865 matches
-
ordin tehnic fac imposibilă integrarea statelor nordice în ȘIȘ înainte de intrarea în noul mileniu. După studierea cercetării GLP, Comitetul director recomandă grupului central să procedeze astfel: Să ia de îndată o decizie privind procedura menționată mai jos - în lumina situației predominanțe referitoare la deciziile luate la nivelul Comitetului Executiv - și să supună problemă atenției Comitetului Executiv pentru luarea unei noi decizii. Activitatea efectuată cu privire la ȘIȘ. ÎI se va desfășura concomitent cu măsurile de reînnoire a actualului ȘIȘ pentru 10 state. Totuși
jrc6272as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91445_a_92232]
-
cu stânci golașe, dispuse sub formă de fălii verticale că o fortăreața ciudată, cu pereți prăpăstioși, fapt ce constituie un obiectiv de mare interes pentru turiști. Scoarță terestră din zona municipiului cuprinde o structură pedogenetica variată, căci alături de solurile podzolice predominanțe se găsesc soluri pseudogleice și aluviale specifice zonei depresionare, precum și soluri brune de pădure, soluri montane acide, etc. Rețeaua hidrografica este formată, în principal, din râul Săsar, lung de 31,6 km, care străbate orașul de la est la vest colectând
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
extremitatea sud-vestică a Câmpiei Olteniei, mai exact în Câmpia Băileștilor. Câmpia Română (a Dunării de Jos) situată pe partea stângă a Dunării, este mărginită spre nord de Piemontul Getic, Subcarpați și Podișul Moldovei. Caracterul general al reliefului este dat de predominanța formelor plate, cu altitudine mai mică de 200 m, dar în cadrul câmpiei se pot distinge cel puțin trei aspecte deosebite, întâlnite în cadrul unor subunități orientate pe direcția est-vest: câmpia piemontală, câmpia de subsidență și câmpia tabulară loessica. Câmpia Română este
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
creșterii animalelor pe aceste meleaguri, are un rol important în prevenirea și combaterea eroziunii solului. Teritoriul așezării, încadrat în zona pădurilor de foioase de tip estival, cu un relief dispus în amfiteatru, favorizează dezvoltarea unor complexe vegetale destul de variate, cu predominanța tipului de zonalitate verticală. Pădurile prezintă frecvente schimbări ale etajării, condiționate de orientarea văilor și interfluviilor, de existența abrupturilor petrografice și structurale, de relieful depresionar și de microclimatele specifice, speciile predominante fiind Fagus silvatica (fag), Quercus petraea, Q. polycarpa, Q
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
național, după cum urmează: 1. Așezări neo-eneolitice (cultură SĂLCUȚA și TISZAPOLGAR)-Slatina Ț. 2. Biserică romano-catolică, 1770 - Slatina Timiș 3. Case de piatră și lemn - Sfârșitul sec XIX-începutul sec XX - Ilova (4 case de lemn și 4 case de piatră) Religiile predominanțe în comuna Slatina Timiș sunt ortodoxă și catolică. Teritoriul comunei Slatina Timiș este cuprins în zona dealurilor piemontane. Lunca și terasă inferioară a râului Timiș, despart teritoriul comunei în două părți aproximativ egale. Localitațiile Slatina Timiș și Sadova Veche se
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
ocupă o suprafață de 4160 ha și reprezintă circa 67% din totalul suprafeței administrativ-teritoriale a comunei. Islazul ocupă o suprafață de circa 220 ha. Cea mai importantă resursă a solului este fondul forestier, în care predomina pădurile de foioase, specii predominanțe: fagul și stejarul. Încă din trecut, locuitorii de pe valea Cricovului Dulce aveau în preocuparea lor exploatarea subsolului, acesta fiind bogat în zăcăminte de petrol și sare. De asemenea se exploatează nisipul, în special de pe valea Cricovului Dulce, dar și piatră
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
