1,355 matches
-
subiecte pentru compilațiile din revista „Ecoul” (1919-1921) a elevilor Liceului Militar din Craiova. Un articol de aceeași factură îi apare la București, în revista enciclopedică ilustrată „Orizontul” (1921), sub semnătura B. C. Ioan. În același an se vede publicat și premiat, odată cu Mircea Eliade, de „Ziarul științelor populare și al călătoriilor”. Scrie o vreme la „Naționalismul” (Turnu Severin, 1923; aici a fost și redactor) și la „Cuvântul studențesc”. În fluxul abundent al jurnalisticii își fac loc, aici, ca și la „Conștiința
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
Luxembourg) ș.a. A fost redactor și la „Opinia studențească”, „Dialog”, iar în 1991 a fondat, împreună cu Bogdan Mihai Mandache și Alexandru Dan Ciochină, revista „Echidistanțe”. În 1979 s-a aflat între câștigătorii concursului de debut al Editurii Cartea Românească, manuscrisul premiat fiind publicat în 1981, sub titlul Înfrângerea somnului. Va fi urmat de alte volume de poezie - Soarele-Lup (1984), Ființa de vis (1989), Agenția de eufemisme (1995), Sinucigași de lux (1996), Răstălmăcirea jocului (1998) ș.a., dar și de romane - trilogia alcătuită
STANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]
-
Pensionat pentru motive de sănătate (după cum avea să explice ulterior, s-a internat în spitale de psihiatrie, regăsindu-și acolo libertatea), S. se consacră exclusiv scrisului, iar biografia publică se confundă cu lista cărților publicate, numeroase apreciate de critică, unele premiate: După 1900, pe la amiază (1974) și Paltonul de vară (1996) au fost distinse cu Premiul Uniunii Scriitorilor, iar Jumătate plus unu (1976) cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române, Uniunea Scriitorilor acordându-i și Premiul Opera Omnia (1997). Își construiește, cu
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
creatură cu aspect de maimuță, ins tarat psihic, refugiat pentru totdeauna în mină. Nu parabola, destul de anemică, interesează - moartea concomitentă a anchetatorului și a „subomului” -, ci configurarea atmosferei de sfârșit de lume din acest cadru închis. Război în bucătărie, scenariu premiat în 1997 la Festivalul de Film de la Veneția și publicat în 2001, este tot o parabolă, cu două branșe respiratorii: toleranța interetnică și motivul iubirii tragice. Întâmplările propriu-zise sunt, de astă dată, un simplu pretext: într-un cotlon uitat de
POPESCU-21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288942_a_290271]
-
al său prin balansul, convingător, între ușurința jocului și tristețe. SCRIERI: Izobare, București, 1946; Licențe emotive, Iași, 1987; Poezii, București, 1988; Paletă de amurg, Iași, 1991; General Museum, Iași, 2001. Repere bibliografice: Streinu, Pagini, II, 133-139; G. Ivașcu, Doi poeți premiați, CNT, 1946, 5; Călinescu, Literatura, 40-44; Piru, Panorama, 176-178; Barbu, O ist., 63-65; Crohmălniceanu, Literatura, III, 209-210; Manu, Eseu, 145-146; Al. Călinescu, Recuperări, CRC, 1988, 40; Nicolae Manolescu, Doi poeți de altădată, RL, 1989, 1; Simion, Scriitori, IV, 45-47; Grigore
POPOVICI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
între ele și închisoare”, „plutonul de execuție plecat în vacanță”, „corul de copii debili și pușcăriași”) ori festivități-șablon puteau fi identificate și în spațiul românesc al anilor de comunism: „Pentru cetățenii de onoare ai acestui ciudad/ Însuși primarul croșetează copii premiați/ Fiecare se prezintă cu partea sa de animale/ Cine vrea să facă prezentările cu eroul național/ să-ntindă mâna prin ghișeul din stânga statuii”. Dar curajul constă în primul rând, cum se va vedea în volumul de debut, Proteze, în sfidarea
OISTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288513_a_289842]
-
