2,756 matches
-
credincioase, adjective. Un moment de respiro, un armistițiu: povestitorul scotocește în traistă, scoate merindea. De partea cealaltă cititorul deja înghite primul dumicat. între ei flutură steagul alb al înțelegerii: măcar mâncarea asta să ne tihnească. Penele, cuțitașele, cerneala, nisipul, creioanele povestitorului stau risipite prin iarbă precum dincolo radierele, ochelarii, lupele, foarfecele. Un stol de porumbei care ar trece pe deasupra lor ar vedea doi oameni lejer întinși la oarecare distanță unul de altul, printre foi mari de brustur și pâlcuri cuminți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
lor ar vedea doi oameni lejer întinși la oarecare distanță unul de altul, printre foi mari de brustur și pâlcuri cuminți de mohor. Mestecă încet și privesc în zare. Amândoi văd un deal. „Dacă i-aș înăspri puțin liniile - gândește povestitorul - mai că ar semăna cu un munte”. „Frumos deal, nimic de zis - gândește lectorul. De unde naiba a apărut și ăsta aici în câmpie?4 Repausul se sfârșește. Se strâng merindele, se aruncă fărâmiturile porumbeilor, se adună uneltele din iarbă, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
avea încă destulă forță să se cațere pe pervazul ferestrei, îl aruncă însuși doctorul. Episodul 151 O SENZAȚIE FIREASCĂ Suntem pe cale să pătrundem, de nu îți fi uitat, alături de bunii noștri călugări Metodiu și Iovănuț, în stabilimentul signorei Maxima. Mâna povestitorului prin care se mișcă gâlgâind domol sângele încă fără primejdii infectat de plumbul atâtor și atâtor pagini citite narând alte și alte intrări în stabilimente asemănătoare e gata să purceadă întins la treabă. Micul Balzac ce doarme în noi scâncește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
substantivul curat și cu epitetul bine aranjat, faci din colibă un palat. Dar iată că ascultând tropotul tot mai apropiat al frazelor ce se pregătesc în mintea lui să cuprindă un perete, o încăpere, un apartament din stabilimentul signorei Maxima, povestitorului i se face lehamite. Senzație firească, ce se-abate și în proză de vreo două ori pe an. Literatura - redarea viului de către un om - cui prodest? se întreabă povestitorul. Alte poziții, aceleași virgule, alte discuții, aceleași linii de dialog. Nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cuprindă un perete, o încăpere, un apartament din stabilimentul signorei Maxima, povestitorului i se face lehamite. Senzație firească, ce se-abate și în proză de vreo două ori pe an. Literatura - redarea viului de către un om - cui prodest? se întreabă povestitorul. Alte poziții, aceleași virgule, alte discuții, aceleași linii de dialog. Nimic nou. Ce să facă el cu-această ușă întredeschisă prin fața căreia, urmând pe signora Maxima, trec acum Metodiu și Iovănuț? S-o deschidă și s-arunce înăuntru o privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Balcâzu. Eu, țiganul care le frige și - aici boierul roși ușor - o fată care mi le aduce mie înăuntru, seara, după ce s-au culcat toți. îi dau și ei câte una că e tânără și pofticioasă. Episodul 181 îN CARE POVESTITORII SUNT OBOSIȚI Da, există și asemenea cazuri: o dimineață mohorâtă, cețoasă, de noiembrie, o stare vizibilă de mahmureală, zgomotul tenace, apropiat al unui perforator, un pix care scrie prost - toate acestea și multe altele pot provoca oboseala povestitorilor. Desigur, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
îN CARE POVESTITORII SUNT OBOSIȚI Da, există și asemenea cazuri: o dimineață mohorâtă, cețoasă, de noiembrie, o stare vizibilă de mahmureală, zgomotul tenace, apropiat al unui perforator, un pix care scrie prost - toate acestea și multe altele pot provoca oboseala povestitorilor. Desigur, o împrejurare trecătoare; dar dacă tot o trăim, rugăm măritul Cetitor să ne îngăduie a părăsi pentru o clipă firul întâmplărilor și să ne lase să vorbim puțin despre noi, cei care depanăm acest fir. în total suntem patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Nazazarie Iscariotul, hatmanul Scorbură, paharnicul Surdu, armașul Abăluță, vel-postelnicul Gherman, căpitanii Juravcu, Spoicu și Bașotă, vornicul Prișcu, jitnicerul Haralambie, vel-spornicul Tartore, cazangiul Ilie, datornicul Stredie, Mitru Cobzaru, glumețul Petrică, țiganii Borșu și Fekete, bărbierul Luigi și doctorul Lemberg, șarlatanul Roger, povestitorii Parnasie, Surduc, Gancioc și Stejeran cu hangița Stălinoaia și homunculul Buhuș, straja Dărăban, frații haiduci Stănciulescu Petre și Demeter, grupul de oaspeți polonezi format din doamna Potoțki, pan Bijinski, Malgorzata, Zbignew și hangiul din Przemysl, atamanul Vasia și cazacii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
episodul 30. Ospățul a decurs într-o atmosferă de caldă voie bună. Episodul 201 ROMA Roma! Simpla rostire a acestui nume, ce începe cu rostirea amenințătoare a „r”-ului și se sfârșește domol, dulce-senzual, ca o mângâiere, provoacă fiori oricărui povestitor de bună credință. Căci dacă e adevărat - și este - că toate drumurile duc la Roma, atunci cu necesitate și firele epice ale unei povestiri tradiționale (care nu e decât o oglindă purtată de-a lungul unui drumî vor duce acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
