2,294 matches
-
Frumoasa zână care poate Să te salveze de păcat. Opriți-i coma dragii mei, Și nu lăsați să moara cartea! Săriți în ajutorul ei, Căci, eu girez că vă dă partea! SĂ NE ÎNROLĂM ÎN PACE! Poate sa fie chiar potop, Precum se crede prin popor, Căci totul pare fără scop, Pe-acest Pământ, întâmplător! Se surpă Ateneul Păcii, Se prăbușesc valori, în zare, Și nu se știe costul bărcii Și dacă Noe mai apare ! Să-nvingă viața, că-i minune
ÎNTRE PORŢI DE UNIVERS (GRUPAJ POETIC) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372896_a_374225]
-
Și le ia dintr-o suflare, Tinerețea ce-a murit. Din an în an ni-i amintim Pe-ai noștri oropsiți părinți, Bătrâni sărmani, ce stau la geam, Cu ochii arși de rugămiți. Și au umplut parcă fântâni Cu un potop de veșnic plâns, Prin pleoapele făcute scrum, De focul dorului ascuns. În ochi le pâlpâie-o lumină Ce-n asfințit veghează prinsă, Cătând odorul ce nu vine, S-aprindă inima lor stinsă. Pe crengi uscate, tremurânde Demult zăpada s-așternut
DIN AN ÎN AN de DANIEL DAC în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372967_a_374296]
-
în: Ediția nr. 1561 din 10 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului E rugăciunea noastră doar hotarul Spre ce a fost, ce suntem, ce va fi ? Sau implorăm scăpare de amarul Ce-nnegurează fiecare zi ? De ce mă rog când naște disperarea Potop care îneacă bucurii Și-mi frâng genunchii-n lut sub apăsarea Nădejdii de mai bine-n noua zi ? Fă-mi Doamne ruga stare către mâine Și dă-mi tărie, lumea s-o cuprind, Trudind cu bucurie pentru pâine Din ochii
HOTAR DE RUGĂCIUNE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373007_a_374336]
-
zgribuleala și să schimbăm straiele cu mâneci lungi pe tricouri mai subțirele, să auzim din nou gălăgia plăcută a vacanțelor, să dăm fuga la plajă, cu o carte în mână, să înceteze știrile despre nămeții ucigași din America sau despre potopul australian? E tristă primăvara care începe cu moarte de om în nordul Africii, dar nu e oare acesta un semn că acolo încep să îmbobocească ghioceii unui anotimp mai bun? Vorba scriitorului Wilhelm Busch: „sunt pesimist cu prezentul, dar optimist
PRO-PRIMĂVARA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373030_a_374359]
-
sine, se prăvale Într-un hău ce fundu-și sapă În acvatice canale... Curge cerul, lutul curge, Plouă spastic, fatalmente, lumea s-a topit, se scurge, Prăbușindu-se-n torente. Apa spumegând ia totul Și pământul îl afundă, Vine peste noi potopul, Ne îneacă, ne inundă... Vine marea viitură, Oriziontul nu mai vădu-l, Ne vom îneca în ură, Ne va potopi prăpădul... Plouă cu blesteme ude, Peste lumea ce băltește Ca un iad de paparude, Vom avea branhii de pește, Solzi băloși
NE VA POTOPI PRĂPĂDUL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371074_a_372403]
-
două anotimpuri ne-am pierdut de 9 ori Și ne-am regăsit bucolic: păstoriță și păstor În pădurea adormită Fatma inventa povești Dezbrăcată ca mireasă după semnele cerești Rătătcindu-mi drum de seară după pulberea de sare Sarea încă violetă din potop de plâns rămasă Mie cea îndrăgostită de furtunile pe mare Marea după meatastază în a cerului carcasă Ca împerecheate versuri într-o oarbă acoladă Ocrotindu-l Crinul sacru în profan să nu mai cadă. Referință Bibliografică: Acoladă / Violetta Petre : Confluențe
ACOLADĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371226_a_372555]
-
