1,241 matches
-
M. Eminescu) „De omorât nu l-a omorât jupânul, că jupânul nu era om așa de rău.” (I.L. Caragiale) „Desigur a transmite înseamnă a transmite ceva.” (T. Vianu) „Certitudinea trebuie atunci să fie certitudine de sine.” (C. Noica) c. Numele predicativ analitic este format din infinitivul unui verb copulativ și un nume (substantiv, adjectiv), pronume: „Se zguduie tot domul de pare-a fi de scânduri.” (M. Eminescu) „Toți par a fi resemnați.” d. Numele predicativ complex, foarte rar, are o structură
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de sine.” (C. Noica) c. Numele predicativ analitic este format din infinitivul unui verb copulativ și un nume (substantiv, adjectiv), pronume: „Se zguduie tot domul de pare-a fi de scânduri.” (M. Eminescu) „Toți par a fi resemnați.” d. Numele predicativ complex, foarte rar, are o structură analogă cu numele predicativ analitic, cu deosebirea că infinitivul verbului copulativ intră în relație de complementaritate cu o propoziție: „Tudor pare a fi rămas cum îl știam noi în studenție.” Împlinirea planului semantic al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din infinitivul unui verb copulativ și un nume (substantiv, adjectiv), pronume: „Se zguduie tot domul de pare-a fi de scânduri.” (M. Eminescu) „Toți par a fi resemnați.” d. Numele predicativ complex, foarte rar, are o structură analogă cu numele predicativ analitic, cu deosebirea că infinitivul verbului copulativ intră în relație de complementaritate cu o propoziție: „Tudor pare a fi rămas cum îl știam noi în studenție.” Împlinirea planului semantic al predicatului analitic cu această structură de nume predicativ, în desfășurarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu numele predicativ analitic, cu deosebirea că infinitivul verbului copulativ intră în relație de complementaritate cu o propoziție: „Tudor pare a fi rămas cum îl știam noi în studenție.” Împlinirea planului semantic al predicatului analitic cu această structură de nume predicativ, în desfășurarea predicației, presupune împlinirea mai întâi a planului semantic al numelui-propoziție: cum îl știam noi în studenție, apoi a planului semantic al numelui predicativ complex în ansamblu: a fi rămas + cum îl știam noi și în cele din urmă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
știam noi în studenție.” Împlinirea planului semantic al predicatului analitic cu această structură de nume predicativ, în desfășurarea predicației, presupune împlinirea mai întâi a planului semantic al numelui-propoziție: cum îl știam noi în studenție, apoi a planului semantic al numelui predicativ complex în ansamblu: a fi rămas + cum îl știam noi și în cele din urmă prin raportul de complementaritate cu verbul copulativ care desfășoară semantica gramaticală a predicației: Tudor pare + a fi rămas + cinstit + cum îl știam noi. Noi îl
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fi rămas + cum îl știam noi și în cele din urmă prin raportul de complementaritate cu verbul copulativ care desfășoară semantica gramaticală a predicației: Tudor pare + a fi rămas + cinstit + cum îl știam noi. Noi îl știam cinstit. e. Numele predicativ propozițional (propoziția - nume predicativ) se caracterizează prin dezvoltarea unui nucleu predicațional/propozițional propriu: „Singura mea rugă-i uitării să mă dai.” (M. Eminescu) „Ei rămân ceea ce sunt, chiar dacă eu mai privesc încă soarele și cerul.” (O. Paler) Prin aceasta, predicatul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
știam noi și în cele din urmă prin raportul de complementaritate cu verbul copulativ care desfășoară semantica gramaticală a predicației: Tudor pare + a fi rămas + cinstit + cum îl știam noi. Noi îl știam cinstit. e. Numele predicativ propozițional (propoziția - nume predicativ) se caracterizează prin dezvoltarea unui nucleu predicațional/propozițional propriu: „Singura mea rugă-i uitării să mă dai.” (M. Eminescu) „Ei rămân ceea ce sunt, chiar dacă eu mai privesc încă soarele și cerul.” (O. Paler) Prin aceasta, predicatul analitic realizează, în solidaritate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
rămân ceea ce sunt, chiar dacă eu mai privesc încă soarele și cerul.” (O. Paler) Prin aceasta, predicatul analitic realizează, în solidaritate cu subiectul gramatical, nucleul predicațional al unei propoziții complexe. Deosebirea - i că sculptura e goală. S P S P Numele predicativ cu dezvoltare propozițională are uneori caracter derivat, iar împlinirea planului său semantic se întemeiază atunci pe împlinirea mai întâi a planului semantic al nucleului predicațional al propoziției-nume predicativ: „Am rămas ce-am fost... romantic.” (M. Eminescu) f. Numele predicativ multiplu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
complexe. Deosebirea - i că sculptura e goală. S P S P Numele predicativ cu dezvoltare propozițională are uneori caracter derivat, iar împlinirea planului său semantic se întemeiază atunci pe împlinirea mai întâi a planului semantic al nucleului predicațional al propoziției-nume predicativ: „Am rămas ce-am fost... romantic.” (M. Eminescu) f. Numele predicativ multiplu este alcătuit din mai mulți componenți (unități lexicale autonome sau unități propoziționale), intrați în relație de coordonare copulativă sau adversativă: „Mândră și vitează erai în bătaie, o țară
