2,576 matches
-
principial predictiv. El este doar o înțelegere a unor fapte petrecute. Invocarea situației face opțiunea doar familiară, îi reduce din caracterul ei neobișnuit în aparență. Acest aspect este foarte important de subliniat. Prin comprehensiune, cercetătorul nu face nici un fel de predicție și nici retrodicții. El nu încearcă să judece în felul următor: avem situația X; să îmi imaginez cum aș acționa eu în această situație; dacă așa aș acționa (gândi, simți, decide) în situația X, atunci probabil că așa ar gândioricine
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
X; să îmi imaginez cum aș acționa eu în această situație; dacă așa aș acționa (gândi, simți, decide) în situația X, atunci probabil că așa ar gândioricine, sau în orice caz, așa au gândit și Cezar sau Napoleon. O asemenea predicție empirică, utilizând natura umană generală, ca producătoare de predicții, nu este acceptată în cadrul comprehensiunii. Problema nu este cum aș acționa eu în locul lui Cezar, ci invers. În condițiile în care eu știu cum a acționat Cezar (și accept că un
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
această situație; dacă așa aș acționa (gândi, simți, decide) în situația X, atunci probabil că așa ar gândioricine, sau în orice caz, așa au gândit și Cezar sau Napoleon. O asemenea predicție empirică, utilizând natura umană generală, ca producătoare de predicții, nu este acceptată în cadrul comprehensiunii. Problema nu este cum aș acționa eu în locul lui Cezar, ci invers. În condițiile în care eu știu cum a acționat Cezar (și accept că un altul ar fi acționat în aceeași situație altfel), pot
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este crucială. Presupoziția tacită care stă la baza acestei indistincții este că ambele perspective se fundează pe același model de raționalitate. Din acest motiv, modelele normative sunt de regulă considerate a fi totodată și descriptive, fiind utilizate în explicarea și predicția comportamentului decizional real. În fapt, o asemenea presupoziție, după cum voi încerca să argumentez, nu este corectă. Cunoștințele acumulate în prezent tind să indice faptul că există mai multe moduri distincte de raționalitate, în funcție de condițiile în care au loc procesele raționale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
decurge, în mod egal, orice stare viitoare. Lumea este guvernată de un determinism probabilist: evenimentele viitoare pot fi prezise, dar nu cu o certitudine absolută, ci în mod probabilist. Agronomul din exemplul dat mai înainte nu poate porni de la o predicție absolut certă asupra cantității de precipitații din luna mai a anului viitor, ci doar de la una probabilistă. În cazul unei incertitudini ontologice, care ar putea fi desemnată mai bine prin termenul de nedeterminare, estimările pot fi, ca și în cazul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
În situațiile curente, decidentul nu deține o cunoaștere completă, absolută, fapt care l-ar pune în situația de a lucra cu probabilități ontologice; în marea majoritate a cazurilor, cunoștințelor noastre sunt incomplete, aproximative, nepermițându-ne, tocmai din cauza acestei incompletitudini, decât predicții aproximative, probabiliste asupra stărilor viitoare ale universului. Chiar dacă universul ar fi strict determinist, cunoștințele noastre de la un moment dat nu ne permit să facem predicții absolute, ci probabiliste. Noi lucrăm în fapt cu incertitudini cognitive. Incertitudinea cognitivă nu exprimă deci
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
majoritate a cazurilor, cunoștințelor noastre sunt incomplete, aproximative, nepermițându-ne, tocmai din cauza acestei incompletitudini, decât predicții aproximative, probabiliste asupra stărilor viitoare ale universului. Chiar dacă universul ar fi strict determinist, cunoștințele noastre de la un moment dat nu ne permit să facem predicții absolute, ci probabiliste. Noi lucrăm în fapt cu incertitudini cognitive. Incertitudinea cognitivă nu exprimă deci limite ontologice ale determinabilității, ci limitele pe care fragilitatea cunoștințelor noastre de la un moment dat ni le impune. Pe baza cunoștințelor sale limitate, care pot
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
curent este desemnat ca probabilități de tip bayesian și care sunt probabilități subiective, estimări probabiliste ale subiecților, și nu probabilități obiective. Indiferent dacă lumea, în mod real, este complet deterministă sau nu, capacitatea noastră de cunoaștere și deci și de predicție este, la un moment dat, limitată, motiv pentru care nu putem lucra decât cu probabilități. În fapt, distincția dintre probabilitatea ontologică și cea cognitivă are o semnificație mai mult abstractă, teoretică, pentru că în procesul efectiv al deciziei lucrăm pur și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
