1,676 matches
-
spus CÎine. Era foarte complicată viața lui Julius În timpul nopții. Suia pe scara de la galerie amintindu-și de vise și visînd la amintiri, le trăia cu tot sufletul, dar nu le dădea frîu liber, fiindcă voia să cînte fără greșeală preludiul de Chopin. Măicuța Îl aștepta așezată lîngă pian, cu fața plină de pistrui și-i zîmbea văzîndu-l cum intră tremurînd tot de dragoste, de emoție și de Încordare la gîndul preludiului de Chopin, care era atît de grav și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
dădea frîu liber, fiindcă voia să cînte fără greșeală preludiul de Chopin. Măicuța Îl aștepta așezată lîngă pian, cu fața plină de pistrui și-i zîmbea văzîndu-l cum intră tremurînd tot de dragoste, de emoție și de Încordare la gîndul preludiului de Chopin, care era atît de grav și de important. Julius se lăsa adorat o clipă și aștepta să fie rugat să Înceapă; Își deschidea cartea de muzică și Își Întindea picioarele pînă la pedalele pianului, care adaugă căldură și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
fie rugat să Înceapă; Își deschidea cartea de muzică și Își Întindea picioarele pînă la pedalele pianului, care adaugă căldură și emoție interpretării; atunci enormul șirag de mătănii și crucifixul aurit sunau Încîntător, fiindcă ea se mișca, era aproape un preludiu și ea se mișca iar, Întinzînd brațul pentru a-i așeza mîinile În poziția corectă, cu degetele ei minunate pe care cu siguranță tocmai atunci le spălase cu apă sfințită; Îl atingea cu ele Înmiresmînd atmosfera și cartea de muzică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
numai aici, dar făcea o mulțime de imprudențe, bunăoară traversa strada printre camionete, cînd le dădeau drumul acasă și o lua pe un maidan, singur și adus de spate... Pe aici Își croia drum pe jos pînă acasă. Julius cu preludiul lui și Susan cu antichitățile ei. De cîtăva vreme se dădea În vînt după lucrurile vechi și valoroase; era un moment potrivit, fiindcă de cîteva săptămîni Juan Lucas era vîrÎt pînă peste cap Într-o mulțime de afaceri noi, investind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
lui și cu ce voia să viseze În noaptea asta, pe scurt era foarte greu de povestit, mai bine se mulțumea să spună pur și simplu că era cel mai bun elev al măicuței pianiste și că acum Învăța un preludiu de Chopin... „Multe măicuțe, multă dragoste!“, Îl Întrerupse Juan Lucas, nerăbdător fiindcă nu sosea băutura și el surprinse un zîmbet cu subînțeles cu care medicul ținu să arate că apreciază acest spirit laconic; nu găsea nicăieri Înțelegere, semănau ca două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de bună seamă că i le citise Nidla În ziarele de scandal și senzație. Nu-i spuse nimic lui Juan Lucas, dar era foarte Îngrijorată cînd plecară la clubul de golf. Ultimele săptămîni ale anului școlar Julius le petrecu repetînd preludiul de Chopin pentru serbarea de sfîrșit de an, cînd se Împărțeau premiile. Era destul de preocupat bietul de el, fiindcă s-ar fi putut să iasă primul din clasă și asta i-ar fi creat faima de tocilar nesuferit. Și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
mai mult timp În fața pianului În ultimele zile. Măicuța cu pistrui, nervoasă și răspîndind parfumul care impregnase clapele pianului, se simțea fericită În tovărășia lui și lăsa să treacă ora ca să-l poată privi și auzi cum cîntă Încă o dată preludiul. Partea proastă e că Juan Lucas nu putea veni nici acum la serbarea de sfîrșit de an. Susan Îl rugase să o Însoțească, dar el tuși de trei ori, Își aranjă nodul la cravată și hotărî că o asemenea Împrejurare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
fi putut iubi niciodată un bărbat care știe ziua și ora serbării de sfîrșit de an, sau care, la ora siestei sau a unui coniac care te moleșește după o partidă de golf, vine să-și asculte copilul cîntînd un preludiu de Chopin. Un bărbat care știe cine e Roșcova și e Îngrijorat fiindcă Îl persecută pe băiatul lui nu e un bărbat adevărat. Așa gîndea și simțea Susan, mai frumoasă și mai fermecătoare decît toate celelalte mame, fiindcă vorbea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
fură răsplătiți cu aplauze unul după altul cînd se opreau la jumătatea bucății și se uitau la măicuța Mary Agnes care-și frămînta șiragul de mătănii și era un pachet de nervi. CÎnd Julius se Îndreptă spre pian ca să cînte preludiul, măicuța Îl opri Întinzînd brațul, Îi spuse să se Întoarcă cu fața spre public și-l țintui pe podium cîteva clipe ca să vadă cu toții că nu era numai premiant, ci și pianist. Apoi Îl conduse pînă la pian și-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