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Numele predicativ cu dezvoltare propozițională are uneori caracter derivat, iar împlinirea planului său semantic se întemeiază atunci pe împlinirea mai întâi a planului semantic al nucleului predicațional al propoziției-nume predicativ: „Am rămas ce-am fost... romantic.” (M. Eminescu) f. Numele predicativ multiplu este alcătuit din mai mulți componenți (unități lexicale autonome sau unități propoziționale), intrați în relație de coordonare copulativă sau adversativă: „Mândră și vitează erai în bătaie, o țară română...” (Al. Russo) „Dar ceea ce nu știi poate e că el
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și analitic (nominal) dezvoltă și câte o variantă structurală și semantică prin actualizarea planului semantic al predicatelor, din perspectiva enunțării, descrisă de verbele semiauxiliare. Predicatul verbal compus este constituit dintr-un verb semiauxiliar, expresie a perspectivei enunțării, și un verb predicativ (sau o formă verbală absolută), expresie a semanticii enunțului: Mihai trebuie să fi pierdut trenul, de n-a venit. vb. semiauxiliar + vb. predicativ Predicatul nominal compus are în structura constituentului prin care se realizează un verb semiauxiliar, un verb copulativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semiauxiliare. Predicatul verbal compus este constituit dintr-un verb semiauxiliar, expresie a perspectivei enunțării, și un verb predicativ (sau o formă verbală absolută), expresie a semanticii enunțului: Mihai trebuie să fi pierdut trenul, de n-a venit. vb. semiauxiliar + vb. predicativ Predicatul nominal compus are în structura constituentului prin care se realizează un verb semiauxiliar, un verb copulativ și un nume (unitate lexicală sau unitate propozițională) Verbele semiauxiliare exprimă: • modalitatea: „Măi tartorule, nu mânca haram și spune drept, tu ești Gerilă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Tomașevski, din perspectiva raportului motiv-predicat-propoziție, în poetica prozei artistice, sau dinamism-statism, în termenii lui Greimas (Sémantique structurale, Paris, 1966), din perspectivă semiotică: „Trebuie introdusă o diviziune în clasa predicatelor, postulând o nouă categorie clasematică, cea care realizează opoziția dinamism-statism; sememele predicative sunt în măsură să informeze, fie despre stările, fie despre procesele circumscrise actanților.” De predicat narativ și predicat descriptiv vorbește, în lingvistica românească, G.Ivănescu 21: „Distincția între predicatul verbal și cel nominal rămâne mai departe valabilă, însă nu vom
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
rom. domnesc, bolesc etc.). Deosebirea între astfel de verbe și cele de tipul sunt profesor, sunt sănătos este numai formală (de procedeu de expresie): la primele, starea se exprimă sintetic, la cele din urmă analitic. Concludem că așa-zisul nume predicativ nu e nume, ci o parte din verbul de stare exprimat analitic.”22 Cu originea în planul semantic al verbului, cele două categorii semantice de predicat se realizează prin ambele variante structurale: Predicat narativ - Bătrânul s-a îmbolnăvit de nervi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Cu ușor măruntul mers, Readuc melancolia-mi / Iară ea se face vers.” (M. Eminescu) Prin predicație intră în proces de devenire/de schimbare identitatea sau caracteristici ale subiectului, în funcție de clasa morfologică (adjectiv, substantiv etc.) și de conținutul lexical al numelui predicativ: „Dan întoarse foile, șopti, umbra deveni om.” (M. Eminescu) „Nu! nu mă voi face comediantul acelui rău, care stăpânește lumea...” (M. Eminescu) „S-au făcut ca ceara albă fața roșă ca un măr.” (M. Eminescu) Predicatul descriptivtc "Predicatul descriptiv" Planul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
celui care-l face.” (Camil Petrescu) Din structura predicatului analitic se pot subînțelege: • verbul copulativ: „Sufletul omului e ca un val - sufletul unei națiuni, ca un ocean.” (M. Eminescu), „Lumea nu-i cumu-i ci cum o vedem.” (M. Eminescu) • numele predicativ: „Luna pare oricui un element poetic și este.” (G. Călinescu) Elipsa subiectuluitc "Elipsa subiectului" Enunțurile cu predicatul realizat prin verbe apersonale sunt adesea eliptice de subiect. Enunțul „Lui Bozoncea îi plăcea însă, la tiribombe.” (E. Barbu) nu are subiect. Subiectul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
țară, pe capul familiei, care trudise pentru mine patru ani...” (M. Preda) Nucleul predicațional cu structură complexă este caracteristic propozițiilor complexe. El cuprinde, în dezvoltarea sa, două sau mai multe nuclee predicaționale derivate (secunde). Acestea reprezintă: • realizarea propozițională a numelui predicativ: „Căci singura mea rugă-i uitării să mă dai.” (M. Eminescu) • realizarea propozițională a subiectului: „Ceea ce muncește acu pe Leiba mai mult decât tremurătura frigurilor este o amenințare...” (I.L. Caragiale) • realizarea propozițională atât a subiectului cât și a numelui predicativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