noastre, tinzând să se apropie de incertitudinea ontologică, care este absolută. În această lucrare se va vorbi oarecum indistinct despre incertitudine, avându-se în vedere însă în mod special incertitudinea cognitivă, ce caracterizează cele mai multe dintre procesele decizionale reale. Exemplul cu predicția cantității de precipitații din luna mai este relevant din acest punct de vedere. Probabil că există o limită absolută, ontologică de prevedere a fluctuației vremii; dar nu această limită caracterizează cunoștințele noastre actuale. Capacitatea noastră de a prevedea vremea, inclusiv
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai cert al experienței. Accentul va cădea mai mult pe analiza strategiei satisfăcătorului, care, deși extrem de curentă în practica sistemelor social-umane, este foarte puțin luată în considerare în literatura de specialitate. Explicația acestei ignorări ar putea fi derivată din înseși predicțiile teoriei dezvoltate aici: inevitabil, strategia satisfăcătorului este asociată cu o puternică iluzie a certitudinii. Imaginea despre ele însele a sistemelor care utilizează strategia satisfăcătorului va tinde să constea din iluzia unei decizii raționale de tip cert. Analiza sociologică trebuie însă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a copiilor și trebuie să mă pronunț dacă o familie oarecare este capabilă să asigure o educație normală unui copil și, ca urmare, să recomand sau nu adopția. Problema este complexă. Pentru a o rezolva, ar trebui să fac o predicție asupra capacității familiei solicitante de a educa un copil. Ar trebui probabil să fac o prognoză asupra evoluției copilului atât în ipoteza că ar rămâne în casa de copii, cât și în cea a înfierii de către familia în discuție. Formulată
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
locul de muncă și printre vecini). Decizia pe care o voi lua nu mai presupune un grad ridicat de specializare, ci este rezultatul aplicării câtorva norme simple. Și aici pot interveni unele incertitudini, dar cu privire la aplicarea normelor, și nu la predicția evoluției copilului. De exemplu, o normă mi-ar cere ca vârsta cuplului să nu fie prea înaintată. În marea majoritate a situațiilor, norma este simplu de aplicat. Dar dacă avem o situație de genul: soțul are 60 de ani, iar
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care nu țin seama de aceste constrângeri structurale sunt eliminate. Idealurile imposibile sunt identificate. Un exemplu de acest gen îl reprezintă analiza marxistă a fenomenelor politice. Pornind de la modelul abstract al unei formațiuni sociale de tip capitalist, nu putem face predicții foarte concrete în ceea ce privește organizarea sistemului politic. Unele predicții pot fi însă făcute: într-o formă sau alta, sistemul politic va trebui să mențină cu necesitate puterea politică în limiteleclasei dominante economic - burghezia. Prin aceasta se face o predicție riguroasă a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sunt eliminate. Idealurile imposibile sunt identificate. Un exemplu de acest gen îl reprezintă analiza marxistă a fenomenelor politice. Pornind de la modelul abstract al unei formațiuni sociale de tip capitalist, nu putem face predicții foarte concrete în ceea ce privește organizarea sistemului politic. Unele predicții pot fi însă făcute: într-o formă sau alta, sistemul politic va trebui să mențină cu necesitate puterea politică în limiteleclasei dominante economic - burghezia. Prin aceasta se face o predicție riguroasă a limitelor variației sistemului politic. Nu va fi posibilă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
putem face predicții foarte concrete în ceea ce privește organizarea sistemului politic. Unele predicții pot fi însă făcute: într-o formă sau alta, sistemul politic va trebui să mențină cu necesitate puterea politică în limiteleclasei dominante economic - burghezia. Prin aceasta se face o predicție riguroasă a limitelor variației sistemului politic. Nu va fi posibilă o modificare structurală a repartiției puterii politice în cadrul comunității, în sensul fie al unei distribuții egale, complet democratice, fie al unei distribuții inegale, dar în favoarea altor clase decât burghezia. O
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
humaines, PUF, Paris. Dobre, A. (1986), Cunoașterea științifică și raționalitatea acțiunii sociale, Editura Academiei RSR, București. Doby, J.T. (1969), „Logic and levels of scientific explanation”, în E.F. Borgatta (ed.), Sociological Methodology, Jossey-Bass Inc. Publishers, Londra. Dorofte, I. (1981), Analiza și predicția performanțelor umane, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Drew, E.B. (1969), „Cost-effectiveness in welfare: An Attempt at encompassing planning”, în S. Heidt, A. Etzioni (ed.), Societal Guidance. A New Approach to Social Problems, Thomas Y. Crowell Company, New York. Duncan, O.D.