poveștii de față, cu toate că mult ar fi plăcut sufletului nostru, mărite Cetitoriule, să zăbovească încă la Roma. însă precum au mai spus-o și alții, precum am mai spus-o și noi și iarăși o repetăm, nu vremile sunt sub povestitor, ci povestitorul este sub ele, arareori scoțând capul de sub vălul lor pentru a vedea ce se mai petrece prin jur. Unde deci îl purtară pașii pe bunul Metodiu, căci doar pe el aveam a-l urmări acum, după ce Iovănuț (care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
față, cu toate că mult ar fi plăcut sufletului nostru, mărite Cetitoriule, să zăbovească încă la Roma. însă precum au mai spus-o și alții, precum am mai spus-o și noi și iarăși o repetăm, nu vremile sunt sub povestitor, ci povestitorul este sub ele, arareori scoțând capul de sub vălul lor pentru a vedea ce se mai petrece prin jur. Unde deci îl purtară pașii pe bunul Metodiu, căci doar pe el aveam a-l urmări acum, după ce Iovănuț (care, la drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Hârlău (Moldovaî.................................... 18 Episodul 19: La hotarele Moldovei...................................................19 Episodul 20: Căldură mare la hotare.................................................20 Episodul 21: Răzăș fără simbrie........................................................21 Episodul 22: Descriptio Moldaviae...................................................22 Episodul 23: Popas la topos...............................................................23 Episodul 24: în legătură cu unele probleme întâmpinate de povestitorii secolului al XVII-lea.....................24 Episodul 25: Gâlceava povestitorilor cu lumea.................................25 Episodul 26: în care apar noi și noi personaje...................................26 Episodul 27: Povestea lui Parnasie....................................................27 Episodul 28: în care continuă povestea lui Parnasie..........................28 Episodul 29: Povestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Episodul 20: Căldură mare la hotare.................................................20 Episodul 21: Răzăș fără simbrie........................................................21 Episodul 22: Descriptio Moldaviae...................................................22 Episodul 23: Popas la topos...............................................................23 Episodul 24: în legătură cu unele probleme întâmpinate de povestitorii secolului al XVII-lea.....................24 Episodul 25: Gâlceava povestitorilor cu lumea.................................25 Episodul 26: în care apar noi și noi personaje...................................26 Episodul 27: Povestea lui Parnasie....................................................27 Episodul 28: în care continuă povestea lui Parnasie..........................28 Episodul 29: Povestea lui Cancioc....................................................29 Episodul 30: în care continuă povestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
nu mai e nici tînără, nici frumoasă. Și voi, În complicitățile voastre văzînd-o, ce povești veți urzi pentru ca spațiul acela nerostit să fie umplut de cuvinte, pentru ca să vă puteți compara și să ieșiți În cîștig. Mi-e silă de voi, povestitorilor, de mediocritatea competițiilor voastre, voi care nevăzînd nimic vă grăbiți să demonstrați. Ei bine, imaginați-vă acum, vă rog, Încercați să vedeți un havuz Într-un scuar dintr-o mică așezare răsăriteană, o calmă oră de seară cu ciorchini de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
mai amplă, intitulată „însemnări pentru monografia satului Lunca, comuna Filipeni”, a realizat învățătorul Gheorghe (Ghiță) D. Iacobeanu, încheiat prin 1973, rămasă în manuscris, circulând în copii xerox. Ghiță Iacobeanu a fost înzestrat cu har la scris, cu rare calități de povestitor, care, pe lângă cele trăite și aflate de la părinți și rude, adaugă și unele documente care să-i argumenteze științific lucrarea (212 pagini, pe hârtie A4, având pe o pagină separată o „Notă a profesorului Gh. Vraciu, purtând data de 25
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ori, îți faci cruce în cele patru părți, iar cu restul te speli și a zisă că-ți trece. Eu m-am dusă în grădină, mi-am căutat de lucru, ca să nu mă bufnească râsul. Când m-am întors, zice povestitorul șugubăț. Casandra mea era veselă și luminată la față parcă și se luase durerea cu mâna. - Să-i dea Dumnezeu sănătate lelicăi Floarea - zice Casandra și se interesă dacă lelea și-a primit plata. Fără plată, nu este leac! Și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Huțanu, moare la cutremurul din 1977, împreună cu soțul și unicul fiu. Locuiau la blocul „Scala”. Alte personalitșți din satul Lunca - Filipeni Dumitru Iacobeanu Dumitru Iacobeanu: fiu de țăran (cioban la stâna Virginiei Lambrino), silitor la învățătură, o inteligență vie, un povestitor. Învățătorul Gheorghe Postoiu găsește soluția de a-l ajuta. Băiatul Dumitru face curățenie în sala de clasă, mătură, face focul, iar banii primiți se adună pentru o călătorie la Bârlad și examenul de admitere la Școala Normală de acolo. Reușește