predicativ: „Căci singura mea rugă-i uitării să mă dai.” (M. Eminescu) • realizarea propozițională a subiectului: „Ceea ce muncește acu pe Leiba mai mult decât tremurătura frigurilor este o amenințare...” (I.L. Caragiale) • realizarea propozițională atât a subiectului cât și a numelui predicativ „Și ce mira mai mult oierul E că-l chema la curte chiar boierul.” (T. Arghezi) Nucleele predicaționale derivate pot conține în structura lor alte nuclee predicaționale, determinând astfel o creștere a gradului de complexitate a nucleului predicațional central și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu cred tabla legii.” (M. Eminescu. I. 48) de din componența subiectului de-aceia nu este, de fapt, prepoziția care, marcând o relație de dependență, să ceară acuzativul, ci este un mijloc de exprimare a sensului „partitiv”. Subiectul impune numelui predicativ din structura predicatului analitic cazul nominativ, indiferent de poziția sa în interiorul categoriei gramaticale a cazului: „Ușor nu e nici cântecul. Zi și noapte - nimic nu-i ușor pe pământ: Căci roua e sudoarea privighetorilor ce s-au ostenit toată noaptea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cântând.” (L. Blaga, 345) „N-a arătat niciodată încredere cui era prea sincer, ostentativ de sincer din prima clipă.”, „Evită cu consecvență pe cine e prea plin de încredere în sine.” Se situează aproape fără excepție în cazul nominativ numele predicativ realizat prin adjective, calificative sau pronominale: „Iese liniștea din munte / unde locul i-a fost strâmt.” (L. Blaga) Sub presiunea componentei semantic-lexicale a predicației, numele predicativ realizat prin substantiv sau pronume poate sta și în alte cazuri: • genitiv; dacă verbul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
plin de încredere în sine.” Se situează aproape fără excepție în cazul nominativ numele predicativ realizat prin adjective, calificative sau pronominale: „Iese liniștea din munte / unde locul i-a fost strâmt.” (L. Blaga) Sub presiunea componentei semantic-lexicale a predicației, numele predicativ realizat prin substantiv sau pronume poate sta și în alte cazuri: • genitiv; dacă verbul a fi, copulă lexico-gramaticală, dezvoltă sensul de ‘apartenență’, ‘ânrudire’: „Nu l-am întrebat a cui era casa aceea prăpădită.” (M. Preda, Viața, 182), „Slova era a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Nu l-am întrebat a cui era casa aceea prăpădită.” (M. Preda, Viața, 182), „Slova era a băiatului dar vorbele erau ale baciului Alexa.” (M. Sadoveanu, X, 518) În strânsă legătură cu constituirea planului semantic al predicației, în structura numelui predicativ pot intra o serie de prepoziții, care-i impun diferite poziții cazuale: • genitiv: „Pesimistul va fi împotriva acestei iluzii.” (G. Ibrăileanu) • acuzativ: „Oamenii noștri, zic eu, sunt de-un cosmopolitism sec, amar, sceptic...” (M.Eminescu) „Orice frumusețe e ca o
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nucleului predicațional cu predicat sintetic, acordul implică persoana și numărul și, când verbul este la diateza pasivă, genul. În structura nucleului predicațional cu predicat analitic, acordul implică persoana și numărul la nivelul verbului copulativ, numărul și genul, la nivelul numelui predicativ, dacă acesta se realizează prin termeni lexicali variabili în funcție de aceste categorii și dacă nu intervin alți factori cu rol activ în determinarea planului semantic și în organizarea planului expresiei. 1. Acordul în număr Este absolut în enunțurile cu predicat sintetic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
participiul: „Starostele trebuia lovit altfel, pe la spate.” (E. Barbu) Observații: Când subiectul gramatical se realizează prin pronumele de politețe dumneavoastră, verbul-predicat (sau verbul copulativ) se situează totdeauna la plural: „D-stră plecați singur acolo.”, „D-stră veți pleca amândoi la munte.” Numele predicativ, însă, din structura predicatului analitic primește forme de număr în funcție de realitatea extralingvistică: „D-stră sunteți un om extraordinar! Sunteți un magician, sau un vizionar, un clarvăzător.” (M. Eliade), „D-stră, domnilor, sunteți extraordinari!” Subiectul multiplu cere verbului-predicat sau componentelor predicatului analitic să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-nfundate nu-i mai ajung pentru asta...” (I.L. Caragiale) „Au murit și numărul din poartă / Și clopotul și lacătul și cheia.” (T. Arghezi) În enunțurile cu predicat analitic, sincronizarea în număr este generală, cuprinzând toți termenii nucleului predicațional, când numele predicativ se realizează prin adjective: „Vecinic este numai râul; râul este Demiurg.” (M. Eminescu) Când numele predicativ se realizează prin substantiv sau pronume, sincronizarea în număr cuprinde, sau numai subiectul și verbul copulativ (situația cea mai frecventă), sau verbul copulativ și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]