1,946 matches
-
pe atunci, cunoscut mult prea puțin, era pentru contemporani (din clasa superpusă) un ziarist incomod (mai ales pentru acei oameni ai "interesului") un neiertător, irevocabil atașat altui sistem de valori, alte valori decât cele ale clasei de sus. Eminescu își predică adevărul și convingerile lui, împotriva ambelor tabere, deși ziarul, la care se afla "în soldă", era tribuna unei singure baricade. Deasupra conflictului politic mediocru, de la înălțimea spiritului său, ziaristul tună și fulgeră împotriva tuturor. De aici, ideea de a-l
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
le capteze prin Obiectul Obiectiv Oferit (O. O. O.) și prin relații mediumnice. Asemenea lui Tristan Tzara, care în Grains et issues (1935) reda visului caracterul de „fenomen social activ” într-o lume care va face loc gândirii „nedirijate”, L. predică venirea unui timp în care fenomenele mediumnice, ca proiecții ale inconștientului, vor deveni o calitate comună. Asemenea celorlalți membri ai Grupului suprarealist român, L. explorează toate temele mitologiei suprarealiste, aducând un plus de fervoare în căutarea miraculosului, în inventarea iubirii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
prevăzătoare a nenorocitului Hannibal, să plătească milioanele impuse de Roma, după ce ajunsese să trăiască sub puterea garantă a Romei cam în atârnarea în care se află astăzi Turcia în privința politică, - totuși cenzorul Cato n-avea altă de făcut decât să predice cu și fără ocazie vecinica frază că orașul Cartago trebuie șters de pe fața pământului. Diplomația romană nu era întru nimic inferioară celei moderne, acelasi joc dublu, aceleași cuvinte lunecoase, aceleași trăgănări se făceau pe atunci ca și astăzi. Dacă prințul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
practicii financiari cari nu vedeau un mijloc mai bun în contra deficitului decât desființarea armatei noastre. Luând la serios reprezentația de marionete de la Constantinopole, în cari marchizul Salisbury, c-o contractare foarte solemnă a fizionomiei și c-un ton aproape bisericesc, predica intențiile unanime ale Europei, mulți români credeau că lucrurile în lume se petrec astfel cum se reprezintă în teatru. Pentru orice inteligență mai pătrunzătoare era însă aproape dovedit că mijlocul cel mai puternic contra războiului, dacă acesta nu era dorit
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
practicii financiari cari nu vedeau un mijloc mai bun în contra deficitului decât desființarea armatei noastre. Luând la serios reprezentația de marionete de la Constantinopole, în cari marchizul Salisbury, c-o contractare foarte solemnă a fizionomiei și c-un ton aproape bisericesc, predica intențiile unanime ale Europei, mulți români credeau că lucrurile în lume se petrec astfel cum se reprezintă în teatru. Pentru orice inteligență mai pătrunzătoare era însă aproape dovedit că mijlocul cel mai puternic contra războiului, dacă acesta nu era dorit
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Aceasta-i treaba cercetării, nu a logicei. ["DIN COMBINAREA TERMINILOR... "] 2269 Din combinarea terminilor figurele silogistice vor trebui să fie în număr de trei și anume: o figura, în care terminul de mijloc este subiect în una din premise și predicat în cealaltă; a doua, în care terminul de mijloc e predicat în amândouă premisele; a treia, în care el e subiect în amândouă premisele. Figurile se însemnează de obicei astfel: 1) MP 2) MP 3) MP SM SM SM SP
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Din combinarea terminilor figurele silogistice vor trebui să fie în număr de trei și anume: o figura, în care terminul de mijloc este subiect în una din premise și predicat în cealaltă; a doua, în care terminul de mijloc e predicat în amândouă premisele; a treia, în care el e subiect în amândouă premisele. Figurile se însemnează de obicei astfel: 1) MP 2) MP 3) MP SM SM SM SP. Această schemă arată figurele goale lipsite de cantitate și calitate; dacă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu umflații ăia? Nu ziceai că lucrezi la teză? Cine naiba sunt? Unul arăta a poponar englez, las’ că l-am dibuit eu! Nu-mi spune mie că nu înțeleg. M-am săturat de aiurelile tale, nu știi decât să predici! Iar în timpul pauzelor pe care le făcea să-și tragă răsuflarea, auzeam glasul lui continuând măsurat în timp ce ședeam tolănit în balansoar și îi ascultam. Și apoi se ițea încheietura butucănoasă a lui Owens care apuca ușa și o trântea. Puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
