4,565 matches
-
sinteză, deși e clar că anvergura ei justifică o asemenea încadrare de gen. Și mă feresc nu numai pentru că, în sine, demersul lui Mircea Cărtărescu păstrează o amprentă personală care-l face neînseriabil, ci și pentru că, în ciuda dimensiunilor (506 pagini), Postmodernismul românesc pare să aibă oroare de proiectele (fie ele și strict exegetice) cu o oricât de vagă tentă autoritară: „Această grandomanie irațională, dublată de nerenunțarea la sistemul birocrației de partid, la economia centralizată și la controlul polițienesc al populației, a
Big is not beautiful by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5942_a_7267]
-
Mircea Cărtărescu refuză din nou orice tip de raționament emfatic. Departe de a face loc partipris- urilor și de a se prevala de argumentul duratelor lungi, Cărtărescu judecă lucrurile cu severitate sporită. Practic, intervalul de indulgență e infim. Nicăieri în Postmodernismul românesc nu vom mai întâlni afirmații atât de tranșante: „În câțiva ani, zeci de poeți au uzat și au abuzat de formula optzecistă, iar consecința a fost istoricizarea ei rapidă. Cam prin 1985, simultan cu apariția semnificativă a problemei postmodernismului
Big is not beautiful by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5942_a_7267]
-
Postmodernismul românesc nu vom mai întâlni afirmații atât de tranșante: „În câțiva ani, zeci de poeți au uzat și au abuzat de formula optzecistă, iar consecința a fost istoricizarea ei rapidă. Cam prin 1985, simultan cu apariția semnificativă a problemei postmodernismului în literatura română, optzecismul era deja epuizat ca formulă poetică.” (p. 386) Cu timpul, Traian T. Coșovei „pierde în noutate și interes teoretic” (p. 376), pe măsură ce câștigă în „maturitate” (altă valoare standard de mare succes publicistic ); asta în vreme ce Florin Iaru
Big is not beautiful by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5942_a_7267]
-
în pagină mai mult spațiu decât e necesar să ocupe și nu spun altceva decât au de gând, de la bun început, să spună. Despre câțiva dintre cei invocați mai sus (de exemplu despre Florin Iaru), s-a întâmplat ca autorul Postmodernismului românesc să mai scrie, la cald, cronici sporadice. Dar de preluat, contrar ciudatelor uzanțe în vogă astăzi, n-a preluat, spre cinstea lui, nimic din ele. Am citit destule cărți de critică literară și am de gând să mai citesc
Big is not beautiful by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5942_a_7267]
-
am de gând să mai citesc încă destule. Puține sunt cele care, cum se spune în limbaj neacademic despre unele romane, sunt lipsite de burți. Ei bine, la unsprezece ani de când a fost publicată și la nici o lună de la reeditare, Postmodernismul românesc dovedește o suplețe incredibilă.
Big is not beautiful by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5942_a_7267]
-
perioade mai lungi - începutul secolului XX, până la Primul Război Mondial, urmat de epoca interbelică -, poezia basarabeană se „așează” în generații care coincid aproape perfect cu deceniile: realist-socialiștii dintre 1950-1960, resurecția șaizecistă, „transfigurarea” dintre 1970 și 1980, „reformarea paradigmei” indusă de postmodernism (1980- 1990), respectiv momentul actual. Nu toate aceste momente sunt la fel de importante și nu toate produc poeți care să intereseze dincolo de marginile provinciei, iar antologia nu distinge net între valori, preferând expozițiunea. Editorul crede că poezia basarabeană trebuie mai întâi
Nici depozit, nici manifest by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5933_a_7258]
-
doar o stare de luciditate acută și deformată. O halucinație care durează. THOMAS PYNCHON (n. 1937, la New York) este unul dintre cei mai importanți scriitori americani contemporani și, alături de John Barth, Kurt Vonnegut și Donald Barthelme, se numără printre întemeietorii postmodernismului literar. Este considerat o legendă vie a culturii americane, în parte și din pricina misterului cu care a știut să-și înconjoare existența. Din opera lui Thomas Pynchon, la Polirom au mai fost traduse: Strigarea lotului 49 (2006) și V. (2006
