Jung, Durch lange Schatten - Prin umbre lungi, ed. bilingvă, pref. trad., Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Cenușa verde”, RL, 1969
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290407_a_291736]
-
căderea din ordinea pe care ai perceput-o și în care nu ești"7. O lectură oarecum insolită a filosofiei blagiene a făcut Costică Brădățan, într-o teză de doctorat devenită carte-montaj (după expresia lui Ion Ianoși, cel ce scrie Postfața volumului), o cercetare cu îndrăzneală exegetică prin graba cu care și-a întins compasul analizelor peste toată cultura filosofică a secolului trecut 8. Autorul recunoaște la Lucian Blaga o "veritabilă și impresionantă obsesie arhitectural-constructivă", dar și cu "momente care trădează
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
măsură, concedându-le propria existență"(op. cit., p. 18). 126 E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 54. 127 Ibid., p. 55. 128 Al. Boboc, Note și comentarii la E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 89. 129 Cf. Al. Boboc, Postfață la E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 107. 130 E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 54. 131 Ibid. 132 Ibid., p. 8. 133 Al. Boboc, Note și comentarii la E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 76. 134
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
op. cit., pp. 56-57. 60 T. Vianu, Opere, 8, p. 177. 61 L. Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii în Poezii, București, Editura pentru Literatură, 1966, p. 3. 62 Id., Ființa istorică, p. 178. 63 Cf. Al. Boboc, Postfață la E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 113. 64 V. Drăghici, Notele traducătorului la W. Dilthey, Construcția..., p. 143. 65 Apud V. Drăghici, ibid., p. 138. 66 Apud A. Metzger, op. cit., p. 33. 67 G. Simmel, Vom Wesen der
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
traducere de C. Săvoiu, RAO International Publishing Company, București, 2007). 18. Conceptul de pensiere debole („gândire slabă”) a fost propus de gânditorul italian Gianni Vattimo în eseul Dialettica, differenza, pensiero, debole (1979). Într-un interviu acordat lui Marin Mincu, devenit postfață la traducerea în românește a lucrării La fine d’ella modernita (Garzanti, 1985; trad. rom.: Sfârșitul modernității. Nihilism și hermeneutică în cultura postmodernă, traducere de Ș. Mincu, Pontica, Constanța, 1993), Vattimo mărturisea: „Expresia pensiere debole am folosit-o la sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
română”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „România literară” „Timpul” (membru în colegiul de redacție) etc. A debutat în 1950 în „Iașul nou” cu o recenzie și în revista „Cum vorbim” cu un articol de filologie. Pe lângă numeroase ediții de opere, studii introductive sau postfețe, A. a publicat cinci volume de studii ce vizează probleme de filologie, stilistică, stil și istorie literară, rodul unei cercetări minuțioase și de durată ce s-a soldat, nu o dată, mai întâi cu articole în presa de specialitate. Acesta este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285358_a_286687]
-
ore la Snagov. Articole, îngr. G. Pienescu, pref. Constantin Măciucă, București, 1972; Note de călătorie, îngr. și pref. Corneliu Popescu, București, 1981; Scrieri alese, îngr. Corina Popescu, pref. Mircea Anghelescu, București, 1995; Mihnea-Vodă cel Rău. Doamna Chiajna. Pseudo-cynegeticos, îngr. și postfață Teodor Vârgolici, București, 1997; Mituri și legende, îngr. M. Roșca, București, 1998; Zece basme mitologice, București, 2003. Repere bibliografice: Maiorescu, Critice, I, passim; Mihai Eminescu, Scrieri politice și literare, îngr. și introd. Ion Scurtu, București, 1905, 297-299; Caragiale, Opere, IV
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
1957 (în colaborare cu Gh. Ghiță); Lupul pârcălab. Povești cu animale, pref. edit., București, 1960; Făt-Frumos. Basme populare românești, pref. edit., București, 1967. Traduceri: Nicolae Milescu, Jurnal de călătorie în China, pref. trad., București, 1956; ed. 2, București, 1958; ed. postfața trad., București, 1987, Descrierea Chinei, pref. trad., București, 1975; Basme africane, I-II, București, 1967. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285636_a_286965]
