2,606 matches
-
Torcești, din timpul maximei ei întinderi, rămâne postelnicul Panait Balș. El fusese unul dintre editorii și colaboratorii revistei progresiste de la 1844, cu titlul „Propășirea”, în care publică articole pe teme juridice, revenit destul de timpuriu pe poziții retrograde sub aspect politic, potrivnic acțiunilor pentru Unire în anii 1857-1859, îndemnând chiar la desfacerea ei în 1864, căci el însuși aspira să urce pe tronul Moldovei. În schimb, manifestă deosebit interes pentru cultura apuseană, trimițându-și feciorii să studieze la Berlin. În același timp
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
egal se adaptau în funcție de comportamentul internațional al URSS. Destinderea era o împletire secvențializată și flexibilă de confruntare și colaborare, de descurajare și coexistență. Caracterul său adaptabil era menit să protejeze îngrădirea într-o vreme în care opinia publică devenea din ce în ce mai potrivnică ralierii la retorica războiului rece: Fără îndoială că destinderea este periculoasă, dacă nu include și o strategie de îngrădire. Dar îngrădirea nu are sens dacă nu este legată de o noțiune de pace. Soluția nu este renunțarea la strădania de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
mijloace se împart în două categorii: eforturi interne (de a crește capacitatea economică, de a spori forța militară, de a dezvolta strategii potrivite) și eforturi externe (de întărire sau lărgire a propriilor alianțe sau de slăbire și îngrădire a alianțelor potrivnice)". (Waltz 1979: 118) Aceasta înseamnă că sporirea puterii este într-adevăr doar un mijloc în vederea altor scopuri, dar un mijloc inevitabil. De fapt, este singurul pe care Waltz îl menționează atunci cînd a fost nevoie să explice cum anume se
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Oracolul, și nu cu privire la cumpărarea unui sclav sau despre cine știe ce treburi. Ci la Delfi apelau Cetăți, foarte puternice, regi, tirani 1 care nutreau ambiții nemăsurate și care se adresau Oracolului În chestiuni de importanță majoră. A-i supăra, prin răspunsuri potrivnice celor la care se așteptau, nu era de glumă, putea avea repercusiuni asupra slujitorilor Oracolului. Zeul, Într-adevăr, nu ținea seama de acea lege formulată de Euripide: „Bine ar fi ca Phoebos el Însuși oracolele să și le rostească”2
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Cu un asemenea prilej abat epidemii peste cetăți, iar teritoriul acestora Îl fac să devină neroditor. Ei iscă războaie, asedii, până când obțin și primesc ceea ce-și doreau cu patimă. (E) Și unii demoni au totuși parte de o soartă potrivnică. Așa se face că În Creta, unde am locuit mult timp, am asistat la celebrarea unei festivități bizare, În cursul căreia se Înfățișa imaginea unui om fără cap2. Ni s-a spus că este imaginea lui Molos, părintele lui Merion
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
de 5 zile de la data când se află de existența unui minor lipsit de ocrotirea părintească. Nu poate fi tutore minorul sau interzisul judecătoresc, cel decăzut din drepturile părintești sau declarat incapabil de a fi tutore, cel care are interese potrivnice cu ale minorului și persoana care exercitând o altă tutelă, a fost îndepărtată de la aceasta. Legea interzice calitatea de tutore persoanei căreia i-a fost restrâns exercițiul unor drepturi politice sau civile, fie în temeiul legii, fie prin hotărâre judecătorească
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
fie prin hotărâre judecătorească, precum și cel cu rele purtări; * cel lipsit, potrivit legii speciale, de dreptul de a alege și de a fi ales deputat; * cel care, exercitând o altă tutelă, a fost îndepărtat din aceasta; * cel care, din cauza intereselor potrivnice cu ale minorului, nu ar putea îndeplini sarcina tutelei. În alineatul final al art. 117 C. fam. se precizează că, în cazurile în care vreuna dintre împrejurările arătate mai sus se ivește in timpul tutelei, tutorele va fi îndepărtat a
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Vlad Țepeș sau Ștefan cel Mare, grație unor trucuri militare. Fie că s- au folosit de copaci pentru a-i induce în eroare pe adversari privind numărul real al soldaților, fie că și-au atras inamicii în mlaștini și locuri potrivnice, domnitorii au învins oștile cotropitoare cu ajutorul vicleniei. Soldații - copaci După ce generalul roman Tettius Julianus reușise cu cohortele sale să nimicească aproape în întregime oastea dacilor conduși de Decebal (86-106) în bătălia de la Tapae, în anul 87, spre surprinderea romanilor, a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
