894 matches
-
priceperea la săpatul gropilor. Alături de Răstoaca și Suraia, ambele din Moldova, se strămutase în lagărul de la Salcia și un sat oltenesc, cu nume de sălbăticie îmblînzită: Urzicuța". Se va întîlni cu cîțiva dintre cei trecuți prin reeducarea de la Pitești. Cele povestite ne amintesc și ne obligă să nu uităm și să credem că va veni și ziua cînd condamnarea comunismului nu va fi doar o filipică ținută în fața Parlamentului, ci va căpăta și instrumentele necesare prin care justiția să fie obligată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
vară, concediu, are timp berechet și ne va însoți la toate întâlnirile programate în cadrul sejurului nostru eston. Va trebui să țină însă cont că ne mai aflăm „pe drum”, în exercițiul funcțiunii, că mai avem, deci, de trăit niște lucruri, povestitul vine la urmă. Stabilim să ne întâlnim mai târziu, în oraș, după ce ne vom fi cazat și acomodat cu noua reședință. VASILE GÂRNEȚ: Suntem cazați în Park-Hotel - privatizat, renovat, foarte cochet - situat la sud, cred, de cetatea Tompea, într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
pustiuri și neamuri sălbatice. Așa în vechi vremuri, aici, între Dunăre și Carpați, neamul nostru a făcut așezare frumoasă, după ce cu ajutorul Domnului și cu braț de criță a zdrobit fălcile tuturor liftelor păgâne. Asta a fost vremea acea din bătrâni povestită când voevozii noștri cei de demult au înălțat steagurile cu țăranii, răzeșii și boierii lor, când Mircea Vodă și Ștefan-Vodă cel Mare au bătut pe Turci care erau atunci cea mai tare împărăție, când au bătut pe Unguri, pe Leși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Dunării era plin de leșuri turcești”. Turcii, în retragerea lor, treceau Prutul la 5 ianuarie 1499. Drama trăită de turci a produs o puternică impresie asupra contemporanilor, iar în literatura noastră populară s-a păstrat Cântecul gerului, în care este povestită întâmplarea petrecută în iarna anilor 1498-1499. Wapowski a înțeles exact care a fost rostul acțiunii domnului român: teama de turci. Era un pericol foarte mare ca Moldova să devină loc de trecere pentru năvălirile turcești în Polonia, iar turcii s-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în lumea istorică, asemenea surorilor mai mari din balada I (5). Revenirea definitivă în planul social durează, pentru tânăra îngropată de vie, până la momentul ajungerii pruncilor la vârsta inițiatică, ei fiind cei care redau, prin logos, statutul regal al mamei. Povestitul în interiorul povestirii mitice adaugă o valoare recuperatoare, de consacrare simultană a tinerei și a fiilor ei astrali, la funcțiile de resuscitare a timpului sacru și apotropaică. Inițiata este scoasă din spațiul infernal, moment în care dimensiunea ei divină este demonstrată
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lumesc și călătoria spre mit. Soțul special simte distrugerea provocată de actul spunerii și mai vine doar o dată în planul social pentru a comunica sentința rituală. Vorba greșită anulează punțile cu dimensiunea privilegiată și se așază în opoziție cu actul povestitului care recuperează statutul înalt al inițiaților. Lăudăroșenia incri¬minată are un raport antinomic cu recuperarea prin logos, cel din urmă demers fiind posterior procesului inițiatic, cu vădit rol de iluminare a comunității. Deconspirarea prezenței sacre în planul profan provoacă acte
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ai părăsit Craiova și te-ai regăsit la București. Spui, într-o carte pe care timpurile normale ar fi consemnat-o ca un eveniment editorial, cultural, Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de gabriel chifu trăită și tot de el povestită că: "De curând, s-a întâmplat să fiu silit să schimb iar orașul și casa. Acum locuiesc la București, bineînțeles, tot cu chirie, într-o garsonieră atât de strâmtă încât, zău, nu prea încap în ea, mai ales în diminețile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
când este prezentată într-o formă corespunzătoare din punct de vedere gramatical și stilistic. Ascultând povești, copiii își însușesc expresii noi, forme de exprimare ale limbii populare cât și literare care le dezvolta vorbirea.Eficiența povestirilor depinde de conținutul celor povestite, de captarea atenției copiilor, de vocea firească blândă a educatoarei , de felul în care sunt puși copiii în situația de a folosi cuvintele și expresiile în enunțuri personale, reproducând episoade sau chiar toată povestea. Încă de la cea mai fragedă vârstă
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
