1,763 matches
-
vom avea atunci o explicație completă a artelor [...]; iar aceasta este ceea ce se cheamă o estetică. [...] Estetica noastră este o estetică modernă, deosebindu-se de cea veche prin faptul că este o estetică istorică, și nu dogmatică, adică nu impune precepte, ci consemnează legi. Rămâne să studiem legea producerii operei de artă. Opera de artă este determinată de un ansamblu alcătuit din starea generală a spiritului și a obiceiurilor ambiante [...] o temperatură morală". Hippolyte Taine, Philosophie de l'art, Hachette, Paris
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
are nevoie de un tezaur sufletesc, de un razăm moral într-o lume a mizeriei și durerei, și acest tezaur i-l păstrează limba sa proprie în cărțile bisericești și mirene. În limba sa numai i se lipesc de suflet preceptele bătrânești, istoria părinților săi, bucuriile și durerile semenilor săi. Și chiar dacă o limbă n-ar avea dezvoltarea necesară pentru abstracțiunile supreme ale minții omenești, nici una însă nu elipsită de espresia concretă a simțirei și numa în limba sa omul își
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
creștinătatea față cu agresiunea mahometană, n-a fost ea aceea care-n persoana lui Varlaam Mitropolitul au făcut ca duhul sfânt să vorbească în limba neamului românesc, să redeie în graiul de miere al coborâtorilor armiilor romane Sfânta Scriptură și preceptele blândului nazarinean? N-a fost ea care s-a ridicat cu putere contra naționalizării, iudaizării bisericei creștine prin Luther și Calvin? Patriarhi și mitropoliți au făcut față cu propășirea repede a reformației și dezbinării; mitropolia Moldovei și a Sucevei au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
susțin că realismul este o practică sceptică care evită totuși problematizarea teoriei inerente a statului. Apoi, el este o practică ce inspiră o comunitate internațională. În al treilea rînd, politica internațională nu este o politică a puterii pentru că seamănă cu preceptele realiste, ci pentru că acea comunitate internațională care împărtășește o viziune realistă asupra lumii acționează în așa fel încît să producă politica puterii: este o construcție socială. Așteptările realiste ar putea fi satisfăcute, nu pentru că ele corespund în mod obiectiv la
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
din opera lui Boețiu sau din Romanul Trandafirului, opere pe care, de altfel, le-a tradus în limba engleză. Apare și în Povestirea scutierului, atunci când șoimanca își portretizează iubitul trădător și subliniază nevoia acerbă de libertate, de evadare din constrângătoarele precepte și canoane patriarhale, ce atentau nu doar fizic, ci și emoțional, la posibilitatea femeii de a se manifesta ca o creatură independentă în cadrul căsătoriei, dar și al relațiilor amoroase.87 Exemplele din regnul animal, deși de o factură simplă, întăresc
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
absolute, al constrângerilor unei tradiții sufocante. Acesta constituie emblema crepusculului, a desuetului, desconsideră orice act care ține de dimensiunea sentimentală a existenței, nu acceptă nicio răzvrătire. Cruzimea sa este împinsă până la extreme: acceptă sacrificiul propriei progenituri, decât să încalce rigidele precepte ale unei societăți intransigente. Natura conflictului, care rămâne la Boccaccio de cele mai multe ori exterior, social, pornește de la opoziții precum tinerețe vs. bătrânețe, nou vs. vechi, pasiune vs. rigiditate, dragoste vs. cruzime, decizii juste vs. răzbunare lașă etc. Jertfa la care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în care sunt portretizate membrele grupului, pline de curtoazie, instruite și elegante, cu mult stil nu doar în arta relatării povestirilor, ci și în organizarea unui program de evadare și destindere, de desfătare și gustare a deliciilor vieții, sub imperiul preceptului horațian: Carpe diem, carpe rosam. Tinerele întemeiază nu doar o simplă șezătoare, ci îndrăznim să considerăm grupul un adevărat cenaclu sau chiar o academie sui generis, în care se evidențiază fiecare prin forța exemplară a cuvântului rostit, a imaginației, a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
că doar o căsnicie este recunoscută, binecuvântată și permisă. Exemplul femeii samarinence, concubină a mai multor bărbați, devine un prototip pentru târgoveața din Bath, o pildă negativă ce ar trebui evitată, cu care totuși se identifică. Femeia noastră nu acceptă preceptul „Crede și nu cerceta”, ci, ca orice spirit malițios, se interoghează, este mirată, nedumerită: „și-ntreb: de ce, mă rog, al cincelea/ Nu fuse soț în cinste pentru ea?/ Cam câți putea să ieie după lege?”276 Târgoveața reprezintă, cu siguranță
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