de inelele de fier. Ne îmbărbăta. El surâdea. Vaierul era al mulțimii strânse acolo vreo patru mii erau creștini, ceilalți... cine-I mai știe. Vaierul lor se auzea până jos, la Nagasaki. Cei țintuiți de cruci se rugau. Paul Miki predicase pentru ultima oară. Dar eu n-aveam ochi și nu-l auzeam decât pe fiul nostru . Louis. Louis Ibaraki. I-am întins soției sashen-ul meu, încă ud de sângele fiului. Ud și el de sânge, kimono-ul meu parcă avea viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
în mâna preotului. Se întreba dacă George o fi văzut-o. Dar George se cufundase în bazin lăsându-se de aburi. — Bătrână imbecilă, ticăloasă! exclamă părintele Bernard. Sper să se înece. Cu un aer distrat îi înapoie Dianei mănușa. Eu predic veștile bune. Nimeni nu-mi dă ascultare. Mântuire automată. Fără pierdere de timp, fără dificultăți. Răsucești un buton și-ți umpli sufletul de lumină. — Mie nu-mi vorbești așa. Pentru că tu nu deții credința pură. Ea o are. — Dumneata o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
rece, îmi vor oferi și un arzător de cărbuni. Așa îmi duc viața. Propovăduiesc turmei mele în greaca Noului Testament și, nu știu prin ce miracol, par să mă înțeleagă. (De altfel învăț și argoul local.) Când nu vine nimeni, predic păsărilor de mare. Și ce predic? Că nu există Dumnezeu, că până și frumusețea lui Hristos e o înșelătorie, o minciună. Nu există nimic decât sufletul; și când ai înțeles acest lucru, ai înțeles că nu există Dumnezeu. Cine are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
arzător de cărbuni. Așa îmi duc viața. Propovăduiesc turmei mele în greaca Noului Testament și, nu știu prin ce miracol, par să mă înțeleagă. (De altfel învăț și argoul local.) Când nu vine nimeni, predic păsărilor de mare. Și ce predic? Că nu există Dumnezeu, că până și frumusețea lui Hristos e o înșelătorie, o minciună. Nu există nimic decât sufletul; și când ai înțeles acest lucru, ai înțeles că nu există Dumnezeu. Cine are nevoie să vadă realul și adevărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
dincolo“, nu există decât „aici“, infinit de măruntul, infinit de marele și permanent solicitantul prezent. Și acest lucru îl propovăduiesc turmei mele, năruindu-i visurile despre un supranatural „altundeva“. Așadar, vezi bine, am abandonat toate șmecheriile și trucurile religiei și predic o sfințenie lipsită de orice atracție a miraculosului. Asta și numai asta poate fi religia viitorului. Dar scriu în apă. Voi da această scrisoare unuia dintre țăranii mei. Nu știu dacă va fi vreodată expediată. La revedere, dragul meu N
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
sau cel al lui Tolontan. Că acești termeni vin dintr-un vocabular englez specializat (vocabular de marketing), iar e clar. Acum începe însă neclaritatea. Am căutat definițiile celor doi termeni: „quality“ și „premium“. Dacă la primul termen noțiunea se poate predica în mod corect termenului „ziar“, la cel de al doilea e un pic mai greu. Mă fac că nu văd aceste probleme de referință și mă afund în neclaritate. Ce este un cititor premium? Să luăm un exemplu: eu citesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
problema scutecelor din material versus cele de unică folosință. Toate au optat pentru cele textile, pe motiv că gropile de gunoi gemeau deja de materiale non-biodegradabile. Ruby era, totuși, sigură că ele ar fi fost mult mai puțin dornice să predice integritatea morală dacă nu și-ar fi permis să angajeze bone care să curețe căcățelul bebelușilor de pe scutecele textile oh-atât-de-nepoluantele și de bune pentru mediul Înconjurător. Când Întrunirea a luat sfârșit, Ruby le-a invitat pe viitoarele mămici să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
urmă trebuia să joace, în viziunea patriarhului, un rol cu totul deosebit, având sarcina de a-i învăța pe preoți să nu mai repete „rătăcirile trecutului“, de a-i instrui în așa fel încât aceștia să fie în stare să predice adevărata învățătură a Bisericii lui Hristos o dată cu efortul de a se alătura credincioșilor și de a sluji împreună cu aceștia noua „Patrie“, Republica Populară Română 36. Atât sacerdoții deja consacrați cât și cei care urmau cursurile Institutelor teologice trebuiau să înțeleagă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
educativ care avea ca țintă, în mod special, preoții din mediul rural. Acestora li se cerea să aprofundeze „înțelesul“ reformelor, să admită în primul rând superioritatea gospodăriei colective și să faciliteze înțelegerea atitudinii față de conștiința și lupta de clasă, să predice pacea și „înțelegerea între oameni“63. În data de 4 mai 1949, la deschiderea celei de-a doua serii a cursurilor de îndrumare misionară la Institutul teologic din București, rectorul N. Nicolaescu recunoștea că prima serie a cursurilor a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