Thomas Pynchon - Curcubeul gravitației by Rareș Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/6251_a_7576]
-
de matematică? Dacă stau să mă gândesc bine, nu prea multe. Dar aș vrea să folosesc puținul pe care-l mai știu, mai exact ceea ce am să pot învăța, pentru următoarea carte, Bolyai, istoria matematicii, cam așa ceva, o să văd eu. Postmodernismul pe care-l practicați în chip strălucit pare și el „frecventat" deseori de enigmele matematicii. „Puritatea" matematicii e binevenită în haosul ăsta. S-a întâmplat vreodată să vă cuprindă disperarea din cauza unui eșec ca autor? Păi, există o disperare de
Péter Esterhàzy - „La început, eram încă un om normal“ by Anamaria Pop () [Corola-journal/Journalistic/6273_a_7598]
-
a dat literatura pe care o scrieți iluzia unei depline libertăți? O, dragă Iolanda, cât de frumos m-ai întrebat, da, mi-a dat, iluzia mi-a dat-o. Puțină Curvăsărie Maghiară va adus multe elogii si fixarea într-un postmodernism memorabil. Vá simțiți în continuare postmodernist? Eu nu-mi spun nicicum, dar despre mine într-adevăr uneori se spune că sunt postmodernist. Dar pentru că un postmodernist adevărat niciodată nu spune despre sine că e postmodernist, treaba asta nu înseamnă cine știe ce
Péter Esterhàzy - „La început, eram încă un om normal“ by Anamaria Pop () [Corola-journal/Journalistic/6273_a_7598]
-
e postmodernist cel căruia așa i se spune sau a cărui mamă a fost deja postmodernistă. Cu alte cuvinte, aceste aspecte n-au importanță pentru mine. În timp ce văd că anumite reflexe pe care le am corespund pentru ceea ce se numește postmodernism. Borges spune: Coșmarul, acest tigru al visului. Chiar seamáná cosmarul cu un tigru? Este exact așa, Sir Khan, numai că noi nu suntem atât de abili ca Mowgli. Au coșmarurile grade de comparație? Sigur că au, dar și gradele astea
Péter Esterhàzy - „La început, eram încă un om normal“ by Anamaria Pop () [Corola-journal/Journalistic/6273_a_7598]
-
iar pentru a putea fi reluat așa-zicînd, era nevoie de un teren academic propice, așa cum s-a întîmplat în Statele Unite. În România, nu exista nimeni care să „susțină” textualismul altfel decît ca cititor de ficțiune. De aceea, în mod firesc, postmodernismul de inspirație americană a cîștigat. Și tocmai de aceea recitirea unui autor ca Mircea Nedelciu devine cu atît mai importantă. O a doua temă importantă pe care Adina Dinițoiu o aduce în discuția despre optzecism este cea a „strategiilor subversiunii
Best of 80’s, remasterizat by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4895_a_6220]
-
care amenințau să sufoce percepția estetică imediată, contactul slobod al cititorului cu textul, pedanterii ilustrate, cum se rostește, în verbul ațîțat al unei prefețe, Alexandru Paleologu, „de moftologii puritani și maoiști, de iacobinii teoretizanți, (...) «actanți» ai structuralismului, neostructuralismului, textualismului, transtextualismului, postmodernismului”, dînd ca exemplu scrisul unuia dintre „plicticoși”, Jean Ricardou. Regman înțelegea a se feri cu grijă mucalită de o asemenea capcană. Din care pricină nu puține din „contrele” sale umorești au caracterul unui „haz de necaz”. Maliția criticului semnifica o
Hazul lui Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4861_a_6186]
-
Cititorii actuali - câți mai sunt - au un nivel cultural mai scăzut și s-au întors către o literatură cu mai puțin meșteșug și cu la fel de puțin livresc. Nici exigența față de respectarea normelor de gen nu mai este la fel de mare, căci postmodernismul a impus fantasma textului originar, transgenic. Prin urmare, ceea ce criticilor de altădată li s-au părut a fi defecte în proza lui Tudoran, cititorului obișnuit de azi s-ar putea să i se pară, dimpotrivă, calități. Oricum, e cert că
Resurecția lui Radu Tudoran? by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5286_a_6611]
-
face, cât de cât, cu literatura. Aceștia erau foarte populari și pentru că beneficiau de înjurăturile permanente ale unor publicații ale regimului.” (p. 83) Sau, patru pagini mai încolo: „Prima zi de cursuri nu a fost percepută ca spectaculoasă. Ceva despre postmodernism, cu exemple din America, gen Frank O’Hara și John Ashbery, școala din New York, școala Beat, chestii de genul ăsta. Circula prin sală și o carte în engleză, trasă la xerox, Postmodern American Poetry, din care Mihai înțelegea mai bine
Cenacluri, tabere, copilării by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5299_a_6624]
-
face figură de „clasic”? Într-un sens paradoxal desigur, date fiind pornirile sale subversive, dizolvante. Poate că embrionul acestei viziuni se află în Urmuz. Deoarece M. H. Simionescu e un „postmodernist” adică un soi de „avangardist” (Matei Călinescu afirma că postmodernismul „poate părea uneori fratele geamăn al avangardei”), care n-a evitat a-și exprima în chip de profesie de credință opiniile sistematic negatoare. Și ce a scăpat oare dispoziției sale nihiliste? Despre Creator și creația sa, se rostește fulminant: „Ascuns
Cu toate cărțile pe masă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5305_a_6630]
-
se poate întoarce la normal, elucidând noile trăsături ale societăților post-comuniste și rolul pe care literatura novatoare și teoria culturală îl pot juca în relație cu ele. Una din întrebările formulate de critică vizează măsura în care poate exista un postmodernism est-european „în absența unei postmodernități specifice societăților occidentale? Putem vorbi de o postmodernitate sui generis, atipică” în această zonă. Răspunsul este afirmativ. Cum argumentează și Dan Lungu, postmodernismul s-a putut dezvolta în „contexte (pre)moderne/totalitare” datorită faptului că
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
din întrebările formulate de critică vizează măsura în care poate exista un postmodernism est-european „în absența unei postmodernități specifice societăților occidentale? Putem vorbi de o postmodernitate sui generis, atipică” în această zonă. Răspunsul este afirmativ. Cum argumentează și Dan Lungu, postmodernismul s-a putut dezvolta în „contexte (pre)moderne/totalitare” datorită faptului că instituțiile culturale comuniste au fost percepute ca fiind artificiale și „epuizate” din punct de vedere rhetoric, necesitând o revoluție în „sensibilitate”, gust și atitudine. Din această pricină postmodernismul
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
postmodernismul s-a putut dezvolta în „contexte (pre)moderne/totalitare” datorită faptului că instituțiile culturale comuniste au fost percepute ca fiind artificiale și „epuizate” din punct de vedere rhetoric, necesitând o revoluție în „sensibilitate”, gust și atitudine. Din această pricină postmodernismul est-european a fost de la început un postmodernism al „contestației” dar și al „anticipării”, apropiind culturile regiunii de valorile și atitudinile occidentale 4. Trebuie însă să reținem faptul că, în măsura în care paradigma postmodernismului internațional este articulată în jurul experiențelor occidentale, teoreticienii occidentali ignoră
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
pre)moderne/totalitare” datorită faptului că instituțiile culturale comuniste au fost percepute ca fiind artificiale și „epuizate” din punct de vedere rhetoric, necesitând o revoluție în „sensibilitate”, gust și atitudine. Din această pricină postmodernismul est-european a fost de la început un postmodernism al „contestației” dar și al „anticipării”, apropiind culturile regiunii de valorile și atitudinile occidentale 4. Trebuie însă să reținem faptul că, în măsura în care paradigma postmodernismului internațional este articulată în jurul experiențelor occidentale, teoreticienii occidentali ignoră experiența istorică a fostelor țări comuniste sau
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
revoluție în „sensibilitate”, gust și atitudine. Din această pricină postmodernismul est-european a fost de la început un postmodernism al „contestației” dar și al „anticipării”, apropiind culturile regiunii de valorile și atitudinile occidentale 4. Trebuie însă să reținem faptul că, în măsura în care paradigma postmodernismului internațional este articulată în jurul experiențelor occidentale, teoreticienii occidentali ignoră experiența istorică a fostelor țări comuniste sau manifestă o înțelegere simplistă a destinului unei culturi sub totalitarismul comunist, așa cum face Terry Eagleton când declară că „Mao a fost tot atât de străin de
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
sârbească e ficțiune (și viceversa); că istoria Uniunii Sovietice, Cehoslovaciei și Iugoslaviei și-au pierdut credibilitatea după disoluția acelor federații; sau că versiunile maghiare și românești ale istoriei Transilvaniei sunt într-o mare măsură ireconcilabile. Și totuși, conceptele teoretice ale postmodernismului occidental sunt relevante atunci când sunt aplicate prudent schimbărilor culturale de după 1989. Multe din trăsăturile pe care le asociem cu societățile postcomuniste pot fi rezumate sub paradigma postmodernităț ii așa cum a fost ea definită, spre exemplu, de Fredric Jameson. Această paradigmă
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
în consumismul de masă, iar modurile suprapolitizate ale producției culturale viețuiesc alături de estetismul radical și de entertainment-ul ieftin. Aș argumenta, însă, că această confuzie ideologică ce marchează un moment est-european al postmodernității necesită o reevaluare critică, pe care o oferă postmodernismul teoretic. Teoria și literatura postmoderne pot pune în discuție fragmentarea sferei sociale în povești locale de interes restrâns, dar și necesitatea unei „narațiuni singulare, atotcuprinzătoare - cu caracter național, religios, istoric, politic sau estetic - [un] conflict cu îngeri și demoni, lebede
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
Fiction: Resisting Ideology after Utopia (Narațiunea rusă experimentală: Rezistând ideologiei după destrămarea utopiei). Princeton: Princeton UP, 1993, pag. 17. 2 Popescu, Marius. Oglinda spartă: Teatrul românesc după 1989. București: Unitext, 1997, pag. 11. 3 ibidem, pag. 78. 4 Lungu, Dan. „Postmodernism, România, postmodernitate”. Amphion 3 (2002): pag. 5-9. 5 Eagleton, Terry. „The Contradictions of Postmodernism” (Contradicțiile postmodernismului). New Literary History 28.1 (Winter 1997): pag. 1-6. 6 Enciclopedia morților, traducere din sârbă și note de Mariana Ștefănescu, 2008, Editura Polirom, 240
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
Princeton UP, 1993, pag. 17. 2 Popescu, Marius. Oglinda spartă: Teatrul românesc după 1989. București: Unitext, 1997, pag. 11. 3 ibidem, pag. 78. 4 Lungu, Dan. „Postmodernism, România, postmodernitate”. Amphion 3 (2002): pag. 5-9. 5 Eagleton, Terry. „The Contradictions of Postmodernism” (Contradicțiile postmodernismului). New Literary History 28.1 (Winter 1997): pag. 1-6. 6 Enciclopedia morților, traducere din sârbă și note de Mariana Ștefănescu, 2008, Editura Polirom, 240 pag. 7 Dicționarul khazar, traducere de Mariana Ștefănescu, 1998, Editura Nemira, 320 pag.; ediția
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
1993, pag. 17. 2 Popescu, Marius. Oglinda spartă: Teatrul românesc după 1989. București: Unitext, 1997, pag. 11. 3 ibidem, pag. 78. 4 Lungu, Dan. „Postmodernism, România, postmodernitate”. Amphion 3 (2002): pag. 5-9. 5 Eagleton, Terry. „The Contradictions of Postmodernism” (Contradicțiile postmodernismului). New Literary History 28.1 (Winter 1997): pag. 1-6. 6 Enciclopedia morților, traducere din sârbă și note de Mariana Ștefănescu, 2008, Editura Polirom, 240 pag. 7 Dicționarul khazar, traducere de Mariana Ștefănescu, 1998, Editura Nemira, 320 pag.; ediția a 2
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]