855 matches
-
analiza documentelor sunt toate combinate pentru a obține o „iluminare” asupra problemelor, a aspectelor importante ale cursului ca întreg, a impactului său asupra participanților la curs, aspectele procesuale fiind mai mult semnificate decât simpla măsurare a achizițiilor și a rezultatelor predictibile. • Abordarea CIPP (Stufflebam, apud Calder, 1997, pp. 25-27) este orientată spre examinarea procesului cursului în desfășurare, dar se raportează la contextul în care se derulează, reținând și aspecte ale măsurării în relație cu rezultatele intenționate. De aceea, este mai comprehensivă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
standarde) -, respectiv controlul specific, realizat când sunt semnalate situații speciale. Prin prisma acestor două tipuri de control, Thorpe (1993, pp. 174-181) distinge între evaluarea de bază și cea specifică. Evaluarea de bază presupune colectarea regulată a datelor asupra unor aspecte predictibile, pentru care există standarde predeterminate de performanță (de exemplu, înscrieri, rată de abandon etc.). Se obțin astfel niște date sintetice, instrumentale, fără să se poată surprinde nuanțe sau să se poată oferi explicații pentru cauzele care le-au determinat. De
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
temperamentele infantile și chiar juvenile, nu atât de clar structurate și ferm constituite, parțial flexibile și versatile (favorizând adaptarea), temperamentele adulte, mult mai sofisticate, dar și mult mai bine definite, mai stabile și mai rezistente, devin, în consecință, mult mai predictibile (dar mai slab operațional-abordabile, din perspectiva individului în cauză). Predictibilitatea în sine a mărcii temperamentale personale constituie, în principiu, un avantaj pentru cei care interrelaționează cu persoana respectivă, ei fiind cei ce pot flexibiliza relaționarea/comunicarea cu intenții optimizatoare. Când
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
analiza documentelor sunt toate combinate pentru a obține o „iluminare” asupra problemelor, a aspectelor importante ale cursului ca întreg, a impactului său asupra participanților la curs, aspectele procesuale fiind mai mult semnificate decât simpla măsurare a achizițiilor și a rezultatelor predictibile. • Abordarea CIPP (Stufflebam, apud Calder, 1997, pp. 25-27) este orientată spre examinarea procesului cursului în desfășurare, dar se raportează la contextul în care se derulează, reținând și aspecte ale măsurării în relație cu rezultatele intenționate. De aceea, este mai comprehensivă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
standarde) -, respectiv controlul specific, realizat când sunt semnalate situații speciale. Prin prisma acestor două tipuri de control, Thorpe (1993, pp. 174-181) distinge între evaluarea de bază și cea specifică. Evaluarea de bază presupune colectarea regulată a datelor asupra unor aspecte predictibile, pentru care există standarde predeterminate de performanță (de exemplu, înscrieri, rată de abandon etc.). Se obțin astfel niște date sintetice, instrumentale, fără să se poată surprinde nuanțe sau să se poată oferi explicații pentru cauzele care le-au determinat. De
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nu consolidează diada parentală, dimpotrivă apar disfuncționalități nu numai în ceea ce privește comunicarea, dar și în aria relațiilor sexuale etc. M. Froehlich (2000) comunică o incidență îngrijorătoare a divorțului (90%) în familiile care s-au confruntat cu un deces perinatal. Fenomenul e predictibil, din moment ce pentru o vreme, suferința părinților este atât de atroce încât nu permite formarea unui „calus”afectiv care să sudeze fracturile survenite. în opinia noastră, această disoluție afectivă a cuplului constituie o nouă traumă așa că rezultă o „traumă la pătrat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
servicii de calitate. Prin intermediul cercet]rilor, al instrucțiunilor de folosire și al avertismentelor acolo unde este cazul, ea are obligația de a se asigura c] aceste produse sunt sigure. Produc]torii sunt și trebuie trași la r]spundere pentru abuzurile predictibile și efectele periculoase ale produselor lor, ca, de exemplu, în cazul în care un copil de vârst] mic] înghite o component] ușor detașabil] a unei juc]rii create special pentru acel segment de vârst]. Unele grupuri de ap]rare a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
devenite operaționale prin studiile sistemului de vânturi și brize: vânturi cauzate de inversiuni termice, brize - zi/noapte, brize - munte/vale etc. Interacțiunea dintre curenții de aer și suprafețele clădirilor este un fenomen foarte complex și greu de calculat. Poate fi predictibilă, însă, prin testarea machetelor în tunelul de vânt. Testele trebuie făcute înainte ca peisajul urban să sufere alterări majore. Se recomandă testarea clădirilor de dimensiuni mari, a clădirilor ale căror fațade prezintă deșchideri de mari dimensiuni, au fațade curbe sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
a-i determina pe toți să vorbeasca și să citească În noua limbă a fost necesară crearea unui sistem național de educație În fiecare țară. Un sistem de Învățământ unic, la rândul său, a dat naștere la standarde sigure și predictibile pentru ce și cum trebuia Învățat. O educație națională standardizată a fost un fenomen complet nou al erei moderne și a ajutat la formarea unei conștiințe naționale. Cu fiecare generație de elevi care Învățau aceleași lucruri, În același mod, Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