A mai colaborat la „Transilvania”, „Societatea de mâine”, „Gazeta ilustrată”, „Tribuna” (Cluj) ș.a. A editat o culegere de documente parlamentare ale românilor ardeleni - Cartea de aur sau Luptele politice naționale ale românilor de sub Coroana ungară (I-VIII, 1903-1915), apreciată și premiată, și a întocmit un studiu, Jertfele românilor (1923), cu privire la sacrificiul ostașilor din Transilvania și Banat în primul război mondial. Activitatea în slujba libertății și integrității naționale i-a adus însă și șapte procese de presă (soldate cu închisoare și amenzi
PACAŢIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288602_a_289931]
-
reacțiune, VRA, 1930, 99; Petru Comarnescu, Premiile scriitorilor needitați, VRA, 1934, 322; Ionel Jianu, Bucuriile simple, RP, 1934, 4905; Octav Șuluțiu „Mathesis sau Bucuriile simple”, „Reporter”, 1934, 28; Grigore Popa, „Mathesis sau Bucuriile simple”, PLI, 1934, 3-4; Șerban Cioculescu, Operele premiate ale scriitorilor tineri needitați, RFR, 1934, 9; Traian Herseni, Doi eseiști și Eugen Ionescu, „Azi”, 1934, 4; Andrei Șerbulescu [Belu Zilber], Feciorii lui Nae sau Tânăra generație, „Șantier”, 1934, 12; Al. Dima, „Mathesis sau Bucuriile simple”, GR, 1934, 12; Mihail
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
E pace noaptea asta-n codru (1958). În perioada 1944-1947 frecventează cenaclul Sburătorul, iar în 1947 un comitet format din F. Aderca, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Camil Petrescu, Perpessicius, I. Negoițescu îi acordă premiul Asociației „E. Lovinescu” pentru nuvelă. Manuscrisul premiat, Caii dracului, nu va fi tipărit, în schimb, după aproape douăzeci de ani, câteva dintre nuvele se vor regăsi în volumul Boarii (1968). Publică, în continuare, romane inspirate din evenimente istorice, Cavalerul libertății (I-II, 1968), Atunci au tras toate
ORLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288591_a_289920]
-
o prezentare în registru comic a existenței dintr-un orășel, fixându-și obiectivul asupra dialogurilor și întâmplărilor din cafeneaua „Șapte gâște potcovite”, care dă și titlul unei piese jucate cu succes pe scena Naționalului bucureștean, în 1932. Vreau să trăiesc (premiată și reprezentată în 1937 de același teatru de peste optzeci de ori, iar în anul următor montată și la Cluj) este un fel de Fedra modernă, în care iubirea dintre mama vitregă și fiul soțului ei este reciprocă. Cel distrus și
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
I-II, Cluj-Napoca, 2000; Ștefan Manciulea, Avram Iancu și Blajul, Cluj-Napoca, 2000 (în colaborare); Poezia friulană din Renaștere până în zilele noastre, tr. Pimen Constantinescu, Cluj-Napoca, 1995. Repere bibliografice: Valentin Tașcu, „Eu port această ființă”, F, 1973, 1; Al. Piru, Debuturi premiate, AFT, 1975, 10; Laurențiu Ulici, „Alarhos”, RL, 1975, 39; Poantă, Radiografii, I, 309-311, II, 112-114; Irina Petraș, „Scutier al iluziei”, „Făclia”, 1981, 10 618; Vasile Sav, „Spuse fratele nostru”, TR, 1984, 37; Tașcu, Poezia, 171-175; Ulici, Lit. rom., I, 282-283
MOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288198_a_289527]
-
concursului. Campania a atras aproximativ 250 de candidaturi, dintre care 20 au fost premiate cu o plăcuță simbolică pe care scrie „sat european”. Plăcuța seamănă cu un semn de circulație, fiind instalată la intrarea în sat. Cele 20 de sate premiate au fost prezentate pe scurt, în septembrie 2005, în clipuri de câte trei minute, difuzate câte unul pe zi, imediat după Jurnalul TVR de la ora 19. Un juriu a selectat șase astfel de sate, iar povestea lor a fost difuzată
