801 matches
-
întreaga lume ortodoxă, precum și al unor prevederi din codurile de legi, riguros elaborate cu privire la căsătorie și la interdicțiile sexuale. Interesant este faptul că rolul de soție ajunge totuși la un statut juridic aproape egal cu al bărbatului, chiar în textele pravilelor - fidele față de Levitic și Ecclesiast -, în ce privește dreptul de proprietate asupra dotei sau a moștenirii, în cazul adulterului dovedit public, săvârșit de soț. În majoritatea cazurilor însă penitența îi revine tot femeii, mai ales pentru păcatele sexuale. Pentru că morala de la Curte
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
patologice. Terminologai a evoluat de la aceea, populară, în domeniul etnoiatriei -, cum este îndrăcirea, de care am amintit, până la una mai complexă, prin adoptarea cunoștințelor și termenilor nosologiei medicale culte. Îndrăcirea, ca expresie a mentalității vechi, este recunoscută încă și în pravile, care vorbesc de "muiarea nădușită de Duhul necurat, adică în care lăcuiește Duhul hitlean"43, care poate justifica despărțirea dacă unul din cei doi soți "se va birui de dracu și se va îndrăci". Mai târziu, această concepție face loc
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
un inventar de 36 obiecte, între care 4 paturi cu mindire și perne de paie, o putină și un ceaun stricat. IV. DE LA PRIMELE PREVEDERI LEGISLATIVE LA OSPICII DE RECLUZIUNE ȘI CASE DE CORECȚIE Prevederile legislative referitoare la alienați în Pravila lui V. Lupu Începuturile organizării asistenței psihiatrice de stat sunt legate de primele măsuri de ordin legislativ care stabileau remunerația oficială a problemei, recunoscându-i limitele. Periculozitatea socială sau, numai simplu, incapacitatea de a coopera în procesul de muncă și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
legislației nu a putut lua în considerație starea patologică a individului în cauză, stare mai greu de evidențiat, ci potențialul său de integrare în societate. Până în secolul al XVII-lea nu se poate vorbi de un cod legislativ scris. Apariția pravilelor a stabilit însă criterii medicale destul de exacte relative la problemele patologiei mintale. Aceste criterii medico-legale constituie, în mare măsură, fructul experienței străine (pravila fiind, după cum știm, o adaptare a legislației occidentale). Pravila stabilește, mai întâi, expertiza, desigur, încă rudimentară, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în societate. Până în secolul al XVII-lea nu se poate vorbi de un cod legislativ scris. Apariția pravilelor a stabilit însă criterii medicale destul de exacte relative la problemele patologiei mintale. Aceste criterii medico-legale constituie, în mare măsură, fructul experienței străine (pravila fiind, după cum știm, o adaptare a legislației occidentale). Pravila stabilește, mai întâi, expertiza, desigur, încă rudimentară, dar care semnifică totuși un pas: pentru a se stabili starea de nebunie a unui inculpat, judecătorul va recurge la vraci, "carii foarte lesne
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
poate vorbi de un cod legislativ scris. Apariția pravilelor a stabilit însă criterii medicale destul de exacte relative la problemele patologiei mintale. Aceste criterii medico-legale constituie, în mare măsură, fructul experienței străine (pravila fiind, după cum știm, o adaptare a legislației occidentale). Pravila stabilește, mai întâi, expertiza, desigur, încă rudimentară, dar care semnifică totuși un pas: pentru a se stabili starea de nebunie a unui inculpat, judecătorul va recurge la vraci, "carii foarte lesne cunoaște de va fi nebun cu adevărat". Rezultă de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mai