în care apă ploilor abundente și a celei provenite din topirea zăpezilor staționează câteva zile, iar vegetația are caracter hidrofil. Spre valea pârâului Dobrovăț și a principalilor săi afluenți, dealurile-platou se continuă prin dealuri mai scunde , cu înfățișare de dealuri-coline , predominanțe mai ales spre marginea de sud-est a teritoriului comunei. În sectorul mijlociu a pârâului Dobrovăț , începând din aval de confluenta cu pârâul Însurățelul , până aproape de satul Dobrovăț , ca și pe cursul inferior al pârâului Dobrovicior, unde direcția văilor este perpendiculara
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
domnul Țării Românești din aprilie 1714 până la 21 ianuarie 1716, fiind ultimul conducător pământean al țării înainte de instituirea domniilor fanariote. făcea parte din familia Cantacuzino, care își disputase în a doua jumătate a secolului al XVII-lea cu familia Băleanu predominanța în politica Țării Românești, ieșind în cele din urmă câștigătoare. Bunicul său era postelnicul Constantin Cantacuzino. Ștefan era fiul stolnicului Constantin Cantacuzino, un mare umanist român educat în Italia. Prin tată, era nepot de frate al domnului Țării Românești, Șerban
Ștefan Cantacuzino () [Corola-website/Science/300061_a_301390]
-
pentru detalii. Datorită grijii sale față documentare precum și a atenției acordate relației dintre realitatea socială și dezvoltarea individuală a personajelor sale, a fost considerat un reprezentant târziu al realismului și naturalismului în cea mai bună tradiție a acestor curente literare predominanțe în secolul al 19-lea. Roger Martin du Gard a decedat în 1958 și a fost îngropat în cimitirul Mănăstirii Cimiez de lângă Nișă. Românele sale se înscriu în tradiția realistă de observație socială și psihologică minuțioasa și imparțială a mediului
Roger Martin du Gard () [Corola-website/Science/300109_a_301438]
-
se găsesc alături de cuarț: sunt micașisturile, în constituția cărora intră uneori și nodule roșcate-închis de granați. Alternând cu aceste micașisturi, care ocupă toată creasta principală, apar, în special, în partea de vest a Făgărașului, amfibolite (roci de culoare închisă datorită predominanței unui mineral negru-verzui din grupa amfibolilor) și calcare cristaline albe (de exemplu: marmurele din "Fereastra Zmeilor", din "Valea Moașa Sebeșului", "Piatra Albă", "Muntele Albota", "Valea Brezcioarei"). Ultima zonă, cea mai dinspre nord, formează o parte din versantul nordic al masivului
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
ordoliberalismul consideră tendința piețelor nereglementate de a elimina mecanismul propriu de concurență. Ofertanții se unesc, formează cartele și se înțeleg asupra prețurilor, aspiră la formarea de monopoluri și astfel pot să dicteze pe piață (stapânirea pieței). Concurența destructivă poate câștiga predominanță față de concurența performantă. Problema pe care statul trebuie să o rezolve ar fi, drept urmare, să dezvolte un cadru legal care să constea factic din legi privind cartelul și concurența, transparența pieței, să sprijine accesul liber la piață și să se
Neoliberalism () [Corola-website/Science/300157_a_301486]
-
maximă ≥25 °C) Musca fiind situată la adăpostul Munților Apuseni, se află și la adăpost față de circulația predominantă a ceții ceea ce face ca aici calmul atmosferic să aibă un procent ridicat peste 60%, evidențiindu-se un topoclimat de adăpost. Vânturile predominanțe sunt dinspre vest-sud-vest în zona depresionara și vest-nord-vest în zona montană înaltă. Particularitățile litofagice de relief și de climă determina o repartiție regională a apelor subterane. Astfel în cadrul satului se identifică regiuni cu apă subterană cât și fără apă subterană
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