marea ei creație, presupune folosirea publică a inteligenței. Libertatea conștiinței dobândește legitimitate totală atunci când conștiința respectivă se angajează să caute adevărul, să asculte argumentele și motivațiile celorlalți și să se lase eroic Învinsă de certitudine, deși aceasta Îi poate fi potrivnică. Cu alte cuvinte, să treacă dincolo de bariera spațiului său privat. Fără această concesie, dreptul la libertatea conștiinței se poate transforma Într-un protector al obstinației și al fanatismului, importante bătălii pierdute ale inteligenței, după cum am văzut. Folosirea publică a inteligenței
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
fi precedat de automatism mental și halucinații psihice. Micul automatism mental descris de Clerambault - "automatism mental cu frontiere foarte vaste" - marchează după el intrarea în boală. El comportă emanciparea abstracțiilor, umbra anticipată a gândului, sau "gândirea o ia înainte", este "potrivnică" sau "furată", iar acțiunile bolnavului îi sunt anunțate sau comentate. Activitatea și limbajul sunt perturbate: apare o jonglerie verbală, jocuri 45 și salata de cuvinte, acțiuni involuntare și impuse, baraje ale discursului sau acțiunii. în timp, peste depanarea mută a
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
mai credibilă, mai substanțială. Cel puțin să fi trecut cu stiloul prin textul lui G.G., să înțeleg și eu încâlcitele nedumeriri ale omului săritor la nevoie. Martie, 1998 Lansările de carte la Chișinău, atâtea câte au loc în aceste vremuri potrivnice culturii, sunt, cu excepțiile care confirmă regula, niște spectacole unice în felul lor. Punctul delicat este că scenariul foarte bogat al acestor manifestări zgomotoase ne oferă puține elemente din ceea ce ar trebui să însemne, în opinia mea, o lansare de
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
la cap o colecție de nouă poeme în proză bazată pe personaje din miturile grecești, intitulată Focuri (1936). Ținuse un jurnal foarte intim în toiul iubirii pentru el. Acum își remodelase durerea în legende clasice în care dragostea era întotdeauna potrivnică și tragică. La sfârșit, Fraigneau i-a refuzat dedicația pe motiv că era redactorul ei, așa că Yourcenar a închinat-o lui Hermes mesagerul, reușind astfel să dea de înțeles că această carte aborda autobiografia a ceea ce ea a numit o
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
ei în niște caricaturi. O prezentare enumerativă a reacției în lanț pe care apariția feminină o stârnește era necesară. Ea se face gradat, tehnica acelui "bulgăre de zăpadă" fiind mai potrivită ca oricând. Orlando tremură sub imperiul fatalității unui destin potrivnic, îngenunchind în fața unui dialog cu sine însuși ("Dar ce vru oare soarta să-mi destine?/ Nu pot să mă ajut! Venit e rândul/ acelui ce-nfrunta o lume toată,/ să fie-nvins de-o fată ne-narmată!"), suita curtenilor trăiește și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în profesori atoateștiutori. Dar satira nu ar fi completă fără numeroasele parodii ce o compun. O parodie a silogismului se găsește în capitolul X din Cartea întâi, "Despre ceea ce arată culorile alb și albastru": "De pildă: cinstea și păcatul sunt potrivnice prin firea lor; tot astfel binele și răul: dacă cinstea și binele se împacă împreună (căci, fără îndoială, cinstea e un lucru bun), tot astfel se întâmplă cu răul și păcatul, fiindcă păcatul e un lucru rău"260. În alte
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
atrăgătoare. La fel de neconfortabil se simte și fostul luptător pe front Șceagov, când trece pragul locuinței Makarîghinilor, unde a fost invitat la petrecerea tinerilor. Cu acest prilej, el se pomenește la granița dintre două lumi, una dintre ele străină și chiar potrivnică lui. După cum am menționat deja, închisoarea Marfino constituie cel mai important "cerc" în arhitectura romanului. Este important de spus că șarașka reprezintă un cerc și în sens intertextual: ea este primul cerc al infernului concentraționar, metaforă care își are sursa
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și de a-i urî pe toți ceilalți, de a avea drept călăuză a vieții lor demonul, de a practica învățarea unei religii respingătoare și absurde etc. Până la Tertulian, creștinii nu au fost acuzați niciodată ca trădători ai Imperiului ori potrivnici obligației serviciului militar, introdus de Augustus și impus cu precădere fiilor de veterani, obligați să urmeze cariera tatălui. Dacă Crescentius și ceilalți filozofi din secolul II p.Chr., atât de porniți să arunce acuzații împotriva creștinilor, acuzații construite pe vocea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
fiu de tatăl său, pe fiică de mama sa, pe noră de soacra ei. Și dușmanii omului vor fi casnicii lui (Mt 10, 34-36). Isus este Principele păcii, un Rege (In 18, 37), iar ca Rege trebuie să distrugă împărăția potrivnică, împărăția pământească a satanei și a păcatului. El nu trebuie să folosească sabia (Apoc 19, 15) pentru a învinge; biruința sa nu depinde de sabie ori de o luptă în sensul omenesc; lupta sa va fi spirituală, dar va fi
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
