1,366 matches
-
contemporan cu I.P. Pavlov. El a pus bazele acestei orientări în psihologie într-un context în care preocupările ce țin de psihismul reflectării inconștiente au fost formulate mai înainte, de filosofii din secolul al XIX-lea, de cei care au postulat primordialitatea vieții instinctive în comportare. Acestora li s-au adăugat o seamă de alți naturaliști, neurologi, fiziologi, medici și psihologi, interesați să realizeze aplicații în domeniul psihologiei, să studieze problematica răspândită a isteriei, pe cea a hipnozei sau sugestiei, tot
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Și lipsit de griji devine posibil. În acest context, este greu de crezut că turiștii vor căuta pachete care implică protecția mediului, condiții de cazare spartane Și respectarea tradițiilor locale. Chiar dacă generalizarea este un pic exagerată, Fennell (2000: 61) a postulat cele cinci paradoxuri ale turismului: 1) Mulți turiști își doresc să se relaxeze, să se comporte altfel, Și deci nu vor să fie deranjați cu efecte pe care nu le observă Și de care nu le pasă; 2) Deși oamenii
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
Adepții sistemului integrat postulează ideea renunțării la clasificarea rigidă și stigmatizată pe grupe de handicap a elevilor, Înlocuind-o cu sintagma ”copii cu cerințe educaționale speciale, (C.E.S.)”, considerată ca având implicații psihopedagogice mai nuanțate. “Cerințele educative speciale exprimă trebuința fundamentală a unor copii de
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria DANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2158]
-
mass-media, devin mai complexe, abstracte și automate (Huesmann, 1986). Pe măsură ce copiii se maturizează, credințele normative asupra comportamentelor sociale corespunzătoare se cristalizează și încep să actioneze ca filtre de limitare a comportamentelor sociale necorespunzatoare. Pe scurt, teoria învățării prin observarea social-cognitivă postulează efectul pe termen lung al expunerii la violență, prin influența acestei expuneri asupra dezvoltării scenariilor de rezolvare agresivă a problemelor, asupra deviațiilor ostile și asupra credințelor normative de aprobare a agresiunii. O teorie alternativă sau complementară, care explica efectele pe
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
1874, G.J.Stoney a emis ipoteza că electricitatea de natură discontinuă apare în unități discrete și că acestea sunt asociate cu atomii care sunt purtătorii unor sarcini egale și de semn contrar. El a sugerat numele de electron pentru unitatea postulată de electricitate. În anul 1897 J.J.Thomson, în urma unor experiențe efectuate asupra conductibilității electrice în gaze, a dovedit existența electronilor. Studiul multor fenomene legate de atomi a dus la concluzia că electronii sunt componente integrante ale atomilor și reprezintă o
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
selectate pentru a corespunde liniei politice a Partidului Comunist. În viziunea noii Puteri, cultura Își pierdea rolul tradițional și era transformată Într-un instrument de propagandă, de influențare și manipulare. În privința minorităților, se aplica formula lui xe "Stalin"Stalin, ce postula cultura națională În formă - este vorba În primul rând de limbă - și socialistă În conținut. Datorită acestui fapt sunt editate În idiș lucrări de propagandă comunistă sau antisionistă etc. Păstrând cumpăna dreaptă, nu se pot minimaliza sau ascunde și anumite
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
pe o distanță caracteristică ' și apoi se va amesteca în mediul înconjurător la fel cum o moleculă medie parcurge un drum liber mediu înainte de a se ciocni și a schimba impuls cu o moleculă. Continuând analogia cu mecanismul molecular, se postulează că această deplasare creează o fluctuație turbulentă a cărei mărime depinde de ' și de gradientul mărimii medii. De exemplu, z unde, trebuie înțeles că pentru deplasarea în sus a particulei iar ' <0 pentru deplasarea în jos a particulei. Pentru o
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
de preferințele doctrinare personale, psihanaliza culturală a relegitimat posibilitatea acțiunii eului că libertate creatoare, sau altfel spus că voința finalistă în ordine personală și comunitară. Umanismul originat în psihologia concretului istoric nu a mai fost cel din epoca Luminilor, care postula existența unei voințe abstracte anterioară societății și politicii, materializata univoc în elaborările sale juridice. Noul umanism nu avea ca obiect omul generic, ci identitatea concretă a individului din societatea industrială, pentru care eul că libertate se definea în interconexiune funcțională
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
mult mai bine camuflate la nivelul suprastructurilor occidentale, și tocmai de aceea incomparabil mai eficiente - regimurile leniniste au pus în practică propriile versiuni de state ale bunăstării 2 exceptând, cel puțin în RSR, anii 1980. În cadrul acestora, rolul sindicatelor era postulat ca fiind unul major dar, spre deosebire de funcția critică pe care o îndeplineau în regimurile occidentale, sindicatele din statele comuniste erau utilizate că un fel de curea de transmisie a directivelor economice ale partidului la nivelul administrației economice a statului, având
