1,132 matches
-
studieze. Acest exercițiu de deconstrucție, pentru care Totemismul azi (1962), semnată de Claude Lévi-Strauss, este un exemplu precursor, face parte de vreo douăzeci de ani din cunoașterea profesională, deși s-a impus lent, ca și teoriile a priori empirice și pozitiviste. Numai luptând împotriva propriilor sale automatisme, punându-le la încercare, etnograful își poate susține descrierile. Prin urmare, el va căuta să multiplice punctele de vedere, fără să pretindă vreodată, de altfel, că a cuprins întregul obiect. Pe teren, antropologul vede
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
care se referă la un concept sau la altul. Până în anii 1980, majoritatea antropologilor nu puseseră într-adevăr sub semnul întrebării ideea unei realități stabile, exterioare, pe care o puteai descoperi progresiv. Școala lui Durkheim se opusese empirismului din filosofiile pozitiviste; ea știa că savantul trebuie să-și construiască obiectul de cercetare, dar nu se întrebase asupra stilului de scriitură împrumutat de la realismul literaturii din secolul al XIX-lea. Fiind construite într-o logică a rupturii cu subiectivismul, scriitura sociologiei și
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
epocă: Weltliteratur... altfel spus, concilierea punctelor de vedere opuse (Villemin) sau schimbul multilateral (ein wechselseitiger Austausch) (T.W. Danzel)10. Studiul influențelor literare străine, care încep să fie recunoscute și studiate sub această emulație (și care se transformă în perioada pozitivistă în simplă erudiție istorico-literară), are la origine conștiința participării la tradiții și valori europene, recunoașterea și cultivarea elementelor literare comune, internaționalizarea creațiilor locale, ieșirea din izolare, lărgirea orizontului. Cine nu cunoaște decât o literatură nu cunoaște decât o singură pagină
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
în jurul valorilor general-umane. Egalitatea, libertatea, toleranța, ideea de Weltbürgertum literară, conștiința vocilor distincte într-un cor unic, unitatea în diversitate sub toate raporturile, sunt câteva dintre acestea. Ele sunt cultivate nu numai de unii comparatiști, care au depășit studiul erudit pozitivist, dar și de scriitorii pentru care idealul universal coincide cu cele mai înalte aspirații morale. Sau, pentru a cita pe A. Soljenițîn, cu prilejul decernării premiului Nobel pentru Literatură, literatura este capabilă să comunice o expresie condensată de la o țară
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
comparată să rămână în continuare neutră, o disciplină academică oarecare, oscilantă și neimplicată. Simplul studiu istoric al relațiilor literare internaționale, al influențelor și izvoarelor, al circulației temelor și tipurilor literare, al imagologiei și alte cercetări de aceeași factură, predominant factologice, pozitiviste, nu mai corespunde noilor exigențe în acest domeniu de investigație. pentru unii comparatiști din țările de Est (printre care ne numărăm), comparatismul este animat și orientat cu atât mai mult de o dinamică ideologică specifică. Nu trebuie uitat îndeosebi faptul
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
a redat prin scrierile sale magiei statutul de disciplină spirituală profundă și serioasă (care nu are nimic de-a face cu satanismul), scoțând-o din conul de umbră în care au plasat-o eficient și resentimentar Inchiziția, iluminiștii și savanții pozitiviști. Autorul francez începe prin a face o scurtă dar reprezentativă incursiune în istoria magiei arătând că această artă sacră era, inițial, apanajul unei caste. Magicienii interpretau visele, practicau extazul și divinația. Tot magi erau numiți și membrii unui trib din
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
paradigme. PARADIGMA reprezintă un set de propoziții, care explică modul în care este percepută realitatea, un set de informații, care descriu realitatea sau reprezintă o modalitate de înțelegere a ei. Paradigma, ca explicație generală asupra lumii, poate fi cu tentă pozitivistă (cantitativ-descriptivă) sau cu tentă comprehensivă (cantitativ explicativă). De aici rezulta următoarea clasificare: - paradigme care stau la bază interpretărilor pozitiviste; - paradigme care stau la bază interpretărilor comprehensive;paradigme pozitiviste ce stau la baza teoriilor pozitiviste și neopozitiviste; - paradigme interpretative, ce subsumează