curând „o figură iconografică” a senzualității, chiar o alegorie a concupiscenței 286, însă nu subscriem la acest punct de vedere. Personajul feminin își instituie propriile legi de guvernare în căsnicie, un fel de lex non scripta, care au ca izvor preceptele biblice, interpretate însă într-o manieră personală.287 Este o primă manifestare a nesupunerii față de dogmele eclesiastice, undă de revoltă chiar, emancipare (trebuie să ținem cont și de contextul istoric al redactării operei, sfârșitul Evului Mediu este străbătut de numeroase
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
franc autoritatea.328 Totuși, viața ei devine singurul exemplu, în ultimă instanță, la care apelează, cu toate că este marcată de ideologia patristică a vremii. Târgoveața reușește o performanță demnă de un mare orator: îi manipulează pe ceilalți, chiar dacă se sesizeză falsitatea preceptelor pe care le impune.329 „Percepe cuvintele, ca și sexul sau banii, drept arme strategice în războiul dintre sexe și își prezintă tacticile verbale ca un fel de răscumpărare împotriva bărbaților din viața ei.”330 Asistăm la lipsa unei închideri
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
literară medievală 331, devine o marcă a modernității și a feminismului incipient al autorului. Discursul ei are elemnte de ambiguitate, se resimt unele incertitudini pe care personajul nu și le poate explica. Inabilitatea de a desluși sensul unor citate sau precepte pe care totuși le amintește subliniază o dată în plus caracterul ei nebulos 332, de aceea probabil abundă și întrebările retorice. Deși atacă niște puncte de vedere sau niște atitudini cunoscute în epocă, sfârșește totuși prin a recunoaște aceste legi. De-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
înseamnă autoritate scrisă. Imaginea focului poate fi asociată și cu sexualitatea târgoveței, cu ceea ce nu poate fi controlat, focul însemnând vitalitate, energie, fiind legat și de nevoia de libertate a personajului feminin. Târgoveața ilustrează o rezistență încăpățânată la întunericul unor precepte, chiar și după trecerea tinereții și a frumuseții de altădată, ea constată aceeași forță care o propulsează în a se exprima.398 Alison dobândește ceva caricatural, este hiperbolizată, așa cum apărea imaginea femeii vicioase în literatura misogină, deși ea nu încearcă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
O astfel de toleranță putea fi găsită numai în republicile mercantile italiene... ”528 „Primele trei povestiri, mai mult sau mai puțin religioase, plasate în mod deliberat la începutul lucrării, resping religia ca normă care îi oferă omului un fundament și precepte morale după care își ghidează comportamentul. Credința veche este arsă, ca și hainele în timpul ciumei, în scopul dezinfectării.”529 Așadar personajele din „comunitatea” capodoperei boccaccești sunt mai puțin interesate să se pregătească pentru o lume paradisiacă, bucurându-se de frumusețile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nu pierit la chip ca o stafie”555), ci, dimpotrivă, plăcerea, îndestularea, veselia („Era plinuț la trup, ca un clondir/ Ochi înfocați și jucăuși, măi-măi”556), are ceva din statura și comportamentul unui nobil, proprietar al unui domeniu, emancipat, ridiculizând preceptele și convingerile învechite: „și se ținea în pas cu vremea nouă/ Nu da pe-acei ce păcătoși i-arată/ Pe vânători, o ceapă degerată”557. Spirit la fel de dezinvolt, pantahuzar și hâtru, „mare meșter cu gura”558, având o „vorbă mieroasă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
vieții cărora trebuie să le facă față pentru a și dovedi statutul de personaj exemplar, de model indiscutabil al virtuților creștine în general. Ca de fiecare dată, Constanța își găsește alinare în invocarea divinității, este un spirit cucernic, evlavios, devotat preceptelor creștine, de aceea ajutorul ceresc nu întârzie să apară, naratorul insistând asupra credibilității faptelor prin care trece eroina, venind în sprijinul celor relatate de el și cu multe exemple ale unor personaje biblice, călăuzite de Dumnezeu în viață și izbăvite
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Geoffrey Chaucer, cât și Giovanni Boccaccio prin oferirea unor modele de personaje mai libere în mișcări și în decizii, mai conștiente de dorințele și aspirațiile proprii, mai doritoare de a dispune de propriile vieți după bunul plac și nu conform preceptelor scrise sau nescrise ale epocii. Deznodământul povestirii este moralizator, un îndemn al naratorului de a eradica tot ceea ce este rău, vicios, pentru că dorința plăcerii carnale a dus la sfârșitul tragic al Virginiei: „Drept pentru care ascultați-mi sfatul:/ Cât nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Than Ten as a Method in the Canterbury Tales, în „Chaucer Review”, vol. 8, nr. 14, 1973, p. 21 apud R. Howard Bloch, art. cit., p. 114. 228 angelica, care includea abstinența sau chiar abolirea oricărei forme a sexualității. Conform preceptelor Bisericii, castitatea nu presupunea doar o puritate corporală, ci și o ferire de tot ceea ce era negativ, blamabil. De aceea s-a ajuns la situația, oarecum paradoxală, ilustrată în povestire, în care Virginia și-a pierdut puritatea numai pentru că a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