rea chinuire decât acelea, decât toate, drept aceea... și pedepsirea vinovatului din dragoste este mai mică". În cazul beției, vraciul expert va trebui să chestioneze despre "nebuniile beției și alte semne de om beat", dovedind caracterul lor patologic. Legislația (pravilele) conferă responsabilitatea alienaților, luând totuși unele măsuri și formulând rezerve. Iresponsabilitatea este totală în cazurile clare ("când va fi neștine nebun și den afară den minte... să nu i se dea nici un feal de certare pentru că ajunge'i lui certare
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
să fi fost cunoscute: malahia (anevrismul), slabozna (ejacularea în afara vaginului), relații anormale, orale, și altele mai ales incestuoase sunt pomenite frecvent. În fața judecătorului, femeile au o situație favorizantă, "de vreme ce easte mai proastă și mai lesne spre cădere de căt bărbatul" (Pravile). Plătesc și ele, cu capul, numai sodomia (conviețuirea cu animalele), dar în rest pedeapsa este mai mică, chiar pentru incest. Aceeași situație pentru minori. Se judecau procese de viol ("sila"), condamnarea fiind în funcție de împrejurările de furturi etc., în care acuzatul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Socola 91 III. OSPICII ÎNFIINȚATE DE FILANTROPI ȘI OSPICII COMUNALE 103 Ospiciul Galata 103 Ospiciul comunal de la "Bariera Salhanalei" 109 IV. DE LA PRIMELE PREVEDERI LEGISLATIVE LA OSPICII DE RECLUZIUNE ȘI CASE DE CORECȚIE 113 Prevederile legislative referitoare la alienați în Pravila lui V. Lupu 113 Casele de corecție 119 V. ÎNCEPUTURILE PSIHIATRIEI ȘTIINȚIFICE 128 Primele publicații de psihiatrie. 128 Premisele psihiatriei științifice 128 A. Fătu: Proiectul de organizare a Spitalului de psihiatrie 130 "Nosographul Ospitalului de Neamțu" 135 Julian Lukaszewski: "Soarta
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
308. 30 Miron Costin, De neamul Moldovenilor, ediție critică, C. Ciurescu, București, 1914, p. 140. 31 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, pp. 21-198. 32 Miron Costin, De Neamul Moldovenilor¸ op. cit., p. 17. 33 Ibidem, p. 24. 34 Ibidem, p. 120. 35 Pravila lui Vasile Lupu, p. 121. 36 Grigore Ureche, Vornic mare, Predoslovie în Domnii Țării Moldovei și vieața lor de Grigore Ureche, vornic mare, în Letopisețele publicate de Kogălniceau, Ed. I, Iași, 1852, vol. I, p. 95 (Ed. II, Iași, 1872
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
vieața lor de Grigore Ureche, vornic mare, în Letopisețele publicate de Kogălniceau, Ed. I, Iași, 1852, vol. I, p. 95 (Ed. II, Iași, 1872, vol. I, p. 129). 37 Neculce, "Cronică", în Letopiseți, vol. II, ed. 1874, p. 202. 38 Pravila lui Vasile Lupu (cf. Pompei Samarian); vezi și Bujoreanu, Pravila, pp. 61 și 286. 39 N. Mavrocordat, Păreri și cugetări cit. Pompei Samarian, vol. I, p. 311. 40 D. Cantemir, Istoria Imperiului Otoman, p. 777, notă. 41 Pravila lui Vasile
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de Kogălniceau, Ed. I, Iași, 1852, vol. I, p. 95 (Ed. II, Iași, 1872, vol. I, p. 129). 37 Neculce, "Cronică", în Letopiseți, vol. II, ed. 1874, p. 202. 38 Pravila lui Vasile Lupu (cf. Pompei Samarian); vezi și Bujoreanu, Pravila, pp. 61 și 286. 39 N. Mavrocordat, Păreri și cugetări cit. Pompei Samarian, vol. I, p. 311. 40 D. Cantemir, Istoria Imperiului Otoman, p. 777, notă. 41 Pravila lui Vasile Lupu, ed. 1883, Iași, p. 161. 42 Pompei Samarian, op. cit
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