Și cu ochi de iarbă verde, macul roșu însuși, gura. Unde-or fi astăzi țiganii ce cântau din alăute Muzici ce trezeau iubire în inimi neîncepute Care ațâțau doar focul, ca să curgă ață jocul Să se scuture pămâtul anunțând parcă potopul. Unde-s vremurile-n care fugeau toți din turme mieii Către școala cea din sat, unde-or fi învățăceii? Drumul astăzi este gol, doarme somn de moarte colbul Nu mai e piciorul gol să îl măture cu totul. Doarme școala
CA UN CÂNT DE ÎNVIERE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371257_a_372586]
-
acesta de patruzeci nu trebuie ignorat. Ce înseamnă numaidecât acest patruzeci? Dragă, mai întâi de toate, un timp ales de Dumnezeu, un timp suficient ca să te pregătești pentru marele eveniment ce are în vedere veșnicia. Patruzeci de zile a durat potopul lui Noe. Patruzeci de zile a stat Moise în Muntele Sinai. Patruzeci de zile a postit Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Patruzeci de zile durează postul Crăciunului și postul Paștelui. Este un timp suficient ca să te pregătești pentru marele eveniment ce
CONSTANŢA, ACUM LA ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA SA LA DOMNUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371158_a_372487]
-
ochii tăi, iubito, doar pentru ei, atât, mă tem. să nu-ți speli ochii tăi albaștri din care verdele s-a dus, că toată apa planetară curge acum de jos în sus și ploaie nu ne mai dă sfântul, decât potopuri și blestem și pentru ochii tăi, iubito, doar pentru ei, atât, mă tem. să nu-ți speli ochii tăi de toamnă cu apă de la robinet, c-atât mai am curat pe lume și am vorbit cu un poet să-mi
SĂ NU-ŢI SPELI OCHII TĂI DE TOAMNĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344769_a_346098]
-
lumină pleznește de sus Și geamătul mării zvâcnește Se pierde apoi rătăcit la apus În umbra de nori care crește. Și crește de parcă doi munți uriași Apasă cu umerii totul De valuri și-a lor zvârcolire atrași Stârnind fără seamăn potopul. Se cască hulpave din val negre guri Ce-și scuipă spre ceruri furia Și-n cer uriașii cu umerii suri Întorc înzecit vijelia. Marasmul cuprinde-ntunericul greu Și chinuie sufletul mării De parcă departe-a plecat Dumnezeu Și pradă ne lasă
CURRICULUM VITAE (POEME) de VALI ZAVOIANU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344762_a_346091]
-
iarba cu rouă, cu sufletul deschis Destinul își urmează și pe cărări de vis Pășește amintindu-și de-a sa copilărie. VENIREA MEA PE LUME... Frumoasa zi de toamnă ce m-a adus pe lume, Mi-a împrumutat de toate: potop de strălucire Suflet cu bunătate și-o mare de iubire Și frumuseți nespuse, o stea fără de nume Ce strălucește tainic printre copaci și frunze Multicolore unde pe-o inimă curată Din toamnă rodul trudei, credință ne'ntinată Din templul veșniciei
PARFUM ŞI CULOARE... DIN SUFLET DE FLOARE (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345752_a_347081]
-
ochii prin care Dumnezeu cercetează lumea Co rinteni 13 cu 13 Nu înaintați totuși Nu-i interzis viitorul nu-i ultima fundă tură a condiției umane Hei Homo Sapiens mă auzi La stânga-mprejur e un ordin Sigur că-mi amintesc Potopul a fost însă o invitație NU UITA ADAME eu sunt dumnezeul tău cel de toate zilele Nu doar o prăpastie cicălitoare Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ Referință Bibliografică: EREZIA DE-A FI ULTIMUL OM / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN
EREZIA DE-A FI ULTIMUL OM de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345830_a_347159]
-
