1,047 matches
-
conformație diferită. Aici se găsesc dinții, limba și glandele salivare. Dentiția este heterodontă - constituită din dinți diferențiați. Incisivii sunt mici și cu mai multe vârfuri numite creneluri, caninii au forma unor colțișori lungi și ascuțiți (folosesc la sfărâmarea chitinei insectelor), premolarii sunt mai scurți decât caninii, dar cu aspect asemănător. Molarii prezintă mai multe vârfuri legate printr-o creastă de smalț de forma literei Wtip dilambodont. Dentiția chiropterelor este difiodontă - dentiția de lapte și definitivă. Formula dentară: Este folosită deoarece numărul
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
va avea rol în dirijarea erupției dentare. Din lama dentară primară, spre interior (oral) se dezvoltă o a doua lamă, “lama dentară secundară”, din care se dezvoltă 20 dinți permanenți, de înlocuire: 4+4 incisivi. 2+2 canini, 4+4 premolari; b) faza de histodiferențiere, denumită și faza de clopot, se instalează la fiecare mugure dentar imediat după constituire. Se concretizează prin faptul că celulele se grupează pe funcții caracteristice și prin rate diferite de multiplicare dau forma caracteristică de clopot
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dezvoltă din lama dentară primară, și care cuprinde toți dinții temporari și molarii permanenți (32 = 20 + 12); - dentiție secundară, care se dezvoltă din lama dentară secundară și care cuprinde toți dinții permanenți (de înlocuire) - 8 incisivi, 4 canini și 8 premolari. Familia dentară este constituită din totalitatea dinților care aparțin a două generații succesionale, dar care erup în aceeași poziție. Premolarii sunt în aceeași familie cu molarii temporari, cu toate că nu sunt în aceeași dentiție. 5.2. Criterii morfo-funcționale de apreciere a
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
se dezvoltă din lama dentară secundară și care cuprinde toți dinții permanenți (de înlocuire) - 8 incisivi, 4 canini și 8 premolari. Familia dentară este constituită din totalitatea dinților care aparțin a două generații succesionale, dar care erup în aceeași poziție. Premolarii sunt în aceeași familie cu molarii temporari, cu toate că nu sunt în aceeași dentiție. 5.2. Criterii morfo-funcționale de apreciere a grupărilor dentare Grupul dentar desemnează dinți care au caracteristici morfologice asemănătoare și participare funcțională comună (Fig. 22). Toți dinții umani
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Criterii morfo-funcționale de apreciere a grupărilor dentare Grupul dentar desemnează dinți care au caracteristici morfologice asemănătoare și participare funcțională comună (Fig. 22). Toți dinții umani respectă regula simetriei stânga-dreapta față de linia mediană, devenind dinți omologi pe aceeași arcadă. De exemplu, premolarul 1 maxilar dreapta este omolog cu premolarul 1 maxilar stânga. Dinții se constituie în hemiarcade simetrice prin dimensiunea și aranjamentul lor. Hemiarcadele de pe aceeași apofiză dento-alveolară formează arcadele dentare. Între cele două arcade, maxilară și mandibulară, funcțional antagonice, se stabilesc
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Grupul dentar desemnează dinți care au caracteristici morfologice asemănătoare și participare funcțională comună (Fig. 22). Toți dinții umani respectă regula simetriei stânga-dreapta față de linia mediană, devenind dinți omologi pe aceeași arcadă. De exemplu, premolarul 1 maxilar dreapta este omolog cu premolarul 1 maxilar stânga. Dinții se constituie în hemiarcade simetrice prin dimensiunea și aranjamentul lor. Hemiarcadele de pe aceeași apofiză dento-alveolară formează arcadele dentare. Între cele două arcade, maxilară și mandibulară, funcțional antagonice, se stabilesc rapoarte precise care vor constitui și parametrii
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
a acestor doi parametrii se însușesc la disciplinele clinice. Coroanele dentare prezintă mai multe suprafețe: -comune la toți dinții sunt fețele verticale, denumite după orientare (mezial, distal, vestibular și orale - palatinal sau lingual); -diferite sunt fețele orizontale care: la grupele premolari, molari, sunt suprafețe - denumite suprafețe ocluzale, la grupul frontal (incisivo-canin) aceste fețe sunt reduse la dimensiunea unei margini și de aceea se numesc margini incizale. Suprafețele cu orientare verticală sunt în general convexe, cu două excepții unde apar concavități: pe
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
1/6 din diametrul maxim vestibulo-oral) și care au întotdeauna traiect mezio-distal. Dacă se împarte diametrul maxim vestibulo-oral coronar în șase părți egale, marginea incizală se plasează în a doua șesime dinspre vestibular (Fig. 28). -suprafețe ocluzale ale dinților laterali (premolari și molari) reprezintă extremitatea lor liberă. Privită în sens ocluzal, toată suprafața dentară vizibilă și care este delimitată de ecuatorul anatomic se definește ca “arie ocluzală totală”. O linie care unește vârful cuspizilor cu muchiile crestelor marginale prin crestele cuspidiene