202. 38 Pravila lui Vasile Lupu (cf. Pompei Samarian); vezi și Bujoreanu, Pravila, pp. 61 și 286. 39 N. Mavrocordat, Păreri și cugetări cit. Pompei Samarian, vol. I, p. 311. 40 D. Cantemir, Istoria Imperiului Otoman, p. 777, notă. 41 Pravila lui Vasile Lupu, ed. 1883, Iași, p. 161. 42 Pompei Samarian, op. cit. după N. Mavrocordat, Păreri și cugetări, în Hurmuzachi, X-XIII, nr.660, p. 438. 43 Idem, p. 411. 44 Ibidem, p. 302. 45 Miron Costin, De Neamul Moldovenilor, op.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ext., "puterea stăpânului asupra slugii": (15) Acest vestit împărat avea doi feciori (Gorjan). b. Când voim să numim și persoana (ființa) care ne e rudă, prieten etc., avem construcția cu acuzativ dublu: (16) Tot creștinul are pre călugăriță sor sufletesc (Pravila Mold.); (17) Are păzitor la cireadă un câine (Ispirescu); (18) Are-o greacă ibovnică (Teodorescu). c. În loc de al doilea acuzativ, figurează un adjectiv sau un adverb: (19) N-are pre altul asemenea (Biblia 1688); (20) Am mâinile reci; (21) Pe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de bucate, prăjituri și alte trebi gospodărești, apărut în 1841 și scris de Mihail Kogălniceanu și Costache Negruzzi. Autorii nu fac deloc exces de modestie în aprecierea lucrării lor: „O carte care, răsturnând toate puterile așezate, călcând în picioare toate pravilele primite de adunare și de obiceiul pământului, are să facă o revoluție strașnică în toată Moldova...“ În urma acestei cărți, „viitorimea recunoscătoare ne va da negreșit frumosul nume de: introducătorii artei culinare în Moldova“. Revoluția în cauză reprezintă, pur și simplu, copierea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Vasilian la Iași (1640) și Colegiul de la Sf. Sava din București, adevărate vetre de cultură, care anunță Secolul Luminilor și aici. Limba română iese la lumină prin biserică, spre școli. Apar, în 1643, Cartea românească de învățături, Cazania lui Varlaam, Pravilele de la Govora în 1640, 125 se traduce din greacă la 1688 Biblia; este tradus D. Cantemir în limbi occidentale; circulă în popor Rojdanicul, carte în care bolile sunt explicate astrologic, Treptnicul cu preziceri de boli după mișcarea pleoapelor, mușchilor etc.
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
o serie de variante: „bolnăvindu-se ficiorul Radului Vodă, din care boală lipsise și din minte”, ceea ce Înseamnă evident - lipsit de minte, fără minte, după cum și fără alienarea: „când nu-i omul cu toată mintea... zicându-se și smintit de minte” (Pravila lui Vasile Lupu), termen utilizat și astăzi În limbajul popular curent. Grigore Ureche acordă același sens animalelor, lipsite de minte: „ca să nu se Înece anii au lucrat, să se asemene hiarelor și dobitoacelor celor cu minte și fără minte”. Unii
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
patologice. Terminologia a evoluat de la aceea, populară - de domeniul etnoiatriei - cum este „Îndrăcirea”, de care am amintit, până la una mai complexă, prin adoptarea cunoștințelor și termenilor nosologiei medicale culte. „Îndrăcirea”, ca expresie a mentalității vechi este recunoscută Încă și În pravile, care vorbesc de „muierea nădușită de Duhul necurat, adică În care lăcuește Duhul hitlean”, care poate justifica despărțirea dacă unul din cei doi soți „se va birui de dracu și se va Îndrăci”. Mai târziu, această concepție face loc nebuniei
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
nu e vrednic nici să trăiască pe pământul ei; să cinstească stăpânirea patriei sale și pe toți slujbașii bisericii, politicești și militărești, căci ei îngrijesc de fericirea patriei ca toți să fie mulțumiți câți locuiesc pe pământul ei; să cinstească pravilile patriei sale, căci acestea țin patria în pace, în unire și în liniște fără turburare; să asculte și să împlinească toate poruncile stăpânirii patriei sale, pentru că toate aceste să fac pentru binele patriei; să cinstească toate așezământurile patriei sale precum