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
care descriu realitatea sau reprezintă o modalitate de înțelegere a ei. Paradigma, ca explicație generală asupra lumii, poate fi cu tentă pozitivistă (cantitativ-descriptivă) sau cu tentă comprehensivă (cantitativ explicativă). De aici rezulta următoarea clasificare: - paradigme care stau la bază interpretărilor pozitiviste; - paradigme care stau la bază interpretărilor comprehensive;paradigme pozitiviste ce stau la baza teoriilor pozitiviste și neopozitiviste; - paradigme interpretative, ce subsumează abordările de tip fenomenologic, psihanalitic și comprehensiv;paradigme critice, ce se aplică în abordările sociologice, feministe și marxiste. O
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
a ei. Paradigma, ca explicație generală asupra lumii, poate fi cu tentă pozitivistă (cantitativ-descriptivă) sau cu tentă comprehensivă (cantitativ explicativă). De aici rezulta următoarea clasificare: - paradigme care stau la bază interpretărilor pozitiviste; - paradigme care stau la bază interpretărilor comprehensive;paradigme pozitiviste ce stau la baza teoriilor pozitiviste și neopozitiviste; - paradigme interpretative, ce subsumează abordările de tip fenomenologic, psihanalitic și comprehensiv;paradigme critice, ce se aplică în abordările sociologice, feministe și marxiste. O formă importantă de paradigmă este caracterizată de faptul că
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
asupra lumii, poate fi cu tentă pozitivistă (cantitativ-descriptivă) sau cu tentă comprehensivă (cantitativ explicativă). De aici rezulta următoarea clasificare: - paradigme care stau la bază interpretărilor pozitiviste; - paradigme care stau la bază interpretărilor comprehensive;paradigme pozitiviste ce stau la baza teoriilor pozitiviste și neopozitiviste; - paradigme interpretative, ce subsumează abordările de tip fenomenologic, psihanalitic și comprehensiv;paradigme critice, ce se aplică în abordările sociologice, feministe și marxiste. O formă importantă de paradigmă este caracterizată de faptul că explicanda (în concepția lui Raymond Boudon
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
să se țină seama în planificarea investigațiilor preponderent cantitative. Catherine Marshal și Gretchen B. Rossman propun un model al cercetării calitative. Și în acest model unitatea teoretic-empiric este centrală, chiar dacă apar elemente noi. Cercetătorul nu mai pornește, ca în tradiția pozitivistă a cercetărilor cantitative, de la teorie, ci începe cu observarea fenomenelor care îi deșteaptă curiozitate, a fenomenelor interesante, anormale. De aici, cercetătorul dezvoltă o cercetare sistematică, de construire a unei teorii inovative. Procesul cunoașterii, ca o spirală fără sfârșit, include testarea
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
multiple, pe de altă parte, constituie notele distinctive ale cercetării calitative. După Howard S. Becker (1993) cercetarea calitativă diferă de cea cantitativă prin cinci caracteristici: - Raportarea la pozitivism. Atât perspectiva calitativă, cât și cea cantitativă s-au format în cadrul tradiției pozitiviste și neopozitiviste. Așa cum se știe, în orientarea pozitivistă cunoașterea sociologică se realizează ca și cunoașterea naturii, în mod obiectiv. Post-pozitiviștii sunt de părere că realitatea socială nu poate fi decât aproximată, nicidecum deplin cunoscută. Utilizându-se metode multiple, ne apropiem
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
ale cercetării calitative. După Howard S. Becker (1993) cercetarea calitativă diferă de cea cantitativă prin cinci caracteristici: - Raportarea la pozitivism. Atât perspectiva calitativă, cât și cea cantitativă s-au format în cadrul tradiției pozitiviste și neopozitiviste. Așa cum se știe, în orientarea pozitivistă cunoașterea sociologică se realizează ca și cunoașterea naturii, în mod obiectiv. Post-pozitiviștii sunt de părere că realitatea socială nu poate fi decât aproximată, nicidecum deplin cunoscută. Utilizându-se metode multiple, ne apropiem cât mai mult posibil de cunoașterea integrală a
