7,320 matches
-
Ilie Rad Stimată Doamnă Cassian, aș dori, pentru început, să-mi vorbiți despre anii copilăriei Dvs.! Vrând-nevrând, mă invitați să mă repet: acum mai bine de un an, am publicat în Adevărul literar și artistic o prefață (provizorie) la cartea mea, Jurnalul unui jurnal, în care, printre altele, îmi descriam copilăria și părinții... Mă străduiesc să spun acum, cu alte cuvinte, ceea ce se citea acolo. Jocul și feeria sunt definiția copilăriei mele. Natura Brașovului era un basm
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
simplific. Unii autori (și compozitori, și artiști plastici) au rămas definitiv afectați de tributul estetic plătit noului regim. Alții, cei puternic dotați, și-au revenit și, împreună cu cei născuți într-un timp mai propice, și-au putut realiza opera. În prefața volumului Dvs. antologic, Cearta cu haosul (1994), apărut în colecția "Biblioteca pentru toți", criticul D. Micu spunea, între altele: "Puține opere au fost atât de inadecvat receptate de o parte a criticii ca opera Ninei Cassian". Această obtuzitate a receptorilor
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
nordului. Și ce altă concluzie ar fi fost mai nimerită pentru un volum de articole și studii de estetică, decît eseul intitulat Adevărul nu e simplu? José Ortega y Gasset - Dezumanizarea artei și alte eseuri de estetică, Traducere din spaniolă, prefață și note de Sorin Mărculescu, Editura Humanitas, București, 2000, 227 de pag., preț neprecizat.
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
cultura italiana in Romania (C. Sfetea, Bucarest, 1916), S. Guarnieri în consistenta postfață la broșura lui Aurel Cosma, Tracce di vita italiana nel Banato (edizione dell'Instituto Italiano di Cultura in Romania, sezione di Timișoara, 1939) iar B. Mazzoni în prefața la propriul volum, Le iscrizioni parlanti del cimitero di Săpînța (ETS, Pisa, 1999). În cei 22 de ani de pasionată implicare în cultura noastră (prin cursuri universitare și îndrumarea tinerilor, între care G. Călinescu, E. Papu, N. Façon, colaborări la
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
Dacă primele două sute de pagini erau inedite, următoarele (Pietro Metastasio e i poeti Văcăresti, respectiv Per la fortuna della tragedia alfieriana in Romania) fuseseră tipărite în prestigiosul Giornale Storico della letteratura Italiana. Pentru a compensa spiritul doct-demonstrativ al capitolelor istoriografice, prefața strecoară o notă cochet-sentimentală. Parafrazînd finalul canțonelor și baladelor medievale, prin care poetul își trimitea ca mesajer în lume propriul text, Ramiro Ortiz își îndemna la drum, într-un pelerinaj de juruință,... cartea de iubire, nu doar de erudiție, pentru
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
ora Păstorului). Trăirea decăzută se irealizează aidoma poeziei, într-o așteptare albă. Invers decît în chip obișnuit, nu viața e modelul poeziei, ci poezia se instituie ca model al vieții: "Scriu despre singurul obiect/ Care nu există./ Și sper" În loc de prefață). Ca și, explicativ: "Totuși scriu/ Despre singurul lucru ce nu există. Nici în laguna/ de sub umărul stîng. Nici/ În valea de sare.// Dar el e singurul important. Căci, dacă există,/ Și eu aș fi/ O piatră în gura lui, ce
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
și că nu despre orice se poate scrie ironic sau ireverențios. De altfel, cartea lui Șt. Aug. Doinaș este singura din volum receptată fără rezerve, nici măcar Negoițescu nu întrunește întreaga adeziune a criticului. "O antologie a poeziei române" (a cărei prefață a și semnat-o), opera scrisă de Negoițescu prin '53-'54 și recuperată în ultimii ani, are defectul major (explicabil, totuși, dar nu și pentru Regman) de a fi fost articulată în virtutea unei selecții subiective, având ca model la fel de subiectiva
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
de crocodili, revoluționari, vînzători de castraveți etc. Un astfel de interviu nu are mai mult de trei pagini, este concentrat și miza principală este captarea umorului involuntar: mai ales cel de limbaj. Mai putem găsi în acest volum o excelentă prefață a lui Radu Cosașu. Acesta insistă pe caracterul marginal al scrierilor lui Eugen Istodor și conține întrebarea fără de care această carte nu poate fi citită: sînt autentice sau nu aceste interviuri? Problema autenticității feliilor de viață este vitală - "făcutul" este
Vieți fără copyright by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16295_a_17620]
-