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cele șase emisiuni se disting câteva figuri. Pe de o parte, este vorba despre oameni de-ai locului care apar în emisiuni și care au avut un rol-cheie în povestea spusă pe micul ecran. Aici se disting primarii din localitățile premiate, remarcați pentru rolul avut în mobilizarea oamenilor și în implementarea proiectelor de dezvoltare. Însă accentul nu cade neapărat pe imaginea primarului, ci pe aceea a omului cu inițiativă care a făcut ceva în comunitatea din care face parte. Printre personajele
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Hănești). „Am văzut din Botoșani și Suceava, despre apa curentă și despre fântâni...” (bărbat, Hănești). Atitudinea generală față de campanie a celor care au vizionat emisiunile este în general una pozitivă. Apreciind în mod special capacitatea de mobilizare și activismul comunităților premiate, cei intervievați consideră că satele prezentate meritau titlul de „sate europene” pentru că au făcut într-adevăr ceva special, lucrând împreună pentru binele întregii comunități din care fac parte: „Meritau numele de sat european pentru că au muncit împreună!” (bărbat, Tomșani). Această
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sale contabilități cu profit dinainte stabilit. (Ă). Mă gândesc și acum cu câtă inconștientă fericire am pus mâna, pentru prima oară, prin 1934, pe prima sumă de bani, pentru Întâia mea carte - sumă forfetară pentru o lucrare care fusese și premiată și ale cărei socoteli nu le-am văzut nici până astăzi! Al doilea volum din cariera mea a avut o poveste și mai jalnică. El a fost tipărit de un alt fioros Mecena al lumii noastre editoriale, care-ți dădea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
V.I., I.L., M.M., ș.a. (vezi nota 70). Tot ca o infirmare a mediocrității creației literare din vreme, poate fi considerată vâlva În jurul concursului literar 11 Iunie care probabil că se afla la a doua (dacă nu la prima) ediție. Autorii premiați 71 sunt anunțați În Întreaga presă. Să-i aflăm și noi gândindu-ne câți dintre aceștia au rezistat timpului: „Interesul pe care l-a trezit În massele muncitoare concursul anual de Stat 11 Iunie, instituit de Ministerul Artelor, se oglindește
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
povestiri pentru copii. Au trimis manuscrise tineri și vârstnici, muncitori, țărani muncitori, profesori și Învățători, elevi și studenți, activiști ai organizațiilor UTM, soldați ofițeri, tineri scriitori, ziariști etc. (Ă). O spicuire a câtorva din temele celor aproape 80 de lucrări premiate și menționate, ne poate da o imagine asupra diversității acestor teme și a felului În care autorii au Înțeles să le trateze literar. În romanul Zilele noastre de I. Friduș - astăzi elev al „Școlii de literatură și critică literară „Mihai
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în „Credința”, „Meridian”, „Litere”, „Reporter”, „Facla”, „Arta și omul”, „Ideea românească”. În ultima revistă apare ciclul de poezii Marele paianjen, semnalat elogios de Eugen Ionescu și devenit nucleul unui volum prezentat la concursul Editurii Fundațiilor Regale pentru tinerii scriitori needitați. Premiat, Întunecatul April este tipărit în 1937. Un an mai târziu, Editura Vremea scoate volumul de „nuvele” Trântorul. În același an, B. debuta pe scena Teatrului Național în dramatizarea Suferințele tânărului Werther. Rolurile intepretate în perioada următoare îi vor aduce consacrarea
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
volume de versuri aparținând poeților Mihai Beniuc, Dan Deșliu, Eugen Frunză, Veronica Porumbacu, Horvath Imre (...). A fost premiat și un poem în versuri pentru copii, Nică fără frică de Nina Cassian. Dramaturgia este și ea bogat reprezentată în lista operelor premiate. Cetatea de foc de M. Davidoglu e un tablou puternic al luptei pentru viață nouă, (...). Pentru fericirea poporului de N. Moraru și A. Baranga (...), Matei Millo de Mircea Ștefănescu (...), Ultimul omagiu de Laurențiu Fulga (...). Vadul nou de Lucia Demetrius și