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
naturii, în mod obiectiv. Post-pozitiviștii sunt de părere că realitatea socială nu poate fi decât aproximată, nicidecum deplin cunoscută. Utilizându-se metode multiple, ne apropiem cât mai mult posibil de cunoașterea integrală a acestei realități. Cercetarea calitativă, apărută în cadrul tradiției pozitiviste, tinde să modifice canoanele științei pozitive, chiar dacă utilizează metode și date cantitative. - Acceptarea punctelor de vedere (sensibilities) postmoderne. Cercetătorii calitativiști sunt atașați poststructuralismului și postmodernismului. Ei resping criteriile științificității pozitiviste și caută criterii alternative pentru evaluarea activității lor de cercetare
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
cunoașterea integrală a acestei realități. Cercetarea calitativă, apărută în cadrul tradiției pozitiviste, tinde să modifice canoanele științei pozitive, chiar dacă utilizează metode și date cantitative. - Acceptarea punctelor de vedere (sensibilities) postmoderne. Cercetătorii calitativiști sunt atașați poststructuralismului și postmodernismului. Ei resping criteriile științificității pozitiviste și caută criterii alternative pentru evaluarea activității lor de cercetare (verosimilaritatea, emoționalitatea, responsabilitatea personală, credibilitatea, praxisul politic, textele mai multor voci și dialogurile cu subiecții). Unii cercetători, mai toleranți, acceptă că metodele pozitiviste conduc și ele la cunoașterea societății, dar
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
poststructuralismului și postmodernismului. Ei resping criteriile științificității pozitiviste și caută criterii alternative pentru evaluarea activității lor de cercetare (verosimilaritatea, emoționalitatea, responsabilitatea personală, credibilitatea, praxisul politic, textele mai multor voci și dialogurile cu subiecții). Unii cercetători, mai toleranți, acceptă că metodele pozitiviste conduc și ele la cunoașterea societății, dar că aceste metode nu sunt singurele posibile și nici mai bune sau mai rele decât altele. în replică, cercetătorii cantitativiști pretind că metodele lor sunt singurele metode științifice și consideră postmodernismul ca un
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
atac împotriva rațiunii și adevărului. - Surprinderea punctului de vedere al individului. Ambele orientări vizează punctul de vedere al individului. Totuși, prin intermediul interviurilor adâncite și al observațiilor participative, cercetările calitative se apropie mai mult de perspectiva actorului social. Cercetătorii atașați principiilor pozitiviste acuză cercetările calitative de subiectivism, impresionism și de nereliabilitate. - Investigarea constrângerilor vieții cotidiene. Cercetarea calitativă urmărește în mai mare măsură decât cea cantitativă cunoașterea acestor constrângeri, făcând apel la viziunea emică, ideografică și la studiul de caz. Cercetarea cantitativă studiază
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
noțiunii complexe și mai precis definite, de reprezentare socială. Unele dintre cele mai marcante figuri ale acestei grupări intelectuale (vorbim însă de câteva generații, cu diverse orientări și specializări) nu doar au influențat viziunea asupra perioadei (în trecerea de la istoria pozitivistă la un discurs interpretativ), instrumentarul științific (mai bogat, în plus interdisciplinar), metodele de lucru, ci și competența generală a publicului de a înțelege și de a integra cultural moștenirea medievală. Pentru că cercetarea de față este interesată de mărturia scrisă și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