tot acum, că s-a înșelat și în calitatea sa de critic și amfitrion al cenaclului, cînd, în 1936, a văzut într-un roman mediocru al lui Ion Iovescu (Nuntă cu bucluc) apariția "unui nou Creangă", idee dezvoltată într-o prefață la roman. În jumătatea lui martie 1936 mărturisea o "cumplită depresiune morală" care continuă. Iar în mai 1936 se produce amintita cădere la alegerea în Academia Română, în condițiile amintite mai înainte. La 22 mai 1936 notează amărît: "mă dezgust de
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
poetului. Bizară ipoteză și prin nimic demonstrată. Într-un loc (p. 128 din întîiul volum), referindu-se la scrisoarea lui Maiorescu către poetul aflat la sanatoriul vienez Ober-Döbling și la unele precizări ale aceluiași critic din nota sa asupra ediției (prefață), dl N. Georgescu observă: "Asta atestă, o dată în plus, că Titu Maiorescu nu-și ia răspunderea să schimbe ceva, că transmite un mansucris așa cum l-a primit (găsit) și supraveghează ca tipografia să-l scoată în această formă". Și își
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
a încredințat tiparului o coală în minus decît sumarul întocmit de... poet. De aici ar fi provenit adaosurile din sumar (socotite inedite) în viitoarele ediții ale plachetei. E și aceasta o ipoteză hazardată. Criticul putea socoti cele opt pagini și prefața peste cele 19 coli a douăzecea coală; deși preciza, în scrisoare, că "îi mai scriu o scurtă prefață". Dar nu uit, ținînd seama de precedentele sale două cărți, că pentru dl N. Georgescu T. Maiorescu este marele inamic al lui
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
din sumar (socotite inedite) în viitoarele ediții ale plachetei. E și aceasta o ipoteză hazardată. Criticul putea socoti cele opt pagini și prefața peste cele 19 coli a douăzecea coală; deși preciza, în scrisoare, că "îi mai scriu o scurtă prefață". Dar nu uit, ținînd seama de precedentele sale două cărți, că pentru dl N. Georgescu T. Maiorescu este marele inamic al lui Eminescu, încît rolul său, în elaborarea ediției princeps, trebuia necondiționat diminuat, deși e enorm de important. Și, apoi
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
manuscrise; de i-ar fi înapoiat-o s-ar fi pierdut, pe vecie, acest tezaur, militarul fiind în stare să vîndă manuscrisele cu bucata) reia textul ediției maioresciene, adăugînd două poezii din tinerețe (din cele apărute în Familia) și o prefață în care lansează ca dată a nașterii poetului 20 decembrie 1849. A mai avut parte de două ediții, după care s-a risipit în neant. Din 1902, cînd lada de manuscrise eminesciene e predată de Titu Maiorescu Bibliotecii Academiei, se
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
am făcut, amîndoi redactorii, două colaționări pentru că în lumea literară se zvonea că editorul intervenise în text și voiam - trebuia - să verificăm această rău-voitoare zvonistică) și nici nu a admis, la multele presiuni făcute asupră-i, să-i citeze, în prefață, pe N. Ceaușescu și consoarta sa. Povestite azi, aceste izbînzi par aproape ridicole. Dar noi nu lucram, ca editori, în vremuri normale. Toată zbaterea noastră se încadrează perfect în ceea ce numim "rezistență prin cultură". Și, prin strădania noastră a tuturor
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
roman italian contemporan. După mine romanul italian e sănătos tun. Pentru că pomeneam de Moravia, consideri că el te-a influențat sub aspect literar? La această întrebare trebuie să răspundă criticii nu eu. Atunci când m-am dus să-i cer o prefață la unul dintre romanele mele, aveam romanul gata scris, îl scrisesem fără să-l cunosc pe el. Scriam deja demult, de la vârsta de paisprezece ani. Mai important pentru mine a fost, cred, tata, pentru că mă trag dintr-o familie de
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
mai amplu de cercetare interdisciplinară, intitulat Preiluminism și iluminism politic în Transilvania (pe această temă s-a ținut la Universitatea belgrădeană un simpozion științific). Autoarea ediției este drd. Laura Stanciu (studiu introductiv, rezumat în limba engleză, bibliografie selectivă și indici), prefața este semnată de prof. univ. dr. Iacob Mârza, iar glosarul și nota asupra ediției sunt întocmite de conf. univ. dr. Mihai Alin Gherman. Ediția are și o valoare bibliofilă pentru că paginile 119-241 cuprind reproducerea xeroxată a manuscrisului în chirilice de la
Un precursor al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16352_a_17677]
-
Volumul Credințe și superstiții românești după Artur Gorovei și Gh. F. Ciaușanu, este un minidicționar alcătuit de Irina Nicolau și Carmen Huluță, în care pot fi găsite toate neliniștile, spaimele și speranțele "românești". Am procedat astfel, spune Irina Nicolau în prefață, spre folosul cititorului tînăr sau bătrîn, instruit sau mai puțin instruit, pe care am dorit să-l confruntăm direct cu un fond bogat de date revelatoare pentru mentalitățile românului vechi, pentru înțelegerea modului în care acesta se raporta la Dumnezeu