-
domnilor Țărâi Rumânești, în Cronicari munteni, I, îngr. Mihail Gregorian, pref. Eugen Stănescu, București, 1961, 225-577; Istoriile domnilor Țărâi Rumânești, îngr. Constant Grecescu, introd. Constant Grecescu și Eugen Stănescu, București, 1963; Istoriile domnilor Țărâi Rumânești, în Cronici brâncovenești, îngr. și postfață Dan Horia Mazilu, București, 1988, 308-325. Repere bibliografice: Gr. G. Tocilescu, Studie critice asupra cronicelor române, RIAF, II, 1884, vol. I, fasc. 2; Aron Densușianu, Istoria limbei și literaturei române, ed. 2, Iași, 1894, 224-225; I. G. Sbiera, Mișcări culturale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
1999. Antologii: E. Lovinescu interpretat de..., pref. edit., București, 1973; Tradiție și inovație. Idei și atitudini literare, introd. edit., București, 1975; Semnificațiile criticii contemporane. Perspective ideologice, introd. edit., București, 1976; N. Iorga interpretat de..., pref. edit., București, 1979; Aesthesis carpato-dunărean, postfața edit., București, 1981; Mircea Eliade et les horizons de la culture, Aix-en-Provence, 1985; De la proletcultism la postmodernism, București, 2002. Ediții: Mihai Ralea, Scrieri, IV-VII, București, 1988-1989. Repere bibliografice: Piru, Varia, II, 242-245; Georgescu, Printre cărți, 76-80; Ileana Vrancea, Confruntări în critica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288129_a_289458]
-
1969; Considerații confortabile, I-II, București, 1970-1972; Poezii, îngr. și pref. George Gibescu, București, 1973; Puncte cardinale europene, București, 1973; Scrieri, I-IV, București, 1976-1978; Vis și căutare, București, 1979; Poezii. îngr. și pref. Antoaneta Tănăsescu, București, 1981; Poezii. Proză, postfață A. Roman, București, 1984; Poezii, îngr. și pref. Antoaneta Tănăsescu, București, 1995; Opere, București, 2000.Traduceri: Heinrich Heine, Din memoriile domnului Schnabelewopski, București, [1928], Proză, București, 1956 (în colaborare), Opere alese, București, 1970; E.M. Remarque, Întoarcerea de pe front, București, 1931
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
cu T. Bănulescu), București, 1964; Duiliu Zamfirescu, București, 1969; Fața ascunsă a lunii, București, 1974; Flautul lui Marsias, București, 1977; Studii de istorie literară, îngr. Gabriel Gafița, pref. Aurelia Batali, București, 1979. Ediții: Cezar Petrescu, Romanul lui Eminescu, I-III, postfața edit., București, 1968, Baletul mecanic, pref. edit., București, 1975; Duiliu Zamfirescu, Opere, I-IV, pref. edit., București, 1970-1974, V, București, 1982 (în colaborare cu Ioan Adam); Claudia Millian, Cartea mea de aduceri aminte, pref. edit., București, 1973. Repere bibliografice: Const.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287124_a_288453]
-
Poliglot, cosmopolit, romanist de prestigiu, P. este și un traducător inspirat și prodigios. Semnează în periodice sute de transpuneri din poezia lirică italiană, franceză, portugheză, braziliană, catalană, hispano-americană, versiuni ale unor cărți de critică, estetică, poezie, însoțindu-le de prefețe, postfețe, bibliografii, cronologii, note etc. Avea în șantier o traducere a Divinei Comedii de Dante, din care a încheiat și a publicat parțial în periodice - „Apostrof”, „Echinox”, „Vatra” - prima parte, Infernul. A fost distins cu Premiul Internațional „Eugenio Montale” (1988) pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
Estetica. Teoria formativității, pref. trad., București, 1977; André Helbo, Michel Butor. Spre o literatură a semnului, precedat de un dialog cu Michel Butor, pref. Adrian Marino, Cluj-Napoca, 1978; Murilo Mendes, Metamorfozele, pref. trad., București, 1982; Luciana Stegagno Picchio, Literatura braziliană, postfața trad., București, 1986; Eugenio Montale, Poezii, îngr. și pref. trad., Cluj-Napoca, 1988; Rosa Del Conte, Eminescu sau Despre Absolut, pref. trad., cuvânt înainte Zoe Dumitrescu-Bușulenga, postfață Mircea Eliade, Cluj-Napoca, 1990; Guido Morselli, Divertisment 1989, Cluj-Napoca, 1992; Roland Barthes, Plăcerea lecturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