urmă, instituie în familie respectarea unui calendar religios, care o privează pe tânăra soție de deliciile mariajului. Nevasta va fi răpită, spre marea ei bucurie, de piratul Paganino da Mare (numele personajului fiind semnificativ pentru virilitatea și lipsa sa de precepte morale) și refuză să se întoarcă la soțul legitim lipsit de apetit, preferându-l pe cel care îi aducea bucurie carnală. Ricciardo aparținea unei alte generații, mai vetuste, pentru care concupiscența era catalogată drept „poftă destrăbălată și murdară” 873 , iar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fi trebuit să însemne rațiune sau cel puțin cumpătare: „Își zugrăvea în gând icoana-i dulce,/ Frumusețea-i, boitul tras ca prin inel/ și anii fragezi, brațul subțirel,/ Înțelepciunea ei și gingășia,/ Purtarea matură și vrednicia.”889 Ianuarie încalcă și preceptele Bisericii și legea naturii prin dorința de a se căsători la o vârstă apropiată vizibil de bătrânețe, deși le aduce pe amândouă ca argumente în susținerea planurilor sale.890 Nunta lor debordează de veselie, mai ales din partea soțului, dar are
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
realiști. Nu mai sunt distanțați de personajele lor, se află de fapt, prin intermediul naratorilor, în mijlocul acestora (este cazul lui Chaucer, prin naratorul care îi poartă numele). Boccaccio și Chaucer aduc eliberarea dintr-un mediu preponderent teologic, saturat de canoane și precepte constrângătoare (care are ca emblemă angelicul, ce în povestirile lor va cunoaște o demitizare), spre o lume dezordonată, dar firească și pitorească 1048 (aceea a demonicului, ilustrând mai mult dionisiacul sau epicurismul), doi termeni ce constituie, în cadrul abordării noastre, concepte
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pentru cântecele de jale, la Înmormântări, Îndeplinind o misiune lipsită de prestigiu și strălucire. (C) Deseori confuzia dintre ceea ce aparține zeilor și ceea ce aparține demonilor este printre oameni un izvor de Încurcături. Lăsând la o parte toate acestea, cele două precepte „Tu ești” și „Cunoaște-te pe tine Însuți”, dacă aparent par că Întru câtva se opun unul altuia, de fapt se completează. Primul, pronunțat cu sfială și respect, proclamă existența eternă a Zeului; celălalt reprezintă pentru muritori o luare-aminte a
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
detractorul șoracolelorț le aprobă, mai ales datorită formei lor concise, care Închide În atât de puține cuvinte un Înțeles exprimat concis și concentrat. În schimb, acuză oracolul dacă exprimă atâtea alte lucruri Într-un chip concis, simplu și direct. Asemenea precepte ale Înțelepților sunt aidoma unor cursuri de apă care se revarsă Într-o albie strâmtă. În ceea ceprivește sensul, nu sunt nici diafane, nici transparente, iar dacă dorești să afli ce-au zis și au scris comentatorii dornici să aprofundeze
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
din punctul nostru ales. „De ce să vorbiți de realitate? sau de eficacitate? sau de creștere? sau de echitate? Aruncați deci la rebut legile voastre ale cererii și ofertei, teoriile voastre savante cu privire la formarea prețurilor și piață. Distrugeți culegerile voastre de precepte tradiționale. Noi am intrat Într-o eră nouă, În care toate adevărurile de ieri au devenit erorile de astăzi”.<footnote Idem. footnote> Științele economice construiesc un obiect de cercetare conform diverselor teorii și metodologii specifice de la un autor la altul
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
concepții și concepte. „De ce să ne vorbiți despre raritate? Sau de eficacitate? Sau de creștere? Sau de echitate? Aruncați deci la rebut legile voastre ale cererii și ofertei, teoriile voastre savante cu privire la formarea prețurilor și piața. Distrugeți culegerile voastre de precepte tradiționale. Noi am intrat Într-o eră nouă În care toate adevărurile de ieri au devenit erorile de astăzi, În care Încercările de economisire ruinează instituțiile, În care un uragan sau un război sunt binefaceri ale cerului, În măsura În care asemenea dezastre
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
menirea profesiei de educator, sau modelul dascălului și relația acestuia cu comunitatea sătească. Cu patos și dăruire, depăna gândurile despre mijloacele educării elevilor în spiritul adevărului, cinstei și dreptății, despre rolul muncii în educarea sătenilor în spiritul celor mai alese precepte morale care să guverneze relațiile dintre semeni: spiritul de cooperare, de solidaritate, de corectitudine, responsabilitate și hărnicie, respect pentru tradiții și obiceiurile străbune și față de eroii neamului. Școala, satul se pot mândri cu faptele acestui dascăl al locului care și-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]