cu care mă urcam în cireș la mama mare Ana, de la Știrbești - bunica după tata) iar ea, când greșam (păcătosul de mine) și-i lăsam o șuviță de sânge care se strecura pe dinții ei sidefii, îmi răspundea cu un potop de sărutări, și avea ochii presărați de mărgăritarele fericirii. Este nemaiînchipuit de identică idila, ba te bănuiesc de "fraudă sentimentală"... păi același gust al fructuli "cireșele pietroase din pomul fericirii" aveau "fructul pasiunii" și mi se părea că atingeam bolta
PARTEA A II-A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 834 din 13 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345876_a_347205]
-
la început de mandat și se anunță foarte promițător cu privire la sporul minusculei averi personale. Suntem toți egali în fața legii, cu Dumnezeu înainte! Dumnezeu o fi devină? Poate, deoarece nu trimite mai repejor cometa menită să distrugă lumea mai ceva ca potopul antichității. Ca și foaia de hârtie care acceptă toate aberațiile unei camere „bicamerale”, Natura acceptă asistând cu nepăsare. Cât tip oare? Dar ce vină poartă restul lumii? Zona Dâmbovițeană sau dacă doriți Carpatică, cu caprele și vecinii ei, deși se
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347745_a_349074]
-
durează mult prea mult ca să-i facem pe toți să înțeleagă ce fericire este să trăiască sub blânda ta oblăduire. Cred că ar trebui să le dăm un prilej serios de a pricepe ce fericiți sunt... Ceva de genul unui potop, o glaciațiune... Zeus, privi cu o oarecare uimire la această nepoată mai îndepărtată a lui, o găsi fermecătoare cu peplumul acela scurt, cu picioarele-i lungi perfect epilate, și-i spuse gângurit: - Fata mea, vino mai târziu pe la mine să
UN OM INCREDIBIL DE NOROCOS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347752_a_349081]
-
a spus cu duhul blândeții că, oricum ne-am numi Divinitatea ea este aceeași pentru toți. Dumnezeu a dictat lui Moise pe muntele Sinai nu numai tabelele celor 10 legi ale creștinătății ci și tot vechiul testament cu patriarhii săi, potopul și dezastrul de la Babilon. În perioada fugii din Egipt Dumnezeu a oferit în aridul deșert roua dimineții și mana cerească dar, cine nu le culegea cu propriile mijloace era sortit morții. Dumnezeu dorește ca munca să ne facă plăcere și
ÎNVIEREA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347860_a_349189]
-
pentru a-l rosti. Antropologia și geologia au creat ipoteza unor catastrofe planetare care acum șaizeci de milioane de ani au dus la dispariția dinozaurilor, apoi au fost erele glaciare urmate de topirea calotelor glaciare - și astfel o succesiune de potopuri. Ecoul acestor evenimente se regăsește în mitologia ariană (hindusă și persană) cât și în cea chineză, prin ziua când soarele a răsărit de la apus. Mitologia noastră consemnează, prin imaginea lui Moș Nicolae, acele vremuri de început ale lumii noastre, și
TRADIŢIA DIN MOŞI-STRĂMOŞI de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347872_a_349201]
-
voi cita pe Ion Taloș, profesor din 1986 la Universitatea din Köln: "Prin unele din însușirile lui (Sf. Nicolae), el continuă activitatea lui Poseidon, a lui Neptun și Hermes... Domeniul lui cel mai important este apa. El a pus capăt potopului". Din toate acestea se poate înțelege vechimea sa și rolul jucat în istoria înaintașilor de la începutul lumii până azi. Alături de Moș Nicolae în data de 6 dec. se sărbătorește arhiepiscopul cetății Mira, Sfântul Ierarh Nicolae, care a trăit în sec
TRADIŢIA DIN MOŞI-STRĂMOŞI de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347872_a_349201]
-