adreseze oamenilor pe probleme de doctrina. Nu ni s-au păstrat prea multe predici de la el, dar cele pe care le avem la îndemână și sunt recunoscute că autentice, revelă pe ierarhul convins până în adâncul ființei sale de adevărul că predică constituie o necesitate absolută pentru mântuirea credincioșilor, adică pentru refacerea sau întărirea comuniunii lor cu Dumnezeu și cu ceilalți semeni. Predicile sale erau cunoscute până în Italia, unde Sfanțul Ambrozie a utilizat unele dintre ele. Însă, ceea ce l-a singularizat că
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
pe orgolioșii de toate spețele, și sunt legiune” (III, 282). Firește, e vorba de orgolioșii care se instituie ca prezență. Or, acum, modelul e Buddha. Cu el se identifică Cioran, resorturile acestuia îl construiesc. „Să renunți la lume și să predici apoi renunțarea, fiindcă trebuie să suferi, să îmbătrânești și să mori Ă nu înseamnă să refuzi însăși condiția omului? Condiția în sine? Ce revoluționar, ce nihilist a țintit mai sus? ș...ț E într-adevăr o inspirație nemaivăzută să vrei
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Spengler, anarhiștii ruși, Lenin. Acum, s-a refugiat în Buddha. Numai că, se întreabă Cioran, „Buddha, pe care-l iubesc acum, n-a fost și el un mare orgolios, cel mai mare dintre toți? Să renunți la lume și să predici renunțarea, fiindcă trebuie să suferi, să îmbătrânești și să mori Ă nu înseamnă să refuzi însăși condiția omului? Condiția în sine?” (III, 282). În fond, e aceasta o mărturisire din momentele în care Cioran propăvăduiește anonimatul, retragerea din lume, cucerirea
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
o diferență esențială: putem achiziționa ceva cu talerii reali, dar nu putem achiziționa nimic cu talerii posibili. Dar conceptul este același pentru talerii reali, și pentru talerii posibili. Mai mult, rezultatul este același chiar dacă adăugăm un anumit număr de caracteristici (predicate). Ne sunt oferite informații adiționale pentru că atunci când îi căutăm să știm cât mai exact cum arată. Michael Palmer prezintă următorul exemplul: un student dă ultimul examen la facultate; nu a reușit să repete nimic, dar este înzestrat cu o imaginație
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
legate chiar de acest cuvânt: "real"145. Unii autori au considerat că, la Kant, este susținută teza conform căreia existența nu este un predicat (de exemplu Carnap, Ayer, Hintikka). Alții au considerat că se susține ideea că existența nu este predicat de ordinul I, dar că poate fi vorba de un predicat de ordinul II. În acest fel, Kant s-ar afla pe linia de gândire Frege Russell și ar fi un premergător al interpretării existenței din logica modernă. Alți interpreți
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
adaugă la conceptul subiectului și îl sporește nu este nevoie să fie conținută în el. Un concept devine complet determinat prin adăugarea de noi determinații, iar printr-o determinare completă ajungem la reprezentarea unui lucru individual. Astfel, existența nu este predicat real pentru că nu este o determinație care să se adauge conceptului unui lucru. A. Niță constată că, de fapt, distincția dintre predicat logic și predicat real s-a estompat. Cu toate acestea, pentru a menține distincția și pentru a valida
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
unui concept la "posibilitatea întreagă, ca ansamblu al tuturor predicatelor lucrurilor în genere". Kant prezintă un concept modal și precizează că sediul lui se află în rațiune: "nu putem niciodată să îl prezentăm în totalitatea lui in concreto". Dincolo de variantele predicat logic predicat real, Kant pune în discuție, valoarea transcedentală a conceptului de existență (principiul determinării complete). În comentariul său la acest principiu, Adrian Miroiu sesizează faptul că propozițiile existențiale folosesc acest principiu al determinării complete: Atunci când avem de-a face
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
distinge între expresiile obiectelor și expresiile conceptelor: expresiile obiectelor conțin articole definite. De aceea, "steaua dimineții" este o expresie obiect, în timp ce "planetă" este o expresie concept. În propoziția "steaua dimineții este o planetă" un concept (a fi o planetă) este predicat despre un obiect: "steaua dimineții"159. Într-o altă construcție, de genul "steaua dimineții este Venus" se poate considera că Venus reprezintă în același timp o expresie obiect și o expresie concept. Cuvântul "este" joacă roluri diferite în cele două
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]