receptării și folosirii informației este procesul atât adaptării noastre la potențialitățile mediului exterior, cât și al viețuirii noastre efective În acest mediu 3. Cibernetica este teoria modului În care aceste mesaje sau cantități de informație interacționează pentru a produce rezultate predictibile. După cum afirmă teoria cibernetică, „mecanismul de dirijare” care reglementează orice comportament se numește „feedback”. Oricine a reglat vreodată un termostat Înțelege principiul feedbackului. Termostatul reglează temperatura camerei monitorizând schimbarea de temperatură. Dacă Încăperea se răcește și temperatura scade sub limita
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de psihologia umană. Vechiul vis american, bazat pe teologia Reformei și filosofia iluministă și-a datorat succesul, Într-o mare măsură, fuzionării eficiente Între drepturile de proprietate, piețelor și guvernării statului-națiune. Drepturile de proprietate au făcut posibile relații de piață predictibile. Statele-națiune, la rândul lor, erau mijloacele de reglementare, care, În virtutea monopolului asupra formulării și impunerii codurilor legale, taxării și a forțelor de poliție, au fost În stare să combine regimul proprietății private și proiectul iluminist al progresului material. Noul vis
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ne pedepsim inamicii. Pentru a Înțelege cu adevărat rădăcinile politicii externe americane, europenii trebuie să aprecieze obsesia generală a americanilor În privința autonomiei. Pentru țara noastră, mărginită de două mari oceane, libertatea a Însemnat autonomie Într-o lume dușmănoasă și puțin predictibilă. A nu fi dependent de (și Îndatorat către) alții, ci, mai degrabă, autosuficiența a fost laitmotivul politicii externe și de securitate americane Încă din primele zile ale tinerei republici. Politica externă americană, Înainte de cele două războaie mondiale, a fost Întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Înconjurător Într-o multitudine de feluri complicate și dificil de măsurat. Vechile metode de a determina riscurile, datorită caracterului lor reducționist, mecanistic și liniar, nu pot lua În considerație subtilitățile relațiilor din natură, care sunt dificil de cuantificat și puțin predictibile. Deoarece americanii pun mare preț pe autonomie, sunt cu mult mai puțin inclinați să sesizeze legăturile dintre lucruri. Au tendința să privească lumea ca pe un grup de containere, fiecare izolat de Întreg și capabil să funcționeze autonom. Legăturile, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
strict semantic, fie ca fiind o proprietate sintactică determinată semantic (Levin și Rappaport Hovav 1995: 16). Levin și Rappaport Hovav (2005: 131) prezintă cele două ipoteze importante privind relația dintre semantica lexicală și sintaxă: (a) există o relație în general predictibilă între reprezentarea semantico-lexicală a unui verb și realizarea semantică a argumentelor sale, teorie bazată pe Ipoteza Alinierii Universale 1 (Perlmutter 19782, Perlmutter și Postal 19843); (b) anumite aspecte ale reprezentării lexico-semantice sunt prezervate în sintaxă. Este larg acceptată ideea că
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și Rappaport Hovav 1995). Levin și Rappaport Hovav (1995: 5), care aleg o cale de mijloc, prudentă și fără atitudini radicale pentru studiul inacuzativelor, observă că există două tipuri de nepotriviri: abordarea sintactică a inacuzativelor neagă faptul că inacuzativitatea este predictibilă semantic, iar abordarea semantică neagă faptul că inacuzativitatea este codificată sintactic. De aceea, autoarele se întorc la ideea lui Perlmutter − inacuzativitatea este codată sintactic și predictibilă semantic − și formulează următoarea generalizare (Levin și Rappaport Hovav 1995: 4): argumentul Agent este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
există două tipuri de nepotriviri: abordarea sintactică a inacuzativelor neagă faptul că inacuzativitatea este predictibilă semantic, iar abordarea semantică neagă faptul că inacuzativitatea este codificată sintactic. De aceea, autoarele se întorc la ideea lui Perlmutter − inacuzativitatea este codată sintactic și predictibilă semantic − și formulează următoarea generalizare (Levin și Rappaport Hovav 1995: 4): argumentul Agent este subiect în D-Structură, iar argumentul Pacient/Temă este obiect direct în D-Structură. Autoarele atrag atenția asupra faptului că realitatea lingvistică este mult mai complicată
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
extern, legarea de verb făcându-se prin intermediul predicației. Rolul Agent este o funcție a predicației. Pentru detalii, vezi Stan (2005: 188−191). 4.3.2. Levin și Rappaport Hovav (1995: 16) definesc inacuzativitatea ca fiind o proprietate sintactică, chiar dacă e predictibilă semantic. Complexitatea fenomenului inacuzativității poate fi explicată la interfața dintre semantica lexicală și sintaxă. Autoarele consideră că pentru studiul inacuzativității este necesară cunoașterea limbii pentru care se analizează fenomenul inacuzativității, dincolo de gramatici și de dicționare. Teoria formulată de cele două