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
robustă morală creștină. Axele definitorii ale acestui patriotism civic pre-naționalist au fost postulate încă din Regulamentul școlilor din Țara Românească, adoptat în 1832, care solicita la modul imperativ învățătorilor să inculce în spiritul copiilor "cucernicia către cele sfinte, respectul către pravile și stăpânire, iubirea de bună rânduială și dragostea către patrie". Iar în Moldova, într-un document emis în același an, scopul educației a fost trasat de autoritățile statale ca rezidând în modelarea de "creștini evlavioși, credincioși cetățeni și patriei folositori
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
îndeplinirea datoriilor creștine și mai ales prin "supunerea față de stăpânire"). Într-un climat saturat de religiozitate și de morala creștină, în care datoria profesorilor trasată de autoritățile statale era de a "a insufla școlarilor cucernicie către cele sfinte, respectul către pravilă și stăpânire" (Manolache și Pârnuță, 1993, p. 79), suflul naționalist nu și-a făcut loc. Acesta presupunea o ideologie revoluționară care perturba ordinea statală încetățenită, motiv pentru care autoritățile publice au manifestat precauție și reticență față de noile idei propagate de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
într-însul cine-mi șade, când pe-o rână, când pe coate, pe covoare verzi culcați și de arme încărcați? Au intrat turcii veseli de izbândă că au luat Cornița. Aici umbre de noroade le vezi ocârmuite de umbra unor pravile călcate, siluite. Toți ciulinii pe cărare fug, cuprinși de panică. A venit ca responsabil de secție. Când gerunziul atributiv care determină un regent în acuzativ obiect direct este urmat de compliniri, el își pierde accentul predicativ, deoarece complinirile îi atenuează
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
acestei acțiuni. În aceste situații dublul subordonat simultan are nuanțe circumstanțiale (de mod, de timp, de cauză, de concesie): nuanțe de mod - Tătarii mâncau grăbiți lângă capetele cailor.; nuanțe de timp - Am cunoscut-o tânăr. ; nuanțe de cauză - Primarul Ion Pravilă intră în cârciumă frecându-și mâinile mulțumit. „Topica dublului subordonat simultan este liberă, el putând ocupa orice poziție față de termenii regenți: Galben - de Soare scăpase teafăr. ; Prostul singur râde de prostia lui.; Nu-l știu pe acela, dar Chirică mă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Tecuciului, cu cele de prin pregiur, adică părțile din Tămășeni, Bozieștii, Bordeile, Gerul și Gologanul”, împreună cu moșii și sate din alte ținuturi, „s-au socotit și s-au hotărât ca să fie partea dumisale cumnatei Elinco Manului, clironomie ce după sfintele pravile i se cuvine pentru săvârșitulu copil ce i-au rămas după săvârșirea soțului dumisali, Vasile Conachi”. Și din acest text se poate considera că mariajul a fost, așa cum observa Nicolae Iorga, o „manoperă a rudelor unei fetițe, Elena Manu”, câștigându
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
iar pădurile le dau necontenit hrană îndestulătoare ca să-și strângă ceara și mierea. Aceștia (locuitorii I. S.) ar avea foloase și mai mari de pe urma lor, dacă li s-ar îngădui să păstreze toate roiurile care roiesc în fiecare an. Dar pravila țării îi oprește să aibă stupi mai mulți decât îngăduie pământul fiecăruia, pentru ca înmulțirea albinelor la unul să nu-i păgubească pe vecini. În afară de faguri de miere și ceară obișnuită, albinele din Moldova mai fac și o anumită ceară, cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]