magistraturi au cerut o nouă întrevedere, ceea ce a condus la înlăturarea interdicției pentru perioada mandatului comitetului i Dieci aflat atunci în funcție 62. Istoria arestării și torturii la care a fost supus Machiavelli în februarie și martie 1513 a fost povestita de multe ori. Este foarte important să știm că eliberarea lui Machiavelli, la 12 sau 13 martie, pare să nu fi avut alte urmări juridice, rămânând astfel doar condițiile impuse de relegatio din noiembrie anterior rămasă în vigoare și interzicerea
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
aievea să-i arate. Început de carieră la Școala Probota Iași, Mariana Vrabie s-a dovedit încă de atunci înzestrată cu acest har de a convinge prin iscusința vorbei, dar și prin realitatea faptei. Un admirabil povestitor (istoria se cere povestită!), cu atenție și înțelegere pentru cei din jur, cu energie și voință în a-și duce fapta la bun sfârșit; iată doar câteva din însușirile pe care oricine a cunonoscut-o nu le poate tăgădui; a fost un om care s-
In memoriam Maria Vrabie: Un om între oameni (1943- 2006). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Gabriela Muscaliu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1850]
-
port. „Tu ești Mircea?” „Da-mpărate!” .......... Apoi s-a ajuns treptat la scena luptei cu turcii. Glasul celui care recita devenea tot mai puternic, mai convingător, mai plin de forță, se simțea că el participa cu tot sufletul la cele povestite: Și abia plecă bătrânul... Ce mai freamăt, ce mai zbucium! Codrul clocoti de zgomot și de arme și de bucium, Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoase, Mii de coifuri lucitoare ies din umbra-ntunecoasă; Călăreții umplu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
toate prostiile astea. Îmi povestea un unchi de-al meu, Nae Stabiliment, despre care am scris și în prima mea carte și voi mai scrie și de aici înainte, pentru că io de fapt de la el am învățat cum e cu povestitul, îmi spunea cum s-a dus în casa unui ștab să-i monteze o chiuvetă. Care chiuvetă era mult prea mică și el calcula cam ce implicații psihologice ar putea să aibă chestia asta, faptul că acea chiuvetă nu are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
că nu aveam nimic de pierdut. Surd, mă rupsesem de viață, de lumea lor. Făceam psihoterapie narativă. Încă o dovadă că oamenii și-au pierdut capacitatea, facultatea de a povesti. Simpla existență a metodei probează acest lucru. Cum ar veni, povestitul devine o excepție, nu un fapt la ordinea zilei. Povestitul trebuie învățat, însușit, practicat într-un cadru special amenajat, în condiții atemporale, nu servește vieții, nu e parte a ei, ci intermezzo. Probabil cândva povestitul era o practică obișnuia. Asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
viață, de lumea lor. Făceam psihoterapie narativă. Încă o dovadă că oamenii și-au pierdut capacitatea, facultatea de a povesti. Simpla existență a metodei probează acest lucru. Cum ar veni, povestitul devine o excepție, nu un fapt la ordinea zilei. Povestitul trebuie învățat, însușit, practicat într-un cadru special amenajat, în condiții atemporale, nu servește vieții, nu e parte a ei, ci intermezzo. Probabil cândva povestitul era o practică obișnuia. Asta trebuia, să-mi imaginez o perioadă din aceasta. Norocul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
acest lucru. Cum ar veni, povestitul devine o excepție, nu un fapt la ordinea zilei. Povestitul trebuie învățat, însușit, practicat într-un cadru special amenajat, în condiții atemporale, nu servește vieții, nu e parte a ei, ci intermezzo. Probabil cândva povestitul era o practică obișnuia. Asta trebuia, să-mi imaginez o perioadă din aceasta. Norocul meu era că avusesem o copilărie interesantă. Aveam ce povesti, iar efectul terapeutic era extraordinar. Ăsta trebuie să fie mobilul. Să scrii literatură e cel mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
pulbere. Sau ceva asemănător liniștii dinaintea furtunii. Sigur că astea sunt niște metafore depășite, dar asta era situația. Și, mă rog, cum am ajuns, evenimentele s-au precipitat. Ar trebui rezumate. O densitate destul de mare de fapte. Cum ar trebui povestite, îngrămădite, așa încât să încapă. Vom vedea. Maică-mea știa că popa fusese la Farmacistu cu botezul și aflase că tot satul e foarte nemulțumit de cartea mea. Iar capul nemulțumiților a devenit cel numit în carte Farmacistu. Acesta, ca să respectăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