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
lobi, c) creste, d) tuberculi și e) cingulumuri. a) Cuspidul (Fig. 33) reprezintă extremitatea liberă a lobului dentar și are formă de piramidă cu patru laturi și vârful circumscris în bază. După numărul cuspizilor, dinții pot fi: monocuspidați (canin), pluricuspidați (premolari, molari). La dinții pluricuspidați, fiecare cuspid se identifică prin poziția pe care o ocupă pe fața ocluzală. La bicuspidați (premolari) sunt cuspizii vestibulari și orali, la tetracuspidați sunt doi cuspizi vestibulari și doi orali, iar la molarii cu cinci cuspizi
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
formă de piramidă cu patru laturi și vârful circumscris în bază. După numărul cuspizilor, dinții pot fi: monocuspidați (canin), pluricuspidați (premolari, molari). La dinții pluricuspidați, fiecare cuspid se identifică prin poziția pe care o ocupă pe fața ocluzală. La bicuspidați (premolari) sunt cuspizii vestibulari și orali, la tetracuspidați sunt doi cuspizi vestibulari și doi orali, iar la molarii cu cinci cuspizi (molarul I mandibular) sunt trei cuspizi vestibulari și doi orali (vestibulo-meziali, central și distal, oral mezial și distal). b) Lobul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
principale ocluzale cu direcție vestibulo-orală și au un rol de descărcare a feței ocluzale, de unde și denumirea de “șanțuri de descărcare” vestibulare și orale. O categorie aparte de șanțuri verticale este adesea descrisă pe fețele vestibulare ale dinților frontali și premolari. Sunt în număr de două, separând cei trei lobuli, se continuă și pe marginea incizală, fragmentând-o. Persistă o foarte scurtă perioadă de timp la nivel incizal, din cauza uzurii dentare. Denumite și “depresiuni”, reprezintă detalii de finețe în morfologia feței
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
două, separând cei trei lobuli, se continuă și pe marginea incizală, fragmentând-o. Persistă o foarte scurtă perioadă de timp la nivel incizal, din cauza uzurii dentare. Denumite și “depresiuni”, reprezintă detalii de finețe în morfologia feței vestibulare a frontalilor și premolari lor. c) Fisurile spre deosebire de șanțuri, sunt depresiuni liniare înguste și foarte adânci, constituind defecte de amelogeneză la nivelul de coalescență a lobilor dentari, având o prezență inconstantă. d) Fosele sunt depresiuni în suprafață, de regulă cu trei pereți convergenți spre
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
temporară este asemănătoare celei permanente, de care se deosebește prin: număr de dinți, dimensiune, culoare, structură, formă. Numărul dinților temporari este de 20, față de 32 dinți ce alcătuiesc dentiția permanentă. Această diferență este dată de absența în dentiția temporară a premolarilor (care apar în dentiția permanentă în locul molarilor de lapte), în număr de 8, câte 4 pe fiecare arcadă, 2/hemiarcadă și de prezența, în dentiția permanentă, a molarilor trei. Dimensiunea dinților temporari este în general cu o treime mai redusă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
fiecare arcadă, 2/hemiarcadă și de prezența, în dentiția permanentă, a molarilor trei. Dimensiunea dinților temporari este în general cu o treime mai redusă decât a dinților permanenți. Excepție fac molarii temporari, care au o dimensiune mai mare decât a premolarilor care vor erupe în dentiția permanentă în locul lor. Putem spune că pe total suma diametrelor mezio-distale ale dinților temporari maxilari este cu 2,8 mm mai mică decât a dinților succesionali de înlocuire, le temporar este mai mic decât Ic
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
decât Ic permanent cu 2,5 mm. Incisivul lateral temporar - mai mic ca incisivul lateral permanent cu 1,3 mm, caninul temporar este cu 0.6 mm mai mic decât cel definitiv, iar molarul 1 temporar este mai mare ca premolarul 1 cu 0,1 mm, molarul 2 temporar fiind mai mare ca premolarul 2 cu 1,6 mm. Acest fapt conduce la concluzia că maxilarul ar trebui să crească cu cel puțin 2,8 mm în plan sagital pentru a
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
incisivul lateral permanent cu 1,3 mm, caninul temporar este cu 0.6 mm mai mic decât cel definitiv, iar molarul 1 temporar este mai mare ca premolarul 1 cu 0,1 mm, molarul 2 temporar fiind mai mare ca premolarul 2 cu 1,6 mm. Acest fapt conduce la concluzia că maxilarul ar trebui să crească cu cel puțin 2,8 mm în plan sagital pentru a nu apărea înghesuire dentară până la nivelul molarilor de 6 ani. Mandibular, dimensiunea dinților
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cel puțin 2,8 mm în plan sagital pentru a nu apărea înghesuire dentară până la nivelul molarilor de 6 ani. Mandibular, dimensiunea dinților temporari este de asemenea mai mică decât a dinților definitivi, cu excepția molarilor mai mari decât succesionalii lor, premolarii. Diferența între diametrele mezio-distale ale acestora este mai mare (molarul 1 temporar este mai mare ca premolarul 1 cu 0,6 mm, molarul 2 temporar este mai mare ca premolarul 2 cu 1,6 mm). Rezultă deci că la arcada