revoluția din decembrie 1989, în intervalul 1992-2002 populația satului a scăzut cu 78 persoane ajungând la 202 locuitori. Din aceștia 197 erau români, 3 maghiari și 2 rromi. În cazul celor 78 de familii existente în august 2002 se constată predominanța în onomastica numelor de familie a celor de Domșa (25 familii; 32%), Ciortea (16 familii; 20,5%) și Popa (6 familii; 7,6%). Dramatic este faptul că dacă numărul populației va continua să scadă în ritmul actual și autoritățile nu
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
anaerobă a acesteia necesită un consum mai mare de substrat. Hipoglicemia este considerată una din cauzele ireversibilității șocului; decesul șocaților se produce invariabil în stare de hipoglicemie. Totuși, exitusul nu poate fi împiedicat prin corectarea hipoglicemiei prin perfuzare de glucoză. Predominanța metabolismului anaerob în țesuturile ischemice duce la creșterea concentrației sanguine și tisulare a piruvatului și mai ales a lactatului, produșii glicolizei anaerobe. Ficatul șocat fiind incapabil de a utiliza lactatul pentru gluconeogeneză, se ajunge la hiperlactacidemie. Deoarece reacția de transformare
Șoc (medicină) () [Corola-website/Science/301543_a_302872]
-
Jereapăn (Budești), Cavnic, Cupșeni (Ungureni) și Lăpuș. Forma de relief a zonei este constituită în proporție de 78% din munți vulcanici de înălțimi mijlocii (Munții Lăpușului), cu o erodare intensă și în proporție de 22% din dealuri și depresiuni intramontane. Predominanța reliefului muntos influențează și celelalte componente ale cadrului natural cum sunt: clima, hidrografia, vegetația și fauna. Mai influențează deasemenea și extinderea limitată a gospodăriilor, orientările profesionale (legate în principal de existența unor importante resurse ale subsolului dar și a vegetației
Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301565_a_302894]
-
-se spre orașe. Localitatea are o climă blândă, destul de secetoasa, mai cu seamă în lunile iulie și august, din verile aride. Temperatura medie pe timpul iernii este de 7-8 grade, iar media anuală a precipitațiilor atmosferice este de 800-1000 mm. Vânturile predominanțe sunt cele din vest, nord-vest și sud-est. La Bala de Jos școală s-a deschis la 1 decembrie 1838 cu un numar de 31 de elevi, avându-l drept candidat de învățător pe Vasile popa Ioan Mândrea. Numele Mândrea nu
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
distrusă în proporție de 90%. Pe teritoriul comunei există o vegetație de silvostepă, unde întâlnim ca specii de păioase, carpenul, salcâmul, parul sălbatic, plopul, păducelul etc. Pajiștile în general sunt cultivate cu ierburi din categoria păiușului și a coliliei cu predominanță ierburile din categoria păiușului. O mare parte a pajiștilor este degradată datorită alunecărilor de teren și a pășunatului intensiv. Pe terenurile sărăturoase se întâlnește vegetația specifică alcătuită din iarba sărată, limba peștelui și altele. Fauna este specifică vegetației de silvostepă
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
față de Șimleu Silvaniei - cel mai apropiat oraș. Relieful predominant este deluros și aparține Depresiunii Sălajului cu soluri silvestre (brune și brunroșcate de pădure). Vegetația zonei are ca notă caracteristică intercalarea suprafețelor păduroase cu cele de pajiști și terenuri agricole. Speciile predominanțe de arbori sunt: fagul, gorunul, cedrul, carpenul, paltinul de câmp, teiul, frasinul, ulmul, părul pădureț etc. Printre speciile de arbuști se întâlnesc: vornicerul, șulchina, șocul roșu și șocul negru, cornul, alunul, singerul etc. Stratul ierbos al pădurilor este format din
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
pești specifici zonelor de deal că de exemplu: lipanul, mreana, cleanul și foarte rar, somnul. În perioada de primăvară, peștii pătrund și pe văile laterale, în special pe Zanicel. Climă din zona se încadrează în tipul de climat temperat-continental. Vânturile predominanțe bat din sectorul vestic. Legătură cu principalele centre urbane se realizează, pe cale rutieră, pe drumul European E81 Zalău-Satu Mare, care traversează comună pe o distanță de 9 km și trece prin satul Bobota. Accesul satelor comunei către centrul de comună