nostru spiritual. E o sen zație scurtă și copleșitoare, este acea iluminare pe care-o caută misticii și poeții. Nu poți fi fericit ani întregi sau zile-ntregi. Nici măcar câteva ore-n șir. Dosto ievski o descrie ca pe un preludiu al epilep siei. Rilke vorbește despre „cumplitul“ ei: ea este frumusețea la limita suportabilului, dincolo de care începe durerea. Poate că Goethe a intuit cel mai bine criteriul fericirii: ești cu adevărat fericit când vrei să oprești timpul, să păstrezi acel
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Caracterul implacabil al căsniciei. Chicoti. Vechiul lor eufemism, cules dintr-o saga clasică de familie din care-și citeau cu voce tare unul altuia în facultate. Mai târziu, după Jess, se amuzau reciproc spunându-i sexualitate. Parodie de jargon clinic. Preludiul: Ești în dispoziția necesară pentru sexualitate? Și după: A fost o sexualitate de cel mai înalt nivel. Neuropsihologie - versiunea pentru acasă. În noaptea aceea, privirea ei îl găsi printre cutele cearșafurilor, amuzată la culme de animăluțul care era proprietatea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
liturgice, istoriile și reprezentațiile sacre care aveau scopul de a edifica. Argumentul biblic sau cel bazat pe viețile sfinților avea nevoie de suportul muzical. Se presupune că erau folosite și instrumente pentru a dubla vocile sau pentru a executa simple preludii sau interludii. Rădăcinile oratoriului se găsesc deja în această perioadă. În fața acestei situații, la nivelul autorității ecleziastice, s-au ridicat mai multe voci care au condamnat decăderea obiceiurilor religioase și liturgice și au luat poziție în fața inovațiilor muzicale, considerate „pericole
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
dramei lui Iona. îVezi și DISNEY și JUNG). ELIOT, T.S. Cap. 10, par. 4. „Sînt un lucru banal care se simte veșnic lezat“ este un Plagdif neinspirat al acelei „noțiunii a ceva infinit de blînd,/Care suferă la infinit“ din Preludii. EMERSON, RALPH WALDO Ralph Waldo Emerson nu a fost plagiat. EVARISTI, MARCELLA Cap. 45, par. 3. „Don’t knife the leaf“ este din cîntecul Lettuce Bleeds. FITZGERALD, F. SCOTT Epilog, par. 1. Propoziția „Nu-ți place de mine“ etc. este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
nu e decât începutul răului. Și că speranța de care se agață să l vadă întors e cea mai rea. De ce mai există speranța și îngrijorarea, dacă ele trebuie să se termine așa? E ca și cum deznădejdea are nevoie de un preludiu plin de cruzime. Iar dacă în cazul bucuriei mulți cred că așteptarea e cea mai frumoasă, în ce privește durerea, așteptarea e cea mai urâtă. Așteptarea marii dureri. Iar durerea, o știa prea bine, are o mulțime de tentacule, ca o caracatiță
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
pământ cu misiunea, sacră, de a pedepsi imperiile coloniale și întreaga lume liberă. Secretele universului sunt accesibile spectrului ce pare desprins din tragediile engleze ale răzbunării. Undele pe care Marele Asoka le trimite perturbă ordinea tehnologică a civilizației și sunt preludiul cataclismului ce ar aduce prăbușirea Occidentului însuși. În această nouă aventură, Mortimer își revizitează propriul său trecut. O dragoste indiană, din vremea raj-ului, revine spre a-l bântui. Căci implacabilul Asoka, mânuitorul sarcofagului care aduce răzbunarea, este Gita, prima iubire
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
stăpân unic, Anglia, prin înfrângerea Franței și lichidarea imperiului ei canadian. Războiul în care se călesc personajele lui Fenimore Cooper sau Pratt este și cel în care George Washington își începe drumul către gloria de mai târziu. Confruntarea colonială este preludiul indepedenței din 1776. Transportat în Lumea Nouă ca datornic, asemenea unui erou din ficțiunile lui Daniel Defoe, tânărul descoperă, traumatizat și fascinat, regulile crude și teribile ale patriei sale adoptive. Vândut unui pionier al frontierei, Nightly se desparte de tihna
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
a umanității sub povara propriilor ei ezitări, dileme și crime este întruchipat de această seminție antropoidă, animată de o cruzime vorace. Textul lui Oesterheld și Solano recuperează miturile pe care le pune în circulație arta cinematografică. Întâlnirea de pe Marte este preludiul unei invazii ce pare de neoprit. Kurno își trimite emisarii ei către Terra, iar semințele ființelor vegetalo-electrice rodesc pe Pământ, cucerind oraș după oraș. Totul evocă atmosfera sumbră și terifiantă din The day of the triffids. Oamenii sunt neputincioși în fața