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și în alte numeroase ediții sau opuscule, care reiau, de regulă, același texte. Cărțile de călătorie - Împărăția soarelui (1956), Farmecul depărtărilor (1966) - conțin relatări despre realități și personalități din țările vizitate. Drama istorică Focurile (scrisă în colaborare cu Magda Isanos, premiată și editată de Fundația Regală pentru Literatură și Artă în 1945) încearcă o reconstituire a principalelor momente ale răscoalei conduse de Horea, Cloșca și Crișan și a fost reprezentată la Timișoara în 1946. O altă piesă în versuri,Valea Albă
CAMILAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
a lumii, În depărtata Australie, jucătorii englezi de cricket Își Îmbunătățeau loviturile. Acolo erau poveștile de dragoste. Patronii artelor și ai literelor și-au Îndreptat privirile către The Forum, citi el. Acesta este ghidul, filosoful și prietenul minorității cugetătoare. Povestiri premiate - oare autorii lor vor scrie bestsellerurilr de mâine? Vă vor delecta aceste povești americane calde, simple, autentice bucăți de viață - viața În fermele mari, În aglomeratele locuri cu camere de Închiriat sau În propria casă confortabilă, toate aceste povești străbătute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
vulcanice încep să-mi ies „din țâțâni” vorba lui nea Iancu Caragiale și încep să mă exprim și eu la modul „academic” precum spurcăciunea cu pricina întrebându-mă și întrebându-vă: Cine dracu' mai este și ciumetele acesta atât de "premiat" de ciracii de azi ai distrugerii României. De unde aia a măsii (am limbaj academic, nu-i așa?) a apărut și acest obiect spurcat, abil tras de sfori de păpușari nevăzuți, numit, dracul să-l ia, care în sinea lui cred
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
despărțeau două crengi din arborele de guava. 7 În ziua în care fiul lor se mută într-un copac, familia Chawla, îngrijorată și disperată, se postă în fața secției de poliție din localitate. Luă loc pe banca de sub trandafirul galben agățător premiat al secției și așteptă vești despre locul în care se afla acesta. Mai precis, cele trei femei erau așezate pe bancă, iar domnul Chawla dădea ture în jurul clădirii, amețind polițiștii pentru că striga în dreptul fiecărei ferestre pe lângă care trecea în circuitele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
acest fel elevii noștri au dovedit faptul că studiul chimiei are un rol dominant în dezvoltarea competențelor privind reușita personală și socio profesională. Un succes deosebit al elevilor pasionați de știință l-a constituit editarea revistei „În pas cu știința” premiată an de an la concursul revistelor școlare. În anul 2010 revista „În pas cu știința” a fost recunoscută la nivel județean prin acordarea premiului I iar la nivel național a obținut titlul de laureat al revistelor școlare. Rezultatele deosebite obținute
PAȘI PRIN TIMP ÎN DEVENIREA NOASTRĂ.. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
olimpiadei de istorie. La cea națională, în anul 2005 Ana Maria Onofraș a primit un premiu special. La sesiunile de referate și comunicări pe teme istorice, rareori se întâmplă să nu fie unul dintre elevii de la Liceu Teoretic ”Miron Costin” premiați. Concursurile tematice ”Corneliu Coposu în istorie”, „Familia mea în comunism”, ”Eustory”, ”Memoria Holocaustului” sunt iubite de cei care vor să își verifice cunoștințele și să își compare forțele cu alți colegi veniți de la școli din țară. În anul 2009 un
PAȘI PRIN TIMP ÎN DEVENIREA NOASTRĂ.. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]