arată că, în Omilie asupra lui Iosua, XV, 1, războaiele sfinte capătă înfățișarea indiciilor luptelor spirituale. În final, autorul, asemenea lui Tertulian și Hipolit, devine categoric în excluderea serviciului militar din viața creștinului. Așadar, dacă Părinții Bisericii s-au arătat potrivnici acestei meserii a armelor, cum se explică faptul că unii creștini sunt prezenți oricum în rândurile armatei romane imperiale? Probabil că etica celor simpli resimțea încă influențele vechii culturi păgâne, împiedicând extragerea totală a rădăcinilor credințelor păgâne. Prin urmare, ierarhia
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
adevărat fericită. În apărarea instituțiilor patriei și a pământului propriu, acești soldați fac să triumfe dreptatea și nu dau frâu liber răului, așa cum se întâmplă în mai toate războaiele. Celor care susțineau că doctrina creștină ar fi prin esența sa potrivnică statului, le răspundea cu satisfacție, în lumina adevărurilor ilustrate: Priviți ce armată, ce fel de soldați este capabilă să formeze învățătura lui Cristos, care dacă este pusă în practică, aduce un mare bine și mântuirea unei națiuni. Cei care spun
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
multitudo ingens), au fost puși în lanțuri nu atât din cauza vinei de incendiu, cât din ura neamului omenesc (odio humani generis). Asemenea tuturor puterilor absolute de-a lungul istoriei, împărații romani, atunci când considerau necesară debarasarea de persoanele care păreau dăunătoare, potrivnice sau stânjenitoare, inventau (subdidit reos) delictul care ducea la pedeapsa capitală. Nero era un maestru în aceste invenții, fapt demonstrat de el însuși cu prilejul uciderii soției Octavia, inventând împotriva ei delictul de adulter cu Anicetus: Așadar, se căuta cu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
teologică și nici nu s-au folosit de citate din Sfânta Scriptură, căutând mai curând să rămână coerenți ideilor lor religioase, curajoși și fermi în deciziile lor. Reacția lor, contrară unei lumi străine Evangheliei, forma specificul obiectorilor de conștiință individuali, potrivnici îndeplinirii sentințelor capitale pronunțate contra creștinilor. 4.2. Martirii militari din timpul persecuției lui Dioclețian Potrivit martirologiilor, Biserica a avut cel mai mare număr de soldați martiri pe durata persecuției lui Dioclețian. Deși persecuția a avut loc și după renunțarea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
bazându-se numai pe procesul și martiriul lor. 4.2.1. Actele sfântului Maximilianus Relatarea din Actele sfântului Maximillianusne descrie refuzul recrutului de a presta serviciul militar, a cărui obiecție de conștiință pare maturată de anumite considerații morale, superioare motivațiilor potrivnice idolatriei, chiar dacă se poate vedea și prezența acestora din urmă. Evenimentul a avut loc pe 12 martie 295 în forumul din Tebessa, lângă Cartagina, în Africa Proconsulară, pe când provincia africană se confrunta cu rebeliunea mauritanilor împotriva Imperiului roman (287-297). Autoritatea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
vreo urmă celor care îl urmăreau. Recitând o rugăciune, a decis să treacă râul Rodan care părea dificil pentru înotare. Însă ce elemente nu ascultă de slujitorii lui Dumnezeu? Sau, când nu s-au îmblânzit până și elementele cele mai potrivnice în fața rugăciunilor unui martir? Astfel, înarmat de credință și convins de făgăduințele lui Cristos, fără să ezite, a intrat în apele râului care veneau amenințător spre el. Dar, dispărând vârtejurile, o undă mult mai solidă l-a ținut ușor suspendat
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
episodice și nesemnificative, ale obiectorilor de conștiință sau ale refuzului întâmplător de a accepta ori continua serviciul militar. Tertulian (în De corona) și Actele martirilor africani ne vorbesc despre o trezire neprevăzută a conștiinței creștine ori adoptarea vreunei atitudini rigoriste potrivnice manifestărilor idolatrice evidente, aflate în conexiune directă cu serviciul militar, îndeosebi în situații oficiale. Cazul centurionului Marin, ucis la Cezareea pentru refuzul abjurării credinței creștine și nicidecum pentru cel al încălcării sarcinilor impuse de regulamentele militare, este grăitor în acest
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Condițiile ferm stabilite pentru revenirea în țară între fruntașul țărănist și fostul moștenitor al tronului au fost încălcate cu nonșalanța ce-l caracteriza, când, odată instalat la Palatul Regal, Carol al II-lea nu va avea nici un scrupul față de persoanele potrivnice sau de prevederile Constituției din 1923. Imprevizibilitatea comportamentului regelui recent instalat i-a jucat feste incoruptibilului Iuliu Maniu, încât chiar în timpul guvernărilor țărăniste s-a constituit celebra Camarilă de la Palat în fruntea căreia trona Elena Lupescu. În situații de criză
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]