al proceselor de civilizație. Aceste orientări s-au manifestat în special după cel de-al doilea război mondial, când au început să se afirme curente și școli de filiație germană, franceză și în special anglo-americană, interesate fie de gândirea logică pozitivistă (filosofie analitică aplicată în analiza istoriei, la Arthur Danto, începând cu 1965), fie mai ales de tendințele anti-pozitiviste (la Robin G. Collingwood, în The Idea of History, 1946). Noua filosofie a istoriei a oferit o replică bine articulată modelului (clasic
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de Arthur Danto în scrierile sale târzii, de la o strictă filosofie analitică a istoriei la o problematizare a povestirii istorice, a implicat o nuanțare graduală a discursului științific legat, spre exemplu, de categoria temporalității și un abandon treptat al categoriilor pozitiviste. La începutul postmodernității, chiar factorul "timp" a organizat unele modele logice, bazate pe explicații deductive și nomologice date istoriei - așadar inclusiv la istorici și filosofi ai pozitivismului anilor '70, din rândul cărora Danto făcuse parte. Narațiunea devine categoria principală a
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cred că o redau mărturiile scrise. Practic, formula teoretică "va curge" (ca să rămân în câmpul metaforic pe care l-am propus pentru vizualizarea metodei) printr-o formă datată istoric din trecutul nostru comun. Există, așadar, ca în orice metodă ne-pozitivistă, un factor subiectiv, legitimat de dreptul la interpretare pe care îl are cercetătorul. Nu pretind că ceea ce avansez aici este răspunsul la întrebarea formulată de Lucian Boia și nici unicul substitut pentru o definiție sau alta. Dar, după parcurgerea cât
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
o singură interpretare posibilă. Ea e văzută ca "lege" în istorie, imuabilă și incontestabilă. Modelul nomologic se organizează după o logică de tip cauzal și determinist, ca în științele naturii. 9 Vezi comentarii de referință asupra relației temporalitate-narațiune, atât pentru pozitiviști, cât și pentru anti-pozitiviști, în Ricœur, Temps et récit. 10 Vezi Narrative as Virtual Reality: Immersion and Interactivity in Literature and Electronic Media. Baltimore: John Hopkins UP, 2001. 11 Thomas definește câteva figuri la care face apel simbolul pentru a
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
-se particularitățile de meșteșug și problematică și prin raportarea la alte texte. La fel de atent sunt comentate două romane de moravuri cu subiect contemporan, Fără ideal și Familia Polaniecki. Interpreta sesizează că alături de perspectiva criticii tradiționale și a recursului la ideile pozitiviste, mai este posibilă și alta, care afirmă o linie estetică neîntreruptă prin obiectul urmărit și soluția propusă pentru rezolvarea impasului social, regenerarea aristocrației funciare în „purgatoriul” energiilor stării a treia și reîntoarcerea la proprietatea latifundiară, exploatată corespunzător noilor condiții - un
ZAICIK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290688_a_292017]
-
a ceea ce Lucio Coletti numea odinioară „excepționala reușită a gândirii marxiste”. înainte de orice, aceasta se datorează coerenței discursului și justificării științifice cu care acesta a fost onorat, și nu este câtuși de puțin lipsit de sens să vedem în sociologia pozitivistă „cea de-a patra sursă”, nerevendicată, a doctrinei lui Marx - contemporan al unui Auguste Comte și al unui Herbert Spencer; și, în Etapele gândirii sociologice, Raymond Aron nu va ezita să-l claseze printre fondatorii sociologiei moderne alături de Emile Durkheim
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și revizioniste. Criticii ar putea răspunde că, astfel prezentată, logica realistă este suficient de generală și de evidentă ca să se apropie de banalitate; această critică va fi abordată mai jos. A treia acuzație susține că realismul este, în diferite interpretări, „pozitivist” sau „empirist” și, în consecință, incompatibil cu metodologia constructivistă (vezi, de exemplu, Pettman, 2000; Wendt, 1999). Aparent, obiecția este metodologică, dar anumiți constructiviști au transferat-o la nivelul ontologic. Critica este uneori legată de realismul „științific” (Wendt, 1999) sau „critic
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]