Bloch, David, Aristotle on memory and recollection: text, translation, interpretation, and reception in Western scholasticism, Leiden, Brill, 2007. Boboc, Alexandru, Filosofi contemporani. Fenomenologie, hermeneutică și ontologie (de la Brentano și Nietzsche la Heidegger și Sartre), Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2006. Boboc, Alexandru, Postfață, în Edmund Husserl, Filosofia ca știință riguroasă, București, Editura Paideia, 1994. Boia, Lucian, Explorarea imaginară a spațiului, București, Editura Humanitas, 2012. Boia, Lucian, Pentru o istorie a imaginarului, București, Editura Humanitas, 2000. Boyer, Pascal, Religion Explained: The Evolutionary Origins of
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Piaget, Jean, Construirea realului la copil, traducere de Dan Răuțu, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1976. Piaget, Jean, Reprezentarea lumii la copil, traducere de Mariana Pricop, Chișinău, Editura Cartier, 2005. Piaget, Jean, Tratat de logică operatorie, ediție pregătită, traducere și postfață de Iulian Pasaliu, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1991. Pieterse, Jan Nederveen, White on Black: Images of Africa and Blacks in Western Popular Culture, New Haven, Yale University Press, 1992. Pinker, Steven, The language instinct: the new science of language
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
2010. Schmitt, Bernd, From Image to Experience, în Lynn R. Kahle, Chung-Hyun Kim, Creating Images and the Psychology of Marketing Communication, Mahwah, New Jersey, Lawrence Elbarum Associates Publishers, 2006. Schopenhauer, Arthur, Lumea ca voință și reprezentare, selecția textelor, traducere, note, postfață și bibliografie de Alexandru Boboc, Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2008. Segre, Gabriel, Biografiile lui Elvis Presley: o narațiune mitică, în Monique Segre (coord.), Mituri, rituri, simboluri în societatea contemporană, traducere de Beatrice Stanciu, Timișoara, Editura Amarcord, 2000. Segre, Monique (coord.), Mituri
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în simbol (...), în formule, în conceptul dedus, nici în convenție, ci așa cum ea însăși e sesizabilă (...) În alți termeni, distanța dintre observator și observat trebuia dizolvată. Ambele trebuie să se întrepătrundă astfel încât reificabilitatea lucrului să rămână încă neatinsă." (Alexandru Boboc, Postfață, în Edmund Husserl, Filosofia ca știință riguroasă, București, Editura Paideia, 1994, pp. 97-98). 94 Emmanuel Lévinas, En découvrant l'existence avec Husserl et Heidegger, Paris, Vrin, 1967, p. 67. 95 Alexandru Boboc, Filosofi contemporani. Fenomenologie, hermeneutică și ontologie (de la Brentano
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Wunenburger, Viața imaginilor, traducere de Ionel Bușe, Cluj-Napoca, Editura Cartimex, 1998; Muguraș Constantinescu, Prea multe imagini ucid imaginația, Interviu acordat de Jean-Jacques Wunenburger în România Literară nr. 37, 2003. 188 Jean Piaget, Tratat de logică operatorie, ediție pregătită, traducere și postfață de Iulian Pasaliu, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1991, p. 44. 189 Mircea Eliade, Imagini și simboluri, București, Editura Humanitas, 1994, p. 22. 190 "Termenul a fost introdus de Carl Gustav Jung (1919) pentru a desemna imaginile arhaice (dragonul, Paradisul
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
o păstreze, tot așa și atunci când este înconjurat de plăceri, pofte și temeri, și să nu o piardă." (Ibidem, Partea a II-a, Cartea a IV-a, 429c-429d). 487 Arthur Schopenhauer, Lumea ca voință și reprezentare, selecția textelor, traducere, note, postfață și bibliografie de Alexandru Boboc, Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2008, p. 9. 488 Pentru a explica de ce respinge lucrul în sine al lui Kant, Schopenhauer face apel la teoria ideilor lui Platon, susținând că ambele evidențiază două paradoxuri și care, deși
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]