Citește și nu mînca by Ana-Maria Popescu () [Corola-journal/Journalistic/16370_a_17695]
-
de a-i edita opera socrului ei a înfăptuit-o cu devoțiune, cu dragoste și oarecare știință a meșteșugului de istoric literar. Cel dintîi volum al ediției pe care o comentez acum îl reproduce aidoma pe cel din 1983 (cu excepția prefeței d-lui Adrian Anghelescu). Am comentat, tot în revista noastră, și ediția din 1989. Observațiile de atunci rămîn și azi valabile. M-am întrebat atunci, mă întreb și acum, dacă ceea ce ne propune d-na Cornelia Pillat este o ediție
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
aici apar primele pagini din Jurnalul lui E. Lovinescu ). Răsfoind cu emoție după vreo 40 de ani Caetele, pot spune fără sfială că ele constituie un document al obsesiei românești", declară V. Ierunca în convorbirea cu Ileana Corbea reluată ca prefață la ediția de la "Jurnalul literar". Cultura cu epoleți. Așa se cheamă un articol al prozatorului Hanibal Stănciulescu din ROMÂNIA LIBERĂ (19 februarie) a cărui idee bizară este că "mania clasamentelor" sau a "topurilor" care "bîntuie literatura noastră în ultimele trei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
să-l consulți. Are 920 de pagini format mare și cuprinde informații și aprecieri critice referitoare la aproape toți scriitorii români care contează, de la cronicari și până la reprezentanții celei mai tinere generații de azi. "Dicționarul esențial - explică Aurel Sasu în prefață - nu repetă și nu concurează în nici un fel Dicționarul scriitorilor români. Ambele răspund, împreună cu alte lucrări de lexicografie literară apărute sau aflate în diferite faze de pregătire, nevoii de noutate și diversitate a culturii române. Primul oferă o selecție de
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]
-
de săracă în traduceri bune din marea literatură orientală. Anul trecut, Otto Starck a publicat - și tot în editura proprie - o altă traducere, Trei parabole din "poemul spiritual" al misticului persan Djalal ud-Din Rumi, din sec. XIII, cu o scurtă prefață și note care lămuresc locurile obscure ale acestor trei fragmente, de mare frumusețe pentru iubitorii de poezie și de nedesmințit interes pentru comparatiști: Regele, sclava și vraciul, Leul și iepurele și Beduinul și nevasta lui, care sînt totodată teme ale
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
ne trimită un mesaj că nu ne-a uitat, un vers din Rumi sau Hafez zgîriat pe o frunză de eucalipt; de ce nu ne-a uitat, nu înțeleg. Djalal ud-Din Rumi, Trei parabole din "poemul spiritual", traducere din limba persană, prefață și note de Otto Starck.
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
a fost răsfățul unor intelectuali americani dezamăgiți de rigiditatea noii critici (New Criticism) și deopotrivă sceptici față de ideologia marxistă dar mai cu seamă dezgustați de vocabularul marxist (cu ale sale "supraproducție", "bază" și "consum"). Importurile sale teoretice soseau, aflăm în prefața acestui volum, în egală măsură de la Paris, Konstanz, Berlin, Frankfurt, Budapesta și Moscova. Cititorii cu pregătire filologică vor recunoaște în această înșiruire de localități nume precum Lacan, Jauss, Adorno, sau Lotman, și se vor mira, probabil, cum de pot fi
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
America înseamnă un fel de rupere a punților care s-a dovedit a fi productivă pentru acestă femeie de o tenacitate ieșită din comun. Cartea nu are aspect de jurnal, sînt memorii orientate de la început în jurul unui sens indicat în prefața autoarei: necesitatea de a comunica, de a iubi și a mărturisi iubirea, prietenia, frumusețea vieții dincolo de toate vicisitudinile destinului. Iar această necesitate s-a manifestat cîndva în relațiile speciale dintre țarina Ecaterina și Diderot sau dintre Flaubert, George Sand și
Memoriile Ninei Berberova by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16406_a_17731]
-
opțiune politică și religioasă: Trilling, un stîngist deseori acuzat de quietism, Wieseltier un conservator suspectat de prea mult radicalism. Dialogul lor devine posibil în ceea ce au amîndoi mai profund, dar și în ciudățenia care îi caracterizează. După cum observă editorul în prefața sa, Trilling era altfel decît majoritatea colegilor săi newyorkezi. Mai calm, mai reflexiv, mai grav. Cu un singur cuvînt, mai intelectual. Spre deosebire de Wilson sau Rahv, celebrități neafiliate unei instituții, care s-au făcut cunoscuți doar prin scris și printr-un
Un intelectual new-yorkez by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16440_a_17765]