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
de -5 grade C, iar luna iulie cea mai călduroasă cu media cuprinsă între 10-16 grade C. Relieful și clima muntoase permit etajarea distinctă a vegetației în această parte de Apuseni. În etajele joase se întâlnesc păduri de foioase, cu predominanță făget ("Fagus silvatica"), gorun ("Quercus sesilliflora") și stejar ("Quercus robur"), apoi amestec de făgete și rășinoase, iar peste 1.000 de metri altitudine domină molidul ("Picea"). Sus, pe platou, întâlnim jnepeni ("Pinus mugo"), ienuperi ("Juniperus communis") și tufe de afini
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
Repede), Munții Plopiș și Meseș (la nordul aceleiași văi) și se învecinează cu: comuna Ciucea (județul Cluj), comuna Sig (județul Sălaj), comunele Bratca și Bulz (județul Bihor). Trăsătura carateristică a cadrului natural, în care este situată comuna Negreni, o constituie predominanța reliefului deluros, cu o variație a altitudinilor între 600 m și 900 m, dealuri ce poartă diferite denumiri: Dealul Flora, Dealul Rupturii, Măgura Mare. Din punct de vedere geologic predomină formațiunile neogene și cuaternare, iar gresiile de Strâmtură dau stabilitate
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
ape aparțin sectorului nordic al aureolei mofetice a eruptivului Căliman-Harghita. În Bazinul Bilborului există opt mlaștini eutrofe, cele mai semnificative fiind Mlaștină de la Pârâul Rușilor (16 ha), "Mlaștină cu borviz" Dobreanu (4 ha) și Mlaștină Mare a Bilborului (2 ha). Predominanțe sunt pădurile de conifere: molid (Picea abies), brad (Abies albă), larice (Larix decidua), pin (Pinus sylvestris), ienupăr (Juniperus communis). Dintre speciile rare se mai întâlnesc cu totul excepțional exemplare de tisa (Taxus baccata). Alte specii rare din categoria foioaselor sunt
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]
-
importanți munți sunt următorii: Muntele Căpățâna (Vf.Capatana 2094 m), Balotă 2095 m, vf. Nedeia 2130 m, Ursu 2124 m, Muntele Zavidanu, Muntele Coseana, Muntele Funicel, etc. Cele mai importante dealuri sunt reprezentate de „Dealul Mare” și „Coasta Recii” Solurile predominanțe sunt cele podzolice, cu fertilitate naturală scăzută și supuse degradării aceentuate • Altitudinea - localității reședința și a localităților componente Satul de reședință al comunei Vaideeni are o altitudine de 567 m, iar în localitățile componente: Izvoru Rece- 650 m și satul
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
a perioadei iacobine (domnia lui James I). Totuși, estetica lui Jonson își are rădăcinile mai degrabă în Evul Mediu decât în epoca elisabetană: personajele sale întruchipau teoria umorilor. Conform acestei teorii din epocă, diferențele de comportament ale oamenilor rezultă din predominanța unuia dintre cele patru umori (sângele, flegma, bila neagră și bila galbenă); aceste umori corespund celor patru elemente ale universului, aer, apă, foc, pământ. Aceasta îl conduce pe Jonson la exemplificarea a astfel de diferențe prin crearea unor tipologii, sau
Literatură engleză () [Corola-website/Science/297762_a_299091]
-
în opera lui Băncilă. El are ochii mari din care transpare amărăciunea și revolta. Buzele le are strânse, fapt care sugerează zgârcenia la vorbă și lipsa bunei dispoziții. Tehnica lucrării este aspră cu linii dinamice, cu porțiuni diferit luminate cromatic, predominanța fiind întunecată, posomorâtă. Lucrarea "Semanatorul" se constituie a fi o cotitură în arta plastică a lui Octav Băncilă. Prin realismul critic deosebit redat în această compoziție, artistul a adus o înnoire în formă și conținut. Linia, culoarea și desenul folosit
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]