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
de vedere susținut de M. Florian este în principiu justificat. În schimb, nu putem fi de acord cu M. Riedel: mult mai radical, comentatorul german afirmă că prin modul în care pune problema construcției lumii istorice, Dilthey "dizolvă autodeterminarea rațiunii, postulată de Kant pentru conexiunea logică a naturii"101. (De altfel, chiar Riedel vorbește într-un alt loc102 doar despre "extinderea problematizării lui Kant" în critica rațiunii istorice. s.n.) Un alt motiv care ne îndeamnă să susținem părerea lui M. Florian
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
niște scopuri limitate"183. Totodată, apelul la rațiune înseamnă și o personalizare a cunoașterii. Dilthey însuși considera că perspectiva raționalistă pleacă de la "o ipoteză sau un postulat"184. Or, spre a ne exprima acum în termenii lui Noica, rațiunea, care "postulează" (în filozofie), nu este "gândire impersonală", așa cum este intelectul, care "descoperă" (în științe)185. Ignorând atât specificul celor două domenii ale cunoașterii, cât și modalitățile de investigație proprii fiecăruia dintre acestea, Comte extinde modelul cercetării științifice asupra filozofiei, care are
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
genere și știință. Ea nu reprezintă, așa cum s-a crezut și s-a afirmat adesea, o încoronare a științei știința supremă -, ci ieșirea deplină din orizontul cunoașterii" (ibid.). Cel care prin comprehensiune ajunge la o adevărată și fermă conștiință filozofică "postulează o ordine și dă astfel noi înțelesuri tuturor faptelor ce constituie obiect de cunoaștere, le integrează rațiunii, le raționalizează, pentru a spune așa, și propune în acest fel o interpretare a întregului care este lumea, experiența umană și cultura. Câte
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
aceea vorbim despre științele spiritului ca științe ale comprehensiunii. Rolul și importanța corelațiilor comprehensiunii reies mai ales când înțelegem lucrurile la nivelul "conștiinței filozofice", care, fiind "un exercițiu al rațiunii", "vine după experiența vieții, cunoaștere în genere și știință", ca să "postuleze o ordine", să "raționalizeze" obiectele cunoașterii, "propunând în acest fel o interpretare a întregului care este lumea, experiența umană și cultura" (vezi I, nota 185). Dar așa cum am mai arătat, față de categoriile kantiene (atemporale și statice), cele ale lui Dilthey
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
mai „umane”. Dar nu era așa. Curricula moderne nu erau extinse la toate dimensiunile formării personalității și nici un designer curricular modern nu ar fi admis nebunia că rostul educației este desăvârșirea umană, crearea acelui physiopoiesis, a „doua natură a omului”, postulată în secolul al V-lea î.Hr. de Democrit din Abdera. Curricula premoderne vizau exploatarea resurselor fizico-motorii ale omului; cele moderne vizau exploatarea resurselor psihice, preponderent cognitive ale omului. Școala modernă - de nivel secundar și superior - pregătește experți, adică profesioniști infailibili
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
știință a evaluării performanțelor de învățare” - care, de altfel, începând din anii ’70 ai secolului trecut, s-a și constituit. Astfel a luat naștere așa-zisul „Rațional al lui Tyler”. Tyler Rationale prescrie cele patru etape menționate mai sus și postulează că ele trebuie parcurse în ordine strictă, impusă de logica praxiologică a acțiunii eficiente. Eficientismul tylerian nu este dictat doar de rațiuni economice, iar modelul nu este un simplu business plan, ci o construcție științifică autentică. Simplitatea și funcționarea facilă
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curricula moderne și s-a impus ca lucrare de bază a teoriei curriculare moderne. Chiar și astăzi se mai crede că Fundamentals of Curriculum Development ar trebui considerată cartea de căpătâi a oricărui designer și cercetător al curriculumului. Autorii au postulat că orice curriculum este determinat de către societate și implică două dimensiuni: teoretică (descriptivă) și tehnică (practică). Analiza teoretică trebuie să se extindă asupra a șase arii majore: a) diagnoza socială pentru dezvoltarea curriculumului; b) finalitățile curriculumului; c) principiile și procedurile
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
polarizat și nu permite orientarea unicriterială a dezvoltării curriculumului, el trebuie luat ca atare. Este o realitate obiectivă. Nu este nici obligatorie și nici necesară analiza electivă în „interiorul” ei. Singura modalitate rațională de a o aborda constă în a postula că un curriculum trebuie să dezvolte fiecare dintre elementele care o compun, considerându-le pe toate sarcini ale educației. Nici una dintre aceste sarcini nu poate fi neglijată la nivelul de orientare a unui curriculum educațional. Desigur, anumite curricula particulare pot