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
clipele în care o privea tronând în regatul ei magic, Corto întrevedea această natură ascunsă și se înfiora aruncând o privire în hăul parfumat din care se ridica acest trup nesupus degradării și morții. Reîntâlnirea cu Bouche Dorée era doar preludiul unei alte reîntâlniri, aceea cu Morgana Bantam. Moștenitoarea Companiei înflorise și frumusețea ei îl izbise pe Corto. Poate că de această femeie s-ar fi îndrăgostit până la capăt dacă destinul său rătăcitor nu ar fi făcut din el un peregrin
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
o capcană a morții. În acel moment, când inima ar fi trebuit să-i bată nebunește de frică, organele i-au intrat într-o stare cu mult mai înspăimântătoare, fiindcă trecea dincolo de teroarea obișnuită. Era un calm imobil, încet; un preludiu al morții. Și simțea din nou asta acum. Își aminti cu luciditate incidentul de pe autostrada din Ierusalim: nu putuse să dureze mai mult de treizeci de secunde. Văzuse mașina în spate, urmărindu-i, fără nici o îndoială. Încetinise, intrând brusc într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
-i poarte numele a fost acela că cele patru surori Kazanci crescuseră cu sentimentul că erau niște musafiri nepoftiți. Primii trei copii fuseseră toți fete. Banu, Cevriye și Feride avuseseră Întotdeauna senzația că fuseseră o introducere la adevărata creație, un preludiu accidental În viața sexuală a părinților, cu atâta hotărâre se concentraseră pe conceperea unui băiat. Cât despre cel de-al cincilea copil, Zeliha, aceasta știa prea bine că fusese concepută În speranța că soarta le-ar putea surâde de două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
și a Întrebat: — Ce cântec de Johnny Cash o să ascultăm? — Dirty Old Egg-Suckin’ Dog! — Ăsta e numele cântecului? Nu-l știu pe ăsta. — Mda, a zis Asya cu gravitate. Începe. Ascultă... Cântecul a Început, mai Întâi s-a auzit un preludiu domol, apoi acorduri country amestecate cu țipete de pescăruși și strigăte În turcă din fundal. Pe când asculta, Armanoush era prea șocată de discordanța dintre versuri și peisajul Înconjurător ca să mai guste cântecul. I-a trecut prin minte că melodia aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
un pian În stare proastă, la care trebuia să folosești surdina și să cobori pedala stîngă. I-am spus lui Kate că mama cîntase la pian și restaurase clavecine. A o privi pe Kate interpretînd pentru mine, la Capri, niște preludii de Debussy reprezenta unul din acele momente pe care le-aș putea trece pe lista „marilor clipe ale vieții“, cu atît mai mult cu cît făcusem dragoste chiar Înainte și, fără s-o știm, pentru ultima oară. A doua zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
cu pielea roșie, cei pentru care s-a chinuit atât și pentru care a suferit o mare de dureri și de temeri, sunt, în zilele noastre, neputincioasele dovezi ale modului cum un triumf se poate transforma, după un timp, în preludiul înșelător al unei înfrângeri. A patra și ultima tentativă a primului creator de oameni care și-a băgat creaturile în cuptor, cea care aparent i-a adus victoria definitivă, a devenit, până la urmă, definitiva lui înfrângere. Cipriano Algor, și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
Henriettei interesul pentru o partidă de sex. Toți se îndrăgostesc de ea până peste urechi, Fran îi trimite la plimbare și ei nu-ți mai vorbesc niciodată. Henrietta simți penisul soțului ei începând s-o împungă în coapsă, obișnuitul lui preludiu subtil la actul de seducție. — Asta-i altceva. Atunci era vorba de un potențial soț. Acum e vorba de un potențial tată. Îl privi în ochi. Bănuiesc că n-ai vrea să te oferi voluntar? Asta avea să-i taie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
din 7 august 1928, tînărul furios Mircea Eliade își asumă un „futurism personal”, înțeles în sens larg ca revoltă împotriva sentimentalismului, slăbiciunii și conformismului. Capitolul V. Aventura românească a Dadaismului Revista Chemarea (1915) Prima revistă condusă de Ion Vinea, un preludiu al avangardismului autohton, a apărut în două numere, între 4 și 11 octombrie 1915. Efemera publicație s-a bucurat de mai puțină atenție din partea cercetătorilor decît micile reviste literare Art Nouveau apărute în perioada 1908-1912: minulescienele Revista celor l’alți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]