toți pleacă în weekend? - Și ce faci acum? - Am niște cunoștințe în oraș, le telefonez și până ajung eu acolo, ajung și ei cu sculele, să repare defecțiunea. Deocamdată au reușit să oprească apa, dar peste tot este ca după potop și nu prea am salariați prin unitate să o adune. - Îmi pare sincer rău, debutasem atât de bine... Să știi că mi-ai plăcut. Ești un amant interesant și priceput să facă sex. - Mulțumesc. Mă voi revanșa altă dată, spuse
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347818_a_349147]
-
Lui G.Zamfir și V.Iovu O, câtă solemnitate în bunătatea divină A toamnei senine cu parfum de rai, A celui care râde, de parcă se-nchină, C-un zâmbet alb suflat în nai. O, câtă măreție în sunetul care Oprește potopul, oprește trădare Și ține un neam unit, cine să știe - Atât de frumos cântă un singur nai, sau poate o mie ... Un foc ce a murit demult Un foc ce a murit demult În flăcări mari și arătoase - El a
PE TREPTELE GUVERNULUI de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347374_a_348703]
-
Lui G.Zamfir și V.Iovu O, câtă solemnitate în bunătatea divină A toamnei senine cu parfum de rai, A celui care râde, de parcă se-nchină, C-un zâmbet alb suflat în nai. O, câtă măreție în sunetul care Oprește potopul, oprește trădare Și ține un neam unit, cine să știe - Atât de frumos cântă un singur nai, sau poate o mie ... Un foc ce a murit demult Un foc ce a murit demult În flăcări mari și arătoase - El a
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
mult Naiul unui neamLui G.Zamfir și V.IovuO, câtă solemnitate în bunătatea divinăA toamnei senine cu parfum de rai,A celui care râde, de parcă se-nchină,C-un zâmbet alb suflat în nai.O, câtă măreție în sunetul careOprește potopul, oprește trădareși ține un neam unit, cine să știe -Atât de frumos cântă un singur nai,sau poate o mie ... Un foc ce a murit demultUn foc ce a murit demultîn flăcări mari și arătoase -El a trăit ... ci pe
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
încuie. Mă simt călcat de ochii de afară prin strada murdară a vieții. Autobuze de viață sau căruțe zdruncinate, pe drumuri colbuite, duc trupuri spre trudă de multe ori zadarnică. Sunt multe mii! Câmpiile plâng fără lacrimă, căci uscăciunea sub potop de ape ne îneacă speranța. Muntele tremură pentru dealul care pleacă, străinătatea este departe de noi. Nu mai avem altă viață. Am rămas fără case, în noi. Două decade au trecut și lungimea lor nu a putut să învingă sămânța
OPREŞTE-TE DIN DRUMUL NOPŢII! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346745_a_348074]
-
fiarele în pradă Câțiva, uimiți, se ascundeau să vadă, Iar cei mai mulți priveau cu nepăsare. Așa plătea veșmântul de Mireasă Cerescul Mire-n lacrime și patimi, Al Legii chip cu-o umbră tumultoasă Cerea osânda cea mai dureroasă, Și-n Ochi, potop sfâșietor de lacrimi. Dădu -Se tot. Veșmântul de fecioară Prin mii de zori încununat se-așterne; E cerul nost’ Iisuse-o Primăvară Iar albul meu, cea mai de preț comoară, Și-i nunta mea îmbrățișări eterne. Ne-am cununat în
SUNAMITA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346928_a_348257]
-
ochi același foc Și-un iad apocaliptic e-n răzbunarea lor, Ca sângele pe spadă de veacuri șiroind Se spăimântau și morții de-atâta nenoroc. În ropot de picioare, ca aburii din iad Își încleștară dinții și săbiile-n teacă, Potop e-ntreg cuprinsul, și-n iarbă morții cad Și sfinții din icoane privirea și-o apleacă. Chiar foc de-ar fi să piară să nu mai ardă glia, Alt foc vor naște iarăși acești cumpliți călăi! ...Acum, sfârșită-i lupta
APOCALIPSA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346927_a_348256]