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acela că sfârșim prin a descoperi, însă prea târziu, că, deși ne luasem măsuri de precauție, evenimentele nu ne-au așteptat pe noi, că ele sunt deja înaintea noastră și că, în loc să fi anunțat, așa cum este obligația elementară a oricărui povestitor care-și cunoaște meseria, ceea ce urma să se întâmple, nu ne rămâne acum altă soluție decât să mărturisim, cu părere de rău, că s-a întâmplat deja. Contrar celor ce presupusesem, mulțimea nu s-a dispersat, manifestația continuă, și acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
messer Alighieri, ci despre a dumitale. - A mea? exclamă Dante, neizbutind să Își ascundă uluirea. Nu știam că am una care să merite atenția. - Și totuși, așa stau lucrurile. Istoria dumitale e una care i-ar fi făcut fericiți pe povestitorii din vechime, dar care produce neliniște printre fiii binelui. - De ce? Întrebă poetul, trecând instinctiv În defensivă. - Fiindcă nu se explică. Iar tot ceea ce nu se explică e sursă de incertitudine. Iar incertitudinea e sămânța lipsei de Încredere. Iar lipsa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
uman și constructiv. Umorul ăsta funcționează numai dacă vine din interior. Acest interior a fost sfârtecat de o otravă cu efect rapid. Unii mor mai discret și, poate, în chinuri și mai mari. Astfel i‑au fost distruse măruntaiele, iar povestitorul danez de basme a rămas posterității doar sub forma peliculei de celuloid. În felul ăsta, ceva din el i‑a supraviețuit. Frumoase, frumoase, frumoase vremuri erau. Nisip încins din deșert. # O lumină foarte blândă de primăvară se revarsă înăuntru prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Prin fereastra deschisă, cei patru se văzură mergând spre stație. — Vai de mama lor până se vor acomoda, spuse robotul metalizat către cel de la birou. Și când te gândești câți mai urmează să vină din spațiu... Dacă am fi niște povestitori ce se respectă spre a fi respectați, am putea spune în încheiere câteva cuvinte despre ceea ce a ajuns fiecare din eroii noștri în noile împrejurări: l-am putea zugrăvi de pildă pe Felix S 23 trăind o fericită bătrânețe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
conducând o cochetă stație de mecanizare, ori pe Stejeran 1 un întreprinzător constructor sau - de ce nu? un recunoscut și apreciat reporter agricol, am putea descrie căsnicia reușită a Gettei 2, căsătorită definitiv pe aceste meleaguri. Cum însă nu suntem asemenea povestitori, preferăm să privim și noi cum se depărtează personajele noastre, declarând, cu sinceritate, caragialean, că nu mai știm ce s-a întâmplat cu ele. Planeta mediocrilor Episodul 3 Accidentul În anul 2954, luna octombrie, ziua 3, astronauții Ion Aciobăniței, comandant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
ceea ce, de comun acord, considerăm a fi la mii de miliarde de kilometri să se afle, spre surpriza noastră, doar la câțiva ani-lumină. Nu fără regret, desigur, ne vom despărți de oneștii, poate uneori anoștii, dar totdeauna - cel puțin pentru povestitor - simpaticii eroi ai Planetei Mediocrilor; le-am fost, cât s-a putut, alături, le-am împărtășit idealurile, visurile, temerile, adeseori chiar și hrana; ne-am bucurat de succesele lor, am suferit eșecurile lor, le-am cunoscut prietenele, planurile, am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
pictură, dar și în domeniul creației literare, pe cercetătoarea Mariana-Antigona Grecu. În capitolul “Literatură “ un loc aparte îl are romanciera Dora Alina Romanescu(Saveta Bachiș Georgescu ) cunoscută prin cartea sa de succes ”Jocul destinului “.În acest capitol îl redescoperim pe povestitorul Traian Moldoveanu, marinar care a călătorit pe patru continente. Ajunsă la volumul 47 marea enciclopedie a spiritualității românești concepută și scrisă de Constantin Toni Dârțu se constituie, în condițile intrării noastre în Europa și al fenomenului globalizării, în “lada de
PERSONALITĂŢI DIN ROMÂNIA PROFUNDĂ ÎN ENCICLOPEDIA LUI CONSTANTIN TONI DÂRŢU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364589_a_365918]
-
odată prin cunoașterea stării sociale a țăranului român, apoi îl cunoaște la sfârșitul lunii iulie 1875, pe Ion Creangă fiind în revizie la școala din Păcurari, unde preda acesta. Atunci a înțeles Eminescu, că se află în fața celui mai mare povestitor, de care auzise încă din copilărie. În septembrie, Eminescu îl duce pe Creangă la Junimea. Astfel, soarta literară a lui Creangă este pecetluită în nr. De la 1 octombrie 1875 al Convorbirilor literare prin * Soacra cu trei nurori *,debutul unui mare
DESPRE, DOMNUL EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361259_a_362588]