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
chiar dacă e limbă pro-drop. Se apare în română cu tranzitive (Piesa asta s-a jucat anul trecut), cu inergative ( S-a cântat bine) și cu ergative (Ieri s-a ajuns târziu acasă), autorul subliniind că această ultimă situație nu e predictibilă. Preluând date de la Dobrovie-Sorin (1987: 495)152, Cinque (1988: 572) arată că, în română, nu toate verbele ergative acceptă construcția cu se, iar cele care o acceptă sunt reanalizate ca inergative. Cinque (1988: 575) propune următoarele distincții: ● si impersonal este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
diferitele părți ale organizației este lipsită de restricții, coordonarea se realizează mai mult pe orizontală, prin interacțiunea părților, și mai puțin ierarhic, centralizat. Aceste două metode sunt răspunsuri funcționale la situații diferite. Astfel, un mediu (economic și tehnologic) stabil și predictibil tinde să genereze organizații de tip mecanicist, în timp ce un mediu dinamic și incert favorizează dezvoltarea unui model organic. Relația de determinare cauzal-funcțională este următoarea: mediul dinamic și incert generează cerința unei adaptări flexibile, creative care poate fi realizată eficient numai
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mediu dinamic și incert favorizează dezvoltarea unui model organic. Relația de determinare cauzal-funcțională este următoarea: mediul dinamic și incert generează cerința unei adaptări flexibile, creative care poate fi realizată eficient numai de un model organic; dimpotrivă, un mediu stabil și predictibil va selecta ca fiind mai adecvat un mod de organizare mecanicist, care să asigure o planificare și o coordonare riguroasă a tuturoractivităților. Dacă mediul dinamic accentuează cerința adaptării flexibile și creative, mediul stabil accentuează cerința unei funcționări, în cadrele deja
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
selectată sistematic, și nu accidental, doar în condițiile unei raționalități complete, a unei cunoașteri complete: condiția de certitudine. Comportamentul sistemelor care posedă un grad suficient de ridicat de cunoștințe (condiția certitudinii) este deci principial optimal și, în consecință, complet determinat (predictibil). Legile care guvernează sistemele sociale, caracterizate prin condiția certitudinii, sunt riguros deterministe. Legile sociale strict deterministe afirmă că sistemele sociale evoluează către o stare care, în condițiile date, este fie optimă, fie singura posibilă (nu există și alte stări adecvate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cunoaștere intră, într-o modalitate sau alta, în formularea legilor sociale. Nivelul de cunoaștere și predictibilitatea comportamentului. Mai sus am adus o serie de argumente în sprijinul ideii că sistemele caracterizate prin condiția de certitudine au un comportament optimal și predictibil; ele sunt obiectul unor legi strict deterministe. Sistemele caracterizate prin condiția de incertitudine au un comportament suboptimal și relativ impredictibil; sunt obiectul doar al unor legi probabiliste. Nivelul de cunoaștere și comportamentul conservator/inovator. Incertitudinea cronică tinde să fie asociată
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acest caz. Dezvoltarea științelor este ilustrativă pentru această idee. Se pare că în primele faze ale dezvoltării științelor, rolul „întâmplărilor fericite” este mult mai mare decât în fazele de maturitate ale acestora. Dezvoltarea actuală a științei are un caracter din ce în ce mai predictibil, devenind chiar planificată. Se realizează prognoze din ce în ce mai exacte asupra tipurilor de invenții care vor fi realizate, asupra orizontului de timp și a eforturilor necesare pentru realizarea lor. Rolul factorilor accidentali în selectarea unei soluții, în condiții de incertitudine, este ilustrat
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
termen lung nu apar, de regulă, în momentul alegerii, în experiență; ele sunt mai mult presupoziții teoretice, incerte din punctul de vedere al corectitudinii lor. Pe măsura creșterii cunoașterii de care dispune sistemul, consecințele pe termen lung devin tot mai predictibile într-o manieră certă. În consecință, considerarea lor capătă o pondere crescândă în procesul de decizie. Deciziile politice din societățile tradiționale erau clar orientate spre soluționarea problemelor presante și spre considerarea consecințelor imediate. Preocuparea pentru considerarea consecințelor pe termen lung
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
reprezintă doar o condiție limitatoare a efectului. El nu poate fi dedus dintr-o cunoaștere a cauzelor, deși acestea reprezintă condiții necesare și suficiente ale sale. O asemenea concepție asupra cauzalității face din evoluție un proces determinabil, dar nu și predictibil. Caracterul emergent al efectului face ca fiecare linie de evoluție să aibă unicitatea sa. O teorie generală a evoluției este, astfel, principial imposibilă. Aceasta este și opinia antropologului cultural american Julian H. Steward. În mod explicit, el afirmă un principiu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]