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de 6 ani. Mandibular, dimensiunea dinților temporari este de asemenea mai mică decât a dinților definitivi, cu excepția molarilor mai mari decât succesionalii lor, premolarii. Diferența între diametrele mezio-distale ale acestora este mai mare (molarul 1 temporar este mai mare ca premolarul 1 cu 0,6 mm, molarul 2 temporar este mai mare ca premolarul 2 cu 1,6 mm). Rezultă deci că la arcada mandibulară diferențele între diametrele mezio-distale ale dinților temporari și permanenți este mai mare, fapt ce ar trebui
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
a dinților definitivi, cu excepția molarilor mai mari decât succesionalii lor, premolarii. Diferența între diametrele mezio-distale ale acestora este mai mare (molarul 1 temporar este mai mare ca premolarul 1 cu 0,6 mm, molarul 2 temporar este mai mare ca premolarul 2 cu 1,6 mm). Rezultă deci că la arcada mandibulară diferențele între diametrele mezio-distale ale dinților temporari și permanenți este mai mare, fapt ce ar trebui să conducă la o frecvență mai redusă a anomaliilor prin înghesuiri dentare la
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
accentuat divergente, astfel încât să poată cuprinde ca într-un clește coroanele dinților succesionali. Coroanele pulpare sunt mai aproape de suprafețele exterioare, ca o consecință a volumului crescut al camerei pulpare. Molarii temporari maxilari au o formă deosebită care face trecerea între premolari și molarii permanenți. Există două variante morfologice, dintre care una seamănă cu molarii permanenți, cealaltă semănând mai mult cu premolarii. Pe fața vestibulară, foarte frecvent se întâlnește tuberculul ZUCK-ERKANDELL. Molarii 2 temporari sunt asemănători cu primii molari temporari și au
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ca o consecință a volumului crescut al camerei pulpare. Molarii temporari maxilari au o formă deosebită care face trecerea între premolari și molarii permanenți. Există două variante morfologice, dintre care una seamănă cu molarii permanenți, cealaltă semănând mai mult cu premolarii. Pe fața vestibulară, foarte frecvent se întâlnește tuberculul ZUCK-ERKANDELL. Molarii 2 temporari sunt asemănători cu primii molari temporari și au, în majoritatea situațiilor, pe fața palatinală tuberculul Carabelli, iar rădăcinile palatinală și disto-vestibulară sunt frecvent unite. Molarul 1 temporar mandibular
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
treimea incizală și vestibulară. Sunt dinți monoradiculari, cu rădăcini lungi, ovalare, aplatizate mezio-distal, cu câte un șanț longitudinal pe fețele respective și cu apexul înclinat spre distal. Prezintă o cameră pulpară voluminoasă și au un canal radicular. 8.3. Grupul premolar (8 dinți, 4 maxilari și 4 mandibulari, câte 2 pe fiecare hemiarcada). Se dezvoltă din lama dentară secundară și erup în perioada 10-12 ani. Coroanele voluminoase se dezvoltă din doi lobi (vestibular și oral), sunt aplatizate mezio-distal la premolarii maxilari
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Grupul premolar (8 dinți, 4 maxilari și 4 mandibulari, câte 2 pe fiecare hemiarcada). Se dezvoltă din lama dentară secundară și erup în perioada 10-12 ani. Coroanele voluminoase se dezvoltă din doi lobi (vestibular și oral), sunt aplatizate mezio-distal la premolarii maxilari și circulare la premolari și mandibulari. Prezintă cinci fețe (patru axiale și una ocluzală). Fețele vestibulare sunt poligonale, cu unghiuri rotunjite, convexe în ambele sensuri, cu convexitatea maximă în treimea cervicală. Fața orală este mai mică în dimensiune, comparativ
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
maxilari și 4 mandibulari, câte 2 pe fiecare hemiarcada). Se dezvoltă din lama dentară secundară și erup în perioada 10-12 ani. Coroanele voluminoase se dezvoltă din doi lobi (vestibular și oral), sunt aplatizate mezio-distal la premolarii maxilari și circulare la premolari și mandibulari. Prezintă cinci fețe (patru axiale și una ocluzală). Fețele vestibulare sunt poligonale, cu unghiuri rotunjite, convexe în ambele sensuri, cu convexitatea maximă în treimea cervicală. Fața orală este mai mică în dimensiune, comparativ cu cea vestibulară, cu excepția premolarului
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
premolari și mandibulari. Prezintă cinci fețe (patru axiale și una ocluzală). Fețele vestibulare sunt poligonale, cu unghiuri rotunjite, convexe în ambele sensuri, cu convexitatea maximă în treimea cervicală. Fața orală este mai mică în dimensiune, comparativ cu cea vestibulară, cu excepția premolarului 1 maxilar. Este convexă în ambele sensuri, cu maximum de convexitate în treimea cervicală sau medie. Fețele proximale au un contur tetragonal cu patru margini (ocluzală, cervicală, vestibulară și orală), sunt convexe, cu maximum de convexitate în treimea vestibulară și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]