eronat, Veniamin. Ai visat eronat. Curățarea nu se mai poate face prin apă. S-a făcut o dată. A doua oară se face prin foc. Numai prin foc. Din priviri, mă îndeamnă să citesc până la capăt cartea. Îi dau ascultare. Descopăr povestită trezirea mea din vis, sosirea lui Lazarus și a lui Truman cu agitația lui exagerată. Apoi, e descris cum citesc eu cartea, ce impresie îmi face, e descrisă întocmai această ultimă pagină din existența mea. La sfârșit, există un scurt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
măi! Da’ când am să beau, când am să mor?> Apoi acuma ce i-am spus: hai, moșnege, acasă și ai să bei vin! Da’ de unde să mai vină? Din țărnă să mai vină? Mă luați cu vorba și cu povestitul și mai uit de icoană și de vama aceea. Nici măcar n-am văzut-o bine, icoana, și mi-au luat-o! Eu v-am mai spus, n-au avut părinții bani să mă dea la școală. Mi-a plăcut să
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
nume (mai ales ale poeților) le știam din Săptămâna, unde erau înjurați săptămânal. Cine mai crede azi că optzeciștii au întrerupt cursul firesc (epic) al literaturii române ar fi trebuit să vadă efectul pe care-l puteau avea cărțile lor povestite unor chirurgi prea obosiți ca să mai citească: trenuri de noapte mirosind mistic a trandafiri, doi soldați crescuți la casa de copii care se disecă reciproc, un agronom-meteorolog îndrăgostit de o actriță măritată cu un doctor, un tip care se leapădă
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
boare feministă. Desigur, nu e nimic rău în asta. Pe de altă parte, cînd scriam „Poveste de la țară“, am auzit la radio fantasticul nume Daniel Abagiu și m-a distrat sugestia masturbatorie care se potrivea ca o mănușă la întîmplarea povestită. și, nu în ulti mul rînd, Dănuț este bine-cunoscutul personaj din La Medeleni, carte care mi-a plăcut foarte mult în copilărie și pe care n-am putut s-o citesc în întregime, fiindcă tipa de la Biblioteca Județeană Pitești, de unde
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
contrafăcută, fiindcă atunci nu ne mai gîndeam noi la episodul cu bulgarii, iar cînd ocheam nu aveam deloc în minte dușmanii patriei - cum ar fi dat bine într-o astfel de povestire. De fapt, nici nu știu dacă toate cele povestite mai sus s-au întîmplat în excursia dintr-a patra sau în cea dintr-a cincea, pe care am făcut-o cu tovarășa de geografie. Faptele s-au suprapus în mintea mea și au construit o amintire coerentă și cu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
în "caracteristic", dacă ea contează, nu prin ceea ce afirmă, dar prin ceea ce evocă, anecdota noastră, ca epizod din istoria prieteniei dintre Caragiale și Missir rămâne adevărată, atât în senzul că formează o mărturie a acelei prietenii, cât și pentru că lucrurile povestite ar fi putut să se fi întâmplat așa cum se povestesc, după cum și versurile atribuite lui Caragiale ar fi putut să fi ieșit, chiar în forma în care le cunoaștem, din mintea și din pana maestrului. Umbre pe ecranul lanternei magice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ca pensiune cu etaj și toate dependințele necesare vieții de zi cu zi. O parte a terenului pe care era construită vila era împărțită în două: o grădină de zarzavaturi și un parc de odihnă și relaxare. Desigur că cele povestite acum sunt departe de frumusețea realității și încerc să reconstitui cu ochii minții cum alergam pe aleile ce treceau printr-o mică pădure de conifere printre care se distingeau de la distanță renumiții brazi argintii. Tot parcul era înconjurat de pini
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
trecut repede când am văzut că biletul trebuia semnat de dirigintă și ștampilat cu ștampila școlii. Am evitat să povestesc despre ultima oră de dirigenție dar acești părinți ai mei au observat schimbarea de pe fața mea și atunci le-am povestit ce s-a întâmplat. M-au liniștit deoarece biletul era de la sindicat, special pentru copii orfani. La dirigintă acasă am fost cu sora mea, dar eu am rămas în stradă și de intrat a intrat doar ea. N-a stat
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
dușman, răspunse tot în mod lăuntric, cu multă hotărâre: „O, spurcatule! Poți tu să-mi făgăduiești măcar o oră de viață?”. Astfel învinse ispita și-și regăsi pacea. Aceasta a fost prima ispitire pe care a avut-o după cele povestite mai sus1. Aceasta s-a întâmplat intrând într-o biserică unde participa zilnic la sfânta liturghie, la rugăciunea vesperelor și a completoriului 2 care se cântau, simțind o mare consolare 3; la liturghie,citea de obicei Patima lui Isus, rămânând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]