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pot afecta prezentul: ele generează, am observat acest lucru, o hipervigilență, deci o hiperselecție a informației „amenințătoare” și o tendință de a interpreta, într-o manieră alarmantă sau terorizantă, evenimente banale. In sfârșit, aceste distorsiuni pot afecta viitorul datorită anticipărilor, predicțiilor catastrofice care conduc la evitare. Lucrând asupra cognițiilor, pacientul învață să identifice aceste distorsiuni cognitive și erorile sale cognitive, în special tendințele sale spre: - a realiza inferențe arbitrare (a trage concluzii catastrofice fără motiv în legătură cu gravitatea simptomelor fizice asociate anxietății
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ședințe. Principii generale In cadrul terapiei Isabellei, efortul predominant este cel privitor la expunere. Patru ședințe de terapie cognitivă sunt efectuate la începutul terapiei. Apoi cea mai mare parte a lucrului cu cognițiile se realizează cu ajutorul exercițiilor de expunere: - înainte: predicții în legătură cu ceea ce se va întâmpla acasă la ea și cum vor reacționa persoanele din jurul ei; - în timpul: identificarea cognițiilor și reamintirea faptului că acestea nu sunt decât ipoteze; - după: bilanț al pertinenței cognițiilor automate și alternative, flexibilizarea credințelor. Un exemplu de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
anxietatea sa atinge un nivel satisfăcător. Ea notează itemul ales și nivelul său de anxietate asociat riscurilor sesizate înainte și după manifestarea comportamentală. Expunerea la incertitudini poate fi însoțită de un efort de restructurare a gândurilor eronate prin teste de predicție: Marie notează ceea ce crede că s-ar putea întâmpla înainte de a face un exercițiu de expunere, apoi ceea ce petrece în realitate. Ea constată, astfel, că neliniștea sa în legătură cu o situație nesigură nu depinde de probabilitatea ocurenței consecinței luate în considerație
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
poate, bineînțeles, să-i contamineze pe cei apropiați, dar numărul mare de precauții luate a fost discutat pe termen scurt, mediu și pe termen lung. 4. Discuții Terapie cognitivă sau terapie comportamentală In cazul tulburării obsesionale și compulsive, factorii de predicție a reușitei unei tehnici cognitive sau a unei tehnici comportamentale nu sunt încă cunoscute. Nici o regulă n-a fost fixată, până în prezent, în favoarea terapiei cognitive sau a celei comportamentale. Amploarea discursului interior în comparație cu ritualurile de spălare poate fi un argument
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
totuși rezultat, terapeutul verifică dacă acestea au fost corect utilizate, înainte de a considera pacientul cu tulburare obsesională și compulsivă ca fiind rezistent la terapie. Tratamentul tulburărilor obsesionale și compulsive rezistente este prezentat în detaliu fără a se cunoaște factorii de predicție a rezultatelor. Acesta ia în considerație direcția de urmat în ceea ce privește antidepresivele și terapia. 11 Stresul post-traumatic Jean Cottraux∗ Introducere 1. Contribuții teoretice Criteriile stresului post-traumatic Evaluare Complicațiile Tratamentele stresului post-traumatic Rezultatele terapiilor comportamentale și cognitive 2. Studiu de caz Prezentarea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mine acasă). 4. In această listă, să se amestece acțiunile utile pentru pacient și pentru ceilalți cu cele plăcute. 5. Clasarea acestor activități în funcție de nivelul de dificultate asociat. 6. Alegerea primei sarcini ce urmează a fi efectuată. 7. Dacă există predicții negative care constituie obstacole, să se țină cont de ele stabilind etape intermendiare sau apelând la o repetiție cognitivă. 8. Trecerea la îndeplinirea sarcinii. 9. După ce acțiunea a fost realizată, să se stabilească două cotații: controlul acțiunii și satisfacția resimțită
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pe delimitarea fenomenului în studiu dintr-un context de factori amestecați, pe clarificarea cauzelor și efectelor directe, pe însumarea unui număr mare de episoade similare pentru a înlesni analizarea lor și pe repetarea acestora în situații concrete pentru a permite predicția. Așa cum se spune, oamenii nu intră niciodată în același rău de două ori; iar atunci când decid să intre în rău, o fac din rațiuni diferite și dintr-o multitudine de motive, atât conștiente, cât și inconștiente. Ba mai mult, cum
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
apăreau În cale despre intențiile lor de vot sau expediau nesistematic prin poștă chestionare. Tehnica respectivă, numită „vot de paie” (straw vote), a fost utilizată de către ziarul Harrisburg Pennsylvanian cu ocazia alegerilor prezidențiale din 1824. Popularitatea AIPO s-a datorat predicțiilor corecte pe care le făcea prin studiile sale, Începând cu prognozarea victoriei lui Franklin D. Roosvelt În alegerile prezidențiale din 1936 cu o abatere de 6,5%. Astfel, În perioada anilor 1936-1950 discrepanța dintre rezultatele sondajelor Gallup și rezultatul final
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de viață 2 124-140 Coman, Alina Percepții asupra stereotipurilor de gen În publicitate 1 101-116 Coman, Alina Comunicarea nonverbală În conduita simulată 4 99-108 Coman, Claudiu Sondajul de opinie și manipularea 3 77-89 Comșa, Mircea Rata de participare, supraraportare și predicții electorale 3 50-76 Constantin, Marin Paul H. Stahl despre Școala sociologică de la București 2 42-58 Constantinescu, Monica Importanța legăturilor slabe În migrație 4 168-185 Datculescu, Petre Sondajele de opinie publică În România, azi 3 10-20 Dungaciu, Dan Stat, etnicitate și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]