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care părea fără soluție: oferă o teorie a fenomenului unic, o „teorie a singularității”, o cunoaștere obiectivă a trăirii subiective. Max van Manen (1984) a adoptat explicația dată de Greene (1973) conștiinței: „context experiențial” sau In-der-Welt-Sein, „faptul-de-a-fi-în-lume”, „lume trăită”. Fenomenologii postulează „lumea trăită de el sau de ea” (his or fer lifeworld) ca fenomen central pentru „orice face el sau ea”; activitățile de cercetare sau de instruire nu fac excepție; In-der-Welt-Sein, lifeworld, „lumea trăită de el sau de ea”, este, în
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
se transformă într-un proces de „însușire/asimilare” (appropriation) și de „înțelegere de sine” (self-understanding). Această fază este posibilă numai printr-o mediere, care diferă de la un cititor la altul. Reynolds (1985) crede că textele teoretice, în calitate de „cuvinte ale ficțiunii”, postulează lumi fictive în care sinele poate fi clarificat, în care cititorul poate sălășlui. Lectura textului este un travaliu prin care „eul” se autentifică, adică își clarifică esența. Dacă în text recunosc doar un „non-eu” și dacă meditația mea se pierde
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai degrabă metaforele generative (generative metaphors) decât faptele științifice (scientific facts). Dar el procedează astfel întrucât dorește ca „viziunea” lui să fie o alternativă la Raționalul lui Tyler. Pentru a fixa viziunea și „tărâmul imaginar” al curriculumului, Doll jr. a postulat, la rândul său, „patru R” (prin contrast cu cele patru etape ale Raționalului lui Tyler): Richness („îmbogățirea”), Recursion („reiterarea”), Relations („conectarea”) și Rigor („rigoarea”) - curriculumul postmodern ar trebui să fie bogat, recursiv, relațional și riguros. Sensurile acestor caracteristici postulate imperativ
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mare precizie în care amănuntele vor fi la fel de importante ca și ansamblul, în care fiecare detaliu al procesului de formare umană va fi tratat în termenii mereologiei și i se va acorda însemnătate integrală. Logica mereologică, aflată la baza hiperraționalității, postulează că partea și întregul au valoare egală, că în parte există semnificația întregului și invers. Complexitatea curriculumului și a educației solicită abordarea pe principiile acestei logici care exclude simplificarea grotescă pe care o găsim în curricula premoderne și inginerizarea artificială
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Procesele de segregare stabilesc distanțe morale care fac din oraș un mozaic de mici lumi, care se ating dar nu se interpenetrează. Relațiile sociale sunt impersonale, contactele noastre fizice sunt apropiate, dar contactele sociale sunt distante. Adepții Școlii de la Chicago postulează o relație cauzală clară între fragmentarea vieții sociale în oraș și fragmentarea individualului într-un set de roluri. Societățile urbane și cele rurale au fost tratate însă în această tradiție ca fiind foarte antitetice una față de cealaltă. Cohen consideră că
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
între fragmentarea vieții sociale în oraș și fragmentarea individualului într-un set de roluri. Societățile urbane și cele rurale au fost tratate însă în această tradiție ca fiind foarte antitetice una față de cealaltă. Cohen consideră că este absolut incorect să postulăm sfârșitul comunității, observând că nenumărate studii ne arată comunitatea în interiorul orașului. Societățile față în față nu ar fi simple sau, ca un corolar al simplicității, marcate de egalitarism, cum le prezenta Redfield. Rareori se face distincția între egalitate ca ideologie
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
permite descrierea acestei persoane, identificarea ei printre celelalte. Orice construcție teoretică validă referitoare la personalitate trebuie să permită, prin operaționalizarea conceptelor sale, descrierea conduitelor și aspectelor psihofizice care fac din orice ființă umană un exemplar unic; Ă coerența: majoritatea teoriilor postulează ideea existenței unei anume organizări și interdependențe a elementelor componente ale personalității. Când în comportamentul cuiva apar acte neobișnuite, ele surprind deoarece contravin acestui principiu; încercând să explicăm, să înțelegem acțiunile curajoase ale unei persoane timide, nu facem altceva decât
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a făcut constatări care confirmă reguli bine cunoscute de pedagogie. Dar explicația sa a rămas la un nivel elementar, fiindcă, deși în învățare se formează legături între centrii nervoși, numărul și complexitatea lor e mult mai mare decât ceea ce a postulat marele fiziolog, la începutul secolului nostru. b. În același timp cu I.P. Pavlov, în Statele Unite, E. Thorndike a început și el cercetări experimentale asupra animalelor. Cei doi savanți n-au știut nimic unul de altul